3,336 matches
-
foarte rău, e neînchipuit de greu să-ți fie foame și să nu ai ce să mănînci. N-avem nici petrol deloc, toată luna noiembrie nu ne-a adus petrol, zile triste și întunecoase.” (p. 26) Urmează preocupările obsesive pentru fiziologie: dizenteria copiilor, eczema proprie, slăbiciunea și extenuarea soțului. Mai mult, netezimea deprimantă a cîmpiei, care nu opune nici un obstacol intemperiilor, face din climă o sursă de vexațiuni: cînd plouă se face noroi, cînd e viscol zăpada intră în casă, iar
În logica lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4603_a_5928]
-
cum pare. Ce surprinde la pacienții care au trecut prin colaps cardiorespirator e că aproape toți descriu același set de senzații, o sumă de trăiri a caror natură, dacă o judeci la rece, o pui în seamă halucinațiilor produse de fiziologia cerebrală, iar dacă o judeci la cald, sub imperiul reveriei religioase, o pui în categoria fenomenelor „parapsihologice”, termen inept care desemnează acel tip de percepții care, ieșind din tiparul etiologic al gîndirii cauzale, șunt așezate de tradiție în zona obscură
În pragul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4384_a_5709]
-
care rămîi după ce, atras de subtitlul promițător al cărții („un studiu înnoitor asupra vieții și morții”), citești cartea așteptînd indicii lămuritoare. Numai că rezultate studiului rămîn învăluite în taină, iar cunoștințele vehiculate de autor țin de ABC-ul elementar al fiziologiei creierului. Nu e nimic ieșit din comun în paginile cărții, autorul lăsînd impresia că și-a scris volumul tocmai pentru a strînge fonduri în vederea realizării proiectului. Dar din 2005 au trecut destui ani că Șam Parnia să știe adevărul despre
În pragul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4384_a_5709]
-
Tîrgoviște”, cum se spunea în secolul al XIX-lea, adică o „gură spurcată” posesor al unei culturi improvizate și mereu lacunare, și-a scris primele proze într-o încîntătoare limbă populară, suculentă și colorată. Nu există o mare diferență între „fiziologiile” specifice lumii bucureștene din perioada Regulamentară (Cuconu Drăgan, Domnul Sarsailă autorul) și încercările sale științifice paralele, precum prefața la Gramatica românească ori introducerea la Regulile sau gramatica poeziei. În ele, Heliade îl abordează familiar pe cititor, în trage de mînecă
Întemeietorul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5539_a_6864]
-
Neura, deci, divizată necanonic, a devenit neura: no anger, echivalează el, pe englezește. Negația, fortuit introdusă în corpul cuvîntului, mută noțiunea la antipodul pornirilor reprobabile, de violență și vrăjmașă obstinație. Deloc ortodox, sub raport lingvistic, voluntarismul interpretării ține să mobilizeze fiziologia neuronală pentru o utopie redemptoare. Postulat mai degrabă poetic, - căci, iată, nimerit între uneltele visării artistice, scalpelul neurofiziologiei nu divizează doar, implacabil, nu rămîne prizonier al analizei în sine. Simbolismul corpului conține și putința unui asemenea vector, conducînd către zbaterile
În simbolismul corpului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5666_a_6991]
-
când pe ton polemic. De pildă atunci când comentează o ședință a Cercului Metacritic de la Cluj pe marginea unui articol al lui Daniel Cristea- Enache însuși. (Întors pe toate părțile de tinerii critici de acolo.) Ce rezultă e un fel de fiziologie. Delicioasă prin ironia ei indirectă: „Am închis și eu computerul și m-am dus la culcare. Obosit și încântat, am adormit instantaneu; și am avut un vis faraonic. Se făcea că spun he, și Cercul Metacritic organizează o nouă dezbatere
Pagina plină by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5095_a_6420]
-
emoțională și scrierile unor Platon, Levinas, Husserl, Nietzsche sau Blaga. Pornind de la premisa că „Pielea e ce-i mai profund în om”, formulată de Paul Valéry, conferința a debutat cu considerații despre relația ambiguă dintre emoții și idei, reflex al fiziologiei: nucleul amigdalian, sediul emoției, e mai vechi decît neocortexul, dar au și o origine comună, ceea ce face posibil nu doar efectul cuvintelor asupra pielii, ci întregul concept al haptoterapiei, terapia prin mîngîiere. Un alt argument din sfera fiziologiei este acela
Ion Mircea la Conferințele TNB: despre mîngîierea achiropiită by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5481_a_6806]
-
reflex al fiziologiei: nucleul amigdalian, sediul emoției, e mai vechi decît neocortexul, dar au și o origine comună, ceea ce face posibil nu doar efectul cuvintelor asupra pielii, ci întregul concept al haptoterapiei, terapia prin mîngîiere. Un alt argument din sfera fiziologiei este acela că legătura dintre talamus și amigdale nu se face doar prin neocortex, ci poate urma deopotrivă o cale directă, insidioasă și lentă, dar funcțională. Aici intervine argumentul filosofic: „ceea ce e mîngîiat nu e atins”, scria Levinas. Astfel, concluzionează
Ion Mircea la Conferințele TNB: despre mîngîierea achiropiită by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5481_a_6806]
-
sa, este cel mai recent dintre aceștia. Romanul lui, Viața lui Kostas Venetis, este dedicat vieții unui picaro balcanic care ajunge să slujească unei organizații secrete cu ramificații europene. Ficțiunea lui Soviany este, în același timp, o erotică saturniană, o fiziologie a mai tuturor acuplărilor imaginabile evocate cu un material lingvistic care șochează prima dată dar sfârșește prin monotonie din cauza repetitivității, o narațiune care își dezgolește, postmodern, propriile resorturi, încercând să rivalizeze cu celebra Halima arabă. Mai multe fire narative se
Un roman saturnian by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/4491_a_5816]
-
creștinismului o aberantă tentă științifică, de doctrină ce poate fi expusă după rigorile unei teorii biologice, furîndui astfel miezul de iraționalitatea sacră. Iar Foucault a susținut că distincția dintre sănătate și nebunie psihică e o discriminare culturală, fără acoperire în fiziologia creierului. Se vede ușor că Johnson, spirit conservator, respinge tendința de relativizare a unor distincții reputate ca fiind ferme. Reproșul pe care îl aduce adepților teoriilor anterioare e că încalcă dezideratul de onestitate cerut de K. R. Popper, și anume
Dislocarea valorilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3461_a_4786]
-
Negoiță, Dincolo de Barbaria, Ed. Brumar, 2010, 80 p. Lucia Negoiță cultivă o poezie feminină în accepția mai nouă a manifestării sale. Nu mai e vorba de corzi sentimentale, de figuri ale cochetăriei, ci de asumarea unei condiții somatice, a unei fiziologii specifice. Vechea feminitate prezenta un complex față de autoritarismul, decizia, poza prestantă a masculinului, retrăgînduse într-un gineceu afectiv. Acum, femeia poetă poate păși cu siguranță pe un culoar propriu, avînd un simțămînt de independență a vitalității ce-i aparține. Calea
Un culoar propriu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3733_a_5058]
-
ascultat de un criteriu cronologic, strîngînd perorații din timpul domniei unui singur rege, dar dincolo de constrîngerea calendarului, selecția trebuie să fi fost impusă de greutatea numelor din breaslă: Mina Minovici (Discurs ținut cu ocazia deschiderii Morgii - 1892), Nicolae Paulescu (Definiția fiziologiei: Lecția de deschidere a cursului de fiziologie la Facultatea de Medicină din București - 1900), Victor Babeș (Prejudecățile sanitare din punct de vedere al științelor sanitare - 1901), Thoma Ionescu (Starea sanitară a României - 1906), Alexandru Sutzu (Alocuțiune la inaugurarea Societății de
Casta medicilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3484_a_4809]
-
din timpul domniei unui singur rege, dar dincolo de constrîngerea calendarului, selecția trebuie să fi fost impusă de greutatea numelor din breaslă: Mina Minovici (Discurs ținut cu ocazia deschiderii Morgii - 1892), Nicolae Paulescu (Definiția fiziologiei: Lecția de deschidere a cursului de fiziologie la Facultatea de Medicină din București - 1900), Victor Babeș (Prejudecățile sanitare din punct de vedere al științelor sanitare - 1901), Thoma Ionescu (Starea sanitară a României - 1906), Alexandru Sutzu (Alocuțiune la inaugurarea Societății de Neurologie și de Psihiatrie - 1906), Gheorghe Marinescu
Casta medicilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3484_a_4809]
-
1891) - două înrămări fidele ale indicilor care definesc patologia populației. Din a treia categorie fac parte George Ion Stoicescu cu Lecția de deschidere a cursului de clinică internă la Facultea de Medicină din București (1887), și Nicolae Paulescu cu Definția fiziologiei: Lecția de deschidere a cursului de fiziologie la Facultea de Medicină din București (1900) - două mostre de strălucire speculativă. Și, dacă dăm la o parte textele oficioase și pe cele sanitare, rămîn cele cu miez ideatic, care, vorba lui Victor
Casta medicilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3484_a_4809]
-
definesc patologia populației. Din a treia categorie fac parte George Ion Stoicescu cu Lecția de deschidere a cursului de clinică internă la Facultea de Medicină din București (1887), și Nicolae Paulescu cu Definția fiziologiei: Lecția de deschidere a cursului de fiziologie la Facultea de Medicină din București (1900) - două mostre de strălucire speculativă. Și, dacă dăm la o parte textele oficioase și pe cele sanitare, rămîn cele cu miez ideatic, care, vorba lui Victor Babeș, nu „sînt denudate de bază” (p.
Casta medicilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3484_a_4809]
-
prezumțios pînă la a crede că” (p. 57), „vă desărcinez de îndată de toată răspunderea insuccesului meu” (p. 57). Medicii știau latina și limbile occidentale din țările în care studiaseră, apogeul fiind atins de Paulescu, în al cărui curs de fiziologie principiile ce deosebesc viețuitoarele de lucruri sunt formulate în latină, alături de cele trei reguli ale cauzalității materiei. Să încheiem cu revolta profesorului Stoicescu la citirea adagiului lui Grabius privitor la inutilitatea efortului de a cunoaște acolo unde revelația nu te
Casta medicilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3484_a_4809]
-
la început. Toate conțin nuclee de povești. Iar în măsura în care, adeseori, Andrei Cornea lasă deoparte informația strictă pentru a se lansa în speculații distopice (vezi eseul despre Neoromână, care e inteligent, fără să fie nici optimist, nici pesimist) sau în false fiziologii de factură, cum știm, pașoptistă (vezi Mââârrrr...), sunt convins că o face conștient, dând curs unui nedisimulat talent prozastic. Avea să-l exercite din plin mai târziu (căci prima ediție a Cuvintelnicului fără frontiere e din 2002), în 2009, într-
Țal !... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3599_a_4924]
-
între psihologii de semn contrar. Atenția lui Lovinescu se îndreaptă, ca și în cazul scriitorilor evrei, spre surprinderea unei stări de criză permanentizate. Criticul va fi din nou sensibil la febrilitatea corpului scriitor, proiectând-o, de astă dată, asupra unei fiziologii feminine. „Nu-mi dădusem seama că temperatura normală a fetei șLucia Demetriusț e de patruzeci de grade”. O vedem prin ochii lui „chinuită și sfâșiată în carne și nervi, frământată de aspirații nerealizate, minată în tot ce constituie viața normală
Poetul X. Figura anonimului în comunitatea de la Sburătorul by Ligia Tudurachi () [Corola-journal/Journalistic/3788_a_5113]
-
istoric al omenirei n-a fost nici intelectul, nici pornirile și pasiunile omenești, ci bazele materiale ale societăței, modul de producere și de împărțire a produselor trebuincioase traiului. Un sociolog poate găsi explicația vieței sociale în economia socială, care e fiziologia societăței. într-un cuvînt, mersul economic, procesul economic hotărăște întregul proces istoric al omenirei" (Concepția materialistă a istoriei, 1892). Concluzia se impune de la sine: "Iată pentru ce societatea socialistă este nu o dorință deșartă, nu un vis, ci o necesitate
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
negi coborînd-o la treapta absurdităților sorții. Numai că la Mihaela Stănișor soarta nu e absurdă. Chiar pusă în condiții de huzur, cu toate înlesnirile luxului sub nas, autoarea ar suferi la fel, cauza tribulațiilor ținînd de timbrul sufletesc. Așa cum în fiziologie există dureri cronice, cărora nu numai că nu le poți găsi o etiologie, dar cărora pe deasupra nu le poți prescrie un analgezic pe măsură, tot așa la Mihaela Stănișor dăm peste un chin fără remedii în această viață. Autoarea suferă
Patotropia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2899_a_4224]
-
Și viața mi s-a îmbogățit cu desăvîrșire în tufișurile suav încîlcite-n subsuorile ei ample, ardeiat-mirositoare. Iată cum a fost! M-am furișat elastic din spatele tejghelei, am țopăit în vîrful picioarelor galvanizate asemenea labelor fragile de broască din laboratoarele de fiziologie și, cu buzele țuguiate a sărut lacom, i-am acoperit gura mare, despicată fraged și-orizontal peste dinții lați, sclipitori în saliva sălcie. O patimă nouă, copleșitoare, de conchistador al cărnii alb-roz-liliachie, îmbelșugată-n țărmuri necunoscute încă, o dorință invincibilă
Reapariția Empampei by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16254_a_17579]
-
exemplar. A pierdut alegerile în 2004, cât pe ce să-l piardă și pe dl. Iliescu, simbolul democrației originale, ferocele vânător de mari corupți, mereu cu tolba goală. De mai multe luni, actualul regim prepară extincția unei specii de incertă fiziologie. A mai intervenit și un factor exterior de primă importanță, Consiliul Europei, care și el crede în existența marilor corupți și cere lichidarea lor. Este limpede că brațul lung al Justiției se agită, dar nu apucă. A-i aduce chiar
Nimeni nu vă vrea răul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11129_a_12454]
-
ultimele producînd sunetul ciocnirii unor coarne de cerb în desișul ,selvelor" obscure evocate, d-sa poposește într-un luminiș care-i îngăduie a creiona o poziție personală. E vorba de un profil al lui Mateiu, așezat sub semnul ,finului diletant". ,Fiziologia" tipului respectiv e o variantă a celui de snob, în inevitabilă intersectare cu dandysmul. Idealul unui asemenea ,tînăr prin definiție, disponibil, multilateral pregătit, însă fără specializare" se găsea în atmosfera formării lui Mateiu, destinsă și distinsă în circumstanțele visătoarei, oțioasei
Un matein între mateini by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11141_a_12466]
-
intermediară, o a treia realitate, perfect îndreptățită și inteligibilă în principiu, dar complet lipsită de suport exterior și de orice existență în istoria măruntă sau în anecdotica experienței individuale. În mod paradoxal, instrumentul percepției nu mai este aici ochiul exterior, fiziologia previzibilă a privirii, ci memoria, ochiul interior, capacitatea mentală, oarecum extrasenzorială, de a genera și, mai apoi, de a fixa viziuni. Pictura lui Vladimir Zamfirescu pune în circulație adevăruri umane profunde, este de o enormă verosimilitate în esență, dare ea
Vladimir Zamfirescu, între natură și cultură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10748_a_12073]
-
feericelor viziuni? Ce li s-ar putea opune cu mai mult efect decît stratul cel mai intim al concretului făpturii noastre, stratul carnal cu funcțiile sale ce ne țin sub servitutea, sub capriciul lor? Nora Iuga acordă o particulară atenție fiziologiei. Figura înflorită a imaginarului elansat își arată, fără falsă pudoare, reversul, aidoma acelor figuri duble ale Evului Mediu, pe de-o parte femei frumoase pe de alta cadavre cotropite de vermină. Desigur, e un memento al morții, dar tot atît
Cununa de spini a poeziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10827_a_12152]