200 matches
-
nf). 1.2.4. Definiții ale stării ecologice "foarte bună", "bună" și "medie" a apelor costiere Elemente calitative biologice Element Stare foarte bună Stare bună Stare medie Fitoplancton Compoziția și abundența taxonomică a fitoplanctonului corespunde condițiilor neperturbate. Biomasa medie a fitoplanctonului este în concordanță cu condițiile fizico-chimice specifice acestui tip și nu modifică în mod semnificativ condițiile de transparență specifice tipului. Eflorescența planctonului apare cu o frecvență și o intensitate care sunt în concordanță cu condițiile fizico-chimice specifice acestui tip. În
jrc4605as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89771_a_90558]
-
fizico-chimice specifice acestui tip și nu modifică în mod semnificativ condițiile de transparență specifice tipului. Eflorescența planctonului apare cu o frecvență și o intensitate care sunt în concordanță cu condițiile fizico-chimice specifice acestui tip. În compoziția și abundența taxonomică a fitoplanctonului apar ușoare modificări. În comparație cu condițiile specifice acestui tip, în biomasă există ușoare modificări. Aceste modificări nu indică o creștere accelerată a algelor care să ducă la deformări nedorite ale echilibrului organismelor prezente în corpul de apă sau ale calității apei
jrc4605as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89771_a_90558]
-
modificările apărute în corpul de apă ca urmare a variației presiunilor antropice. Pentru realizarea acestui obiectiv, acolo unde este cazul, se efectuează controale suplimentare în diferite anotimpuri ale aceluiași an. Element calitativ Râuri Lacuri Ape de tranziție Ape costiere Biologic Fitoplancton 6 luni 6 luni 6 luni 6 luni Altă floră acvatică 3 ani 3 ani 3 ani 3 ani Macronevertebrate 3 ani 3 ani 3 ani 3 ani Pești 3 ani 3 ani 3 ani Hidromorfologic Continuitate 6 ani Hidrologie
jrc4605as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89771_a_90558]
-
afaceri culoarea talului criteriu important în determinarea speciilor este foarte variată albă galbenă cenușie brună neagră verde albăstruie roșie etc compania furnizează sercii către guvern și alte organizații publice companii și instituții marea este bogată în viețuitoare în special în fitoplancton zooplancton diferite cetacee și pinipede în plus apărătorii au fost supuși unor bombardamente aeriene și navale puternice și îndelungate acest număr devine unitatea numerelor terțe ai cărui multipli devin numerele terțe și așa mai departe inhalarea prafurilor și particulelor de
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
Peretele celular este format din sulfați fucani și acid alginic și nu prezintă amidon ca substanță de rezervă. Reproducere asexuată prin spori flagelați, respectiv sexuată prin gameți masculini flagelați.,are clorofila Diatomeele sunt unele din cele mai comune tipuri de fitoplancton. Majoritatea sunt unicelulare, deși pot trăi în colonii sub formă de filament sau funde. Ele sunt producătorii lanțului trofic. O trăsătură aparte a celulei diatomeei constă în aceasta fiind învelită într-un perete celular unic, format din dioxid de siliciu
Alge () [Corola-website/Science/306824_a_308153]
-
alcătuită din porțiuni acoperite de zone de trestie. Specia dominantă este trestia comună "(Phragmites australis (Cav.) Trin.)" Distribuția macrofitelor este restricționată datorită valurilor puternice din lac. Doar 3% din suprafața lacului este acoperită de trestie. Producătorii principali sunt reprezentați de fitoplancton. Zooplanctonul nu este foarte abundent. Principalele specii de zooplanton sunt reprezentate de: "Polyarthra vulgaris, Keratella quadrata, Pompholyx sulcată. Daphnia cucullata, D. găleată, Eudiaptomus gracilis, Mesocyclops leucarti, Cyclops vicinus. Fitoplanctonul are următoarele specii: Nitzschia acicularis, Cyclotella ocellata, C. bodanica, Stefanodiscus hantzschii
Lacul Balaton () [Corola-website/Science/303221_a_304550]
-
suprafața lacului este acoperită de trestie. Producătorii principali sunt reprezentați de fitoplancton. Zooplanctonul nu este foarte abundent. Principalele specii de zooplanton sunt reprezentate de: "Polyarthra vulgaris, Keratella quadrata, Pompholyx sulcată. Daphnia cucullata, D. găleată, Eudiaptomus gracilis, Mesocyclops leucarti, Cyclops vicinus. Fitoplanctonul are următoarele specii: Nitzschia acicularis, Cyclotella ocellata, C. bodanica, Stefanodiscus hantzschii. Sezonul turistic de vârf, se întinde de la începutul lunii iunie până la sfârșitul lui august. Temperatura medie a apei este de 25 °C. făcând posibil înotul. Principalele atracții turistice sunt
Lacul Balaton () [Corola-website/Science/303221_a_304550]
-
60 m. Peretele celular este format din sulfați fucani și acid alginic și nu prezintă amidon ca substanță de rezervă. Reproducere asexuată prin spori flagelați, respectiv sexuată prin gameți masculini flagelați. Diatomeele sunt unele din cele mai comune tipuri de fitoplancton. Majoritatea sunt unicelulare, deși pot trăi în colonii sub formă de filament sau funde. Ele sunt producătorii lanțului trofic. O trăsătură aparte a celulei diatomeei constă în aceasta fiind învelită într-un perete celular unic, format din dioxid de siliciu
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
mitocondriile, aparatul Golgi, vacuolele, lipidele și rezervele de hrană. Reproducerea, respirația și sinteza biochimică sunt îndeplinite de acea capsulă centrală. Radiolarii fac parte din planctonul marin; nutriția lor constă într-o mare varietate de zooplancton, dar și unele specii de fitoplancton, precum diatomeele, cocolitoforele și dinoflagelatele. Pot consuma, de asemenea, bacterii sau grohotiș organic. Înmulțirea lor este puțin documentată; au fost raportate fisiunea binară, fisiunea multiplă și înmugurirea.Foraminiferele sunt sarcodine unicelulare cu cochilii. Acestea sunt divizate în cămăruțe, care sunt
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
și heringii se hranesc aproape numai cu aceste crustacee. Unele sunt erbivore (consumă diatomee) altele sunt carnivore (larve sau copepode minuscule) și au un ritm de creștere remarcabil. Speciile de Calanus, cu dimensiuni de câțiva mm, corp oval, transformă rapid fitoplanctonul în proteină animală și ar putea constitui o resursă de hrană și pentru om. Copepodele întreprind migrații pe verticală: unele sunt fotonegative (ziua stau în pătură profundă și noaptea se ridică spre suprafață pentru hrănire) iar altele sunt fotopozitive. În
Zooplancton () [Corola-website/Science/311220_a_312549]
-
le colectează pentru hrană. Un fenomen asemănător are loc în apele scandinave de NE, în aprilie, la lună plină, cu anelide din genul Nereis. Moluștele planctonice fac parte din grupul pteropodelor. Dintre acestea, tecosomele au o cochilie. Se hrănesc cu fitoplancton pe care-l aglutinează cu ajutorul mucusului secretat. Sunt răspândite ain apele tropicale. Heteropodele sunt gasteropode adaptate la viață pelagica, piciorul este aplatizat. Se deplasează în bancuri în căutarea protozoarelor și diferitelor larve. Euphausiile sunt crevete cu lungimea cuprinsă între câțiva
Zooplancton () [Corola-website/Science/311220_a_312549]
-
gasteropode adaptate la viață pelagica, piciorul este aplatizat. Se deplasează în bancuri în căutarea protozoarelor și diferitelor larve. Euphausiile sunt crevete cu lungimea cuprinsă între câțiva mm și 5 cm. În marile polare, Euphausia superba-krilul- care se hrănește exclusiv cu fitoplancton, formează aglomerări enorme care constituie hrană balenelor cu fanoane, a focilor, a numeroase păsări și a peștilor. O balenă în vârstă de doi ani, în greutate de 70t poate ingera 1-1,5 tone euphausii zilnic. Euphausia superbă poate furniza o
Zooplancton () [Corola-website/Science/311220_a_312549]
-
se deplasează pasiv dar și activ datorită unui curent de apă format între sifoane. Hrană lor de bază este microplanctonul. Salpele, transparente și gelatinoase, formează uneori aglomerări de până la 2500 indivizi la metru cub de apă. Sunt mari consumatoare de fitoplancton și concurează copepodele erbivore. Appendiculariile secretă un fel de cochilie gelatinoasa și se hrănesc cu nannoplancton.
Zooplancton () [Corola-website/Science/311220_a_312549]
-
însă contrazis de alte măsurători, astfel: (9,0 - 24,3 mg O2/dm3) a prezentat similar anilor precedenți valori ridicate caracteristice apelor „degradate”; (0,69 - 0,46 mg/dm3), au încadrat apa lacului în categoria eutrofă; evidențiat valori ale densității fitoplanctonului cuprinse între 1024320 - 3020667 ex/dm3 iar cele ale biomaselor cuprinse între 10,2 - 11,2 mg/dm3. Analizele efectuate scot în evidență o eutrofizare avansată a lacului. Această eutrofizare este datorată atât apelor uzate deversate în râul Sitna în
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
umane: Igloolik (cu 1538 locuitori în 2006) pe o insulă din apropierea peninsulei Melville și Hall Beach (numită în inuktitut "Sanirajak", cu 654 locuitori în 2006) pe coasta peninsulei Melville. Apele sunt foarte bogate în nutrienți și favorizează în special dezvoltarea fitoplanctonului, ceea ce determină și o migrare a balenelor de Groenlanda ("balaena mysticetus") și a belugilor dinspre strâmtoarea Hudson, unde iernează, înspre nordul bazinului, în fiecare vară, dar și prezența în număr mai mare a a narvalilor. Poliniile din bazinul Foxe atrag
Bazinul Foxe () [Corola-website/Science/316802_a_318131]
-
cioc prin compresie. În perioada decembrie-februarie pinguinii regali vizitează apele din apropierea insulelor Falkland, Georgia de Sud și Sandwich de Sud, pentru a căuta hrană. Se aventurează până la hotarul ghețurilor plutitoare și prind peștii ce vin la suprafața apei să consume fitoplancton (masă de particule minuscule vegetale), ce crește datorită acțiunii razelor solare. Oferta bogată de hrană ajută pinguinii să acumuleze un strat gros de grăsime, pentru lunile reci de iarnă. Foca-leopard este cel mai mare inamic al pinguinului regal. Dacă un
Pinguin regal () [Corola-website/Science/315183_a_316512]
-
le sunt unele din cele mai comune tipuri de fitoplancton. Majoritatea sunt unicelulare, deși pot trăi în colonii sub formă de filament sau funde. Ele sunt producătorii lanțului trofic. O trăsătură aparte a celulei diatomeei constă în aceasta fiind învelită într-un perete celular unic, format din dioxid de siliciu
Diatomee () [Corola-website/Science/316077_a_317406]
-
lateral de molecule. Lanțul lateral al vitaminei D conține o legătură dublă între atomii de carbon 22 și 23 și un grup de metil lângă atomul 24. Fotosinteza vitaminei D a evoluat cu aproximativ 750 milioane de ani în urmă. Fitoplanctonul cocliofor Emeliani huxlei este un exemplu. Vitamina D a a jucat un rol esențial în menținerea unui schelet calcificat la vertebrate. Deoarece vitamina D poate fi sintetizată doar printr-un proces fotochimic, vertebratele care au părăsit prea devreme mediul acvatic
Vitamina D () [Corola-website/Science/320872_a_322201]
-
și Franța. Jumătate din această recoltă provine de la ocean și jumătate din ferme de algocultură. Cultivarea algelor marine s-a extins rapid, în special datorită cererii de pe piață care a depășit furnizarea disponibilă în resurse naturale. Algele cultivate sunt microalge (fitoplancton, sau alge planctonice), precum și macroalge denumite și „iarbă de mare”, genurile cele mai populare sunt Laminaria, Porphyra, Undaria și Gracilaria. Algele marine constituie o importantă resursă naturală valorificabilă în economia umană. Sunt folosite în alimentație, ca îngrășăminte organice, materie primă
Algocultură () [Corola-website/Science/324340_a_325669]
-
dominanți. Triasicul mijlociu a durat 10 milioane (între acum 247 de milioane de ani până acum 237 milioane de ani). A fost caracterizat de începutul despărțirii supercontinentului Pangeea și apariția mării Tethis. Ecosistemul și-a revenit din devastarea Marii morți. Fitoplanctonul, coralul și crustaceele și-au revenit iar reptilele au început să crească din ce în ce mai mari. Noi reptile acvatice au evoluat, cum ar fi ihtiozaur și nothosaur. Pădurile de pin au înflorit aducând împreună țânțari și muște de fructe. Au evoluat primii
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
abdomenul albicios. Înotătoarele pectorale, ventrale și anală sunt cenușiu întunecate, ușor gălbui. Înotătoarea dorsală și caudală sunt cenușii, cu o tentă gălbuie. Coloritul corpului este mult mai deschis comparativ cu novacul. Irisul ochilor este argintiu. Hrana constă mai ales din fitoplancton (95%), mai rar din zooplancton (5%). Spre deosebire de crap, această specie consumă toată viața plancton și, destul de rar, insecte și moluște mici. Peștii mai mari de 1,5 cm se hrănesc numai cu fitoplancton (diatomee, alge verzi, alge albastre-verzi etc.), în timp ce
Sânger (pește) () [Corola-website/Science/330227_a_331556]
-
este argintiu. Hrana constă mai ales din fitoplancton (95%), mai rar din zooplancton (5%). Spre deosebire de crap, această specie consumă toată viața plancton și, destul de rar, insecte și moluște mici. Peștii mai mari de 1,5 cm se hrănesc numai cu fitoplancton (diatomee, alge verzi, alge albastre-verzi etc.), în timp ce larvele și puietul cu zooplancton. Intestinul este foarte lung, de 10 mai lung decât corpul. Depune icrele primăvara prin aprilie-mai în masa apei în plin curent, când migrează în partea superioară a râurilor
Sânger (pește) () [Corola-website/Science/330227_a_331556]
-
de luncă este formate din comunități de plante ierboase, preponderent mezofite. Multe specii străine invazive (majoritatea de origine americană) "Grindelia squarrosa", "Ambrosia artimisiifolia", "Xanthium albinum", "Abutilon theophrasti") s-au naturalizat intrând în componența fitocenozelor seminaturale, dezlocuind uneori speciile locale. Biomasa fitoplanctonului în Răut la Bălți constituie 2,38 g/m, este alcătuită din Cyanophyta (1 specie), Bacillariophyta - "Navicula cuspidata", "Nitzschia palea", "Cyclotella meneghiniana" (15 specii), Euglenophyta - "Trachelomonas hispida" (4 specii), Volvocophyceae (1 specie) și Chlorococcophyceae - "Scenedesmus quadricauda", "Monoraphidium contortum", "Crucigenia tetrapedia
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
crustacee (amfipodele și copepode), insecte acvatice, larve de insecte (perlide, efemeride), viermi și moluște, dar, de asemenea, și cu detritus organic, diatomee, alge filamentoase și alte plante acvatice. Atacă puii și icrele altor pești. Larvele și juvenili se hrănesc cu fitoplancton și zooplancton. Atinge maturitatea sexuală după vârsta de 3 ani. Depune icrele primăvara (din martie până în mai), pe fund pietros în curentul puternic al apei, la o temperatură a apei mai mare de12 °C. Larvele eclozează după circa 15 zile
Clean dungat () [Corola-website/Science/331286_a_332615]
-
apoi un mic golf al lacului glaciar Baltic. Marea majoritate a speciilor relicte ale lacului (precum păstrăvul arctic) datează din acea perioadă. Ulterior, lacul a devenit un golf al Mării Yoldia, fiind apoi conectat cu Lacul Ancylus. Lacul conține atât fitoplancton, cât și zooplancton, de exemplu copepode și cladocer. Speciile Bentos includ crustacee, oligochete, diptere și bivalve. Se regăsesc de asemenea și mai multe specii de pește, precum somonul. Lacul este renumit pentru păstrăvul său, cunoscut sub numele de păstrăv arctic
Lacul Vättern () [Corola-website/Science/336548_a_337877]