3,215 matches
-
tot mai greu de înțeles din cauza împleticirii limbilor, mai cu seamă a șefului de post. Era prea puțin curioasă din fire, dar o interesa dacă milițianul poate aranja în mod sigur amânarea executării serviciului militar pentru Gabriel. Știa că toți flăcăii au obligația asta și era de acord că „armata îi face bărbați”, așa cum l‑a cunoscut pe Vasile, când ea avea doar 16 ani și s‑a îndrăgostit de el, în taină, nebunește. Atâta doar că era vorba de fiul
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_13_.html [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
ordine: Primăvara, Vara, Toamna și Iarna. Primăvara era foarte îndrăgită de oameni. Odată cu venirea ei, păsările se întorceau din țările calde, animalele și plantele reveneau la viață cu bucurie, poienile pădurii și pomii din livezi se umpleau de flori. Trei flăcăi o însoțeau pe această fecioară minunată. Primul era „Încolțitorul”, adică luna Martie, venea apoi „Prier”, sau Aprilie, și „Florar”, luna Mai, când înfloresc și lăcrămioarele. Cum începeau să dea în pârg cireșele, cobora cealaltă domniță, Vara, care aducea căldură și
TIMPUL de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Editura Timpul_floarea_carbune_1350028440.html [Corola-blog/BlogPost/359417_a_360746]
-
pe care o va ține minte toată viața, pentru că atunci s-au legat cei doi tineri, prin firele freatice ale iubirii. Poate că tinerii din ziua de azi nu mai dau importanță unor astfel de momente din viața rurală, când flăcăii și fetele ieșeau pentru prima dată în sat, la horă, fiind socotiți, de atunci înainte în rândul adulților. E ca un certificat de maturitate. Dar aceste clipe rămân înscrise cu pană de aur în cuibul inimii și ies din când
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_carte_a_sfintei_lumini_ioana_stuparu_sfesnic_tarziu_cronica_de_cezarina_adamescu.html [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
privirile mirate ale femeii, care auzindu-l se iviîn târnaț. Îl urmări cu privirea până se pierdu în spatele porții închise și își făcu o cruce mare. - Domne, Maică Precistă, că și-o pierdut mințile. Acu numără, acu fluieră ca un flăcău de însurătoare. Masa era așternută și mâncarea îl aștepta gata, pe marginea sobei. Maria tocmai îi punea în servieta de piele maro, roasă pe la colțuri, ce o avea încă de când se angajase la fabrică și la care nu voia să
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1392345755.html [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
mai trebuiau atât de multe brațe de muncă, iar la grajdurile de vaci, că erau câteva, în sat fuseseră multe vite, lucrau mai mult femei. Prin mulțimea pestriță de acolo își recunoscu sora cea mai mare. Alături de ea era un flăcău înalt, blond cu ochi mari albaștrii, era așa bine făcut încât cu greu îi dădeai doar 15 ani. Îl chema Alexei, nume pe care doar el îl avea în sat deși bunicul lui voise mai bine să îi zică Alexandru
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1392345755.html [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
plătea 5 lei pe oră profesorului sau uneori câte un condir de lapte proaspăt muls, că tot nu puteau ei să bea atât cât aducea de la grajduri, chiar dacă mai dădea din el și surorilor. Zicea ea, că atunci când va fii flăcău, Alexei poate va vrea să își caute familia din partea tatălui, să arate lumii că nu era copil din flori și pentru asta trebuia să știe limba. Șerban își iubea mult sora. De fapt le iubea pe toate cinci cu aceeași
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1392345755.html [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
asta vă menține Dumnezeu veșnic tânăr, cu o mare putere de concentrare și atât de sănătos la minte și la trup! Înalt Preasfințitul Gherasim Cristea: Da, adevărat dar mai simt greutate în picioare, vârsta îmi amintește că nu mai sunt flăcău! Reporter: Așa o minte limpede și sănătoasă, atâta înțelepciune și dulceața în vorba la vârsta onorabilă și venerabilă pe care o aveți ... nu am văzut până acum, deși cutreier lumea în lung și în lat de de un timp bun
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 by http://confluente.ro/Ligya_diaconescu_interviu_cu_inalt_pr_ligya_diaconescu_1331118722.html [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]
-
bunica necăjită... Încerca, la loc, să-l pună Cu puțină cocă moale; N-avea sărmana parale, Dar spunea cu vorbă bună: “Să vă ieie, maică, vântul, Că astâmpăr nu aveți! Fete sunteți, ori băieți? Că nu v-ajunge pământul... Tu, flăcău,... mare rușine! Să tot bați mingea-n uliță; N-ai să mai poftești halviță, Ai să mă rogi mult și bine!...” * * * Unde-i casa, stradă veche, Și magnoliile-nflorite... Prin grădină răspândite; Pe unde făceam pereche Cu-a mea dragă
STRADA VECHE PRIETENULUI MEU GEORGE ROCA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Strada_veche_prietenului_meu_g_marin_voican_ghioroiu_1365793266.html [Corola-blog/BlogPost/345824_a_347153]
-
văzută de vreun turist,ieșind din camera unui bărbat, cu toate că nimeni nu cunoștea statutul lor. Cu un sărut prelung se despărți de iubit, intrând în cameră să încerce un somn măcar de două - trei ore, până se vor trezi și flăcăii ei. Dimineața după micul dejun oferit în prețul de cazare de către gazde, cu specificul sărbătorilor pascale, băieții și-au luat mingea sub braț și au plecat însoțiți de alți ștrengari de vârsta lor, să închege o miuță pe tăpșanul de lângă
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Parfum_de_orhidee_roman_cap_stan_virgil_1389940493.html [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
fel ca și tine, jur și eu pe același altar, că voi face tot ce depinde de mine să fim o familie fericită dacă ne vom căsători. - Mulțumesc iubito! și o sărută scurt pe obraz. Cum apăruseră în fața vilei și flăcăii Adrianei, cei doi îndrăgostiți au încetat să-și mai facă jurăminte, însă cine i-ar fi privit cu atenție, ar fi descoperit cum ceva mirific și suav plutește în aer și-i învăluie, acoperindu-i cu un dulceag parfum de
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Parfum_de_orhidee_roman_cap_stan_virgil_1389940493.html [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
desfătare a mușcăturii din mărul discordiei, la miracolul gurii căscate în așteptarea unei pere mălăiețe, în contemplarea nobleței din aurul gutuii și, o!, da!, în dulcea amețeală din boabele de struguri ce saltă arcușul pe coarda întinsă și trezește dorul flăcăului de-o hârjoană printr-o claie de fân cu o Ileană bălaie a cărei singură zestre sunt cei mai minunați șapte ani de acasă... poți să cauți în toate cărțile lumii, dar nu vei găsi nicio asemănare între cele două
MIROASE A TOAMNĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 by http://confluente.ro/Miroase_a_toamna_george_safir_1345182785.html [Corola-blog/BlogPost/355014_a_356343]
-
și spaima cutremurului, leșină. Cadrele medicale intervin prompt , îi pun perfuzie și o restabilesc. Doctorul fericit de reușită iese din sală și după câțiva pași îi apare în față Prințișor. PRINȚIȘOR: Domn doctor... DOCTORUL:(îl bate prietenește pe umăr.) Felicitări, flăcăule! Ai un băiețel de toată frumusețea! PRINȚIȘOR: Domn doctor, pot să-mi văd soția și feciorul? DOCTORUL:(din mers) Discută cu asistenta șefă. Lehuza este slăbită și are nevoie de liniște. Doctorul se pierde pe coridor. Bărbatul vrea să pătrundă
REGATUL LUI DRACULA (VI) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_vi_sc_ion_nalbitoru_1392481975.html [Corola-blog/BlogPost/342076_a_343405]
-
în pace. Badea Ion pleacă din Rădești, de pe coasta-nclinată în jumate de unghi drept, aflată pe partea stângă a pârâului Trifa când plouă, că aici are casă și masă și mamă și tată...și ce mai poate avea un flăcău în bătătură. Pleacă laolaltă cu alți și alți flăcăi să treacă Prutul și să “readucă” Basarabia acasă. Deștepți și șmecheri, nemții îi “lasă” pe români în vârful atacului. Astfel, peste două mii de flăcăi mor în acest început de măcel, mai
Spaima, regretul, mucenicia şi soarta lui bădia Ion (I) by http://balabanesti.net/2013/10/12/spaima-regretul-mucenicia-si-soarta-lui-badia-ion/ [Corola-blog/BlogPost/339972_a_341301]
-
tată...și ce mai poate avea un flăcău în bătătură. Pleacă laolaltă cu alți și alți flăcăi să treacă Prutul și să “readucă” Basarabia acasă. Deștepți și șmecheri, nemții îi “lasă” pe români în vârful atacului. Astfel, peste două mii de flăcăi mor în acest început de măcel, mai ales la Țiganca, unde, întru veșnica lor amintire, se organizează cimitire, troițe și alte însemne comemorative. Cam peste trei ani, buldozerele sovietice victorioase sfărâmă mormintele și tot ce ține de onoarea și demnitatea
Spaima, regretul, mucenicia şi soarta lui bădia Ion (I) by http://balabanesti.net/2013/10/12/spaima-regretul-mucenicia-si-soarta-lui-badia-ion/ [Corola-blog/BlogPost/339972_a_341301]
-
mângâie un pai de grâu verde și un pai de grâu galben. Și povestește: <<Cum e paiul ăsta verde, așa eram când Ion Mareșalul ne-a ordonat să trecem la Țiganca. După cum cred că m-ați auzit aseară, foarte mulți flăcăi au rămas fără viață. Dar și foarte mulți au rămas fără moarte, printre care și eu. Jur, ar fi fost mai bine să fiu nimerit de-un plumb rusesc, decât să ajung în iadul siberian. Am convingerea că moartea-i
Spaima, regretul, mucenicia şi soarta lui bădia Ion (I) by http://balabanesti.net/2013/10/12/spaima-regretul-mucenicia-si-soarta-lui-badia-ion/ [Corola-blog/BlogPost/339972_a_341301]
-
uită la mine ca și cum s-ar uita la o ciudățenie, la un smintit...Îi contraria glasul meu subțire, foarte subțire...Da, îmi aduc aminte și le mărturisesc: pe dealurile de la Țiganca, uraganul de gloanțe și obuze, și resturile din trupurile flăcăilor uciși, m-au îngrozit așa de tare, încât mi s-a șters pentru totdeauna timbrul dat de părinți...Dar nici ăsta nu-i așa urât, nu?>> Autor: Ion Zimbru Sursa: Viața Liberă Galați
Spaima, regretul, mucenicia şi soarta lui bădia Ion (I) by http://balabanesti.net/2013/10/12/spaima-regretul-mucenicia-si-soarta-lui-badia-ion/ [Corola-blog/BlogPost/339972_a_341301]
-
ochit de departe ... -Vino să te sărut, prietene! -Ești neschimbat ... -Sunt tot scaloi, dar ologit! -Și eu schilod ... Cu tijele din mine sunt valoros la fiare vechi ... -Cu ce te-a pricopsit viața? -Cu doi îngeri ... O fată și-un flăcău ... -Mi-e dor de-o bilă la ța Gica ... -Măcar un ramș în brazi, pe Podișor ... -Dar de zglăvoci cu Nae?! -Și-o bâză ar mai merge ... -Am auzit că ești membru al Academiei și profesor universitar! -Vorbește ... lumea ... -Las-c-ai studiat și
IULICĂ ! DE ION MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Iulica_de_ion_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/348106_a_349435]
-
alb cu pietre rare Și un brâu roșu i-a cusut Cu perle sclipitoare. Pe cât creștea de frumușel, Înalt și lat în spate, Și straiele creșteau pe el Ca neaua de curate. Și peste ani din an în an, Frumos flăcău crescuse, Înalt ca trunchiul de castan Și mândru se făcuse. Cu ochii verzi, păr mătăsos Ca de tăciune negru, Cu mustăcioară de-abanos, Era frumos de-a-ntregul. Din glas și fluieraș cântând Înduioșa amarul Cu mierea vorbei și având Sărut
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 by http://confluente.ro/Navalnicul_republicare_po_romeo_tarhon_1392708715.html [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
Autorului Cu gând curat am poposit La Crucea Iancului vestit, La Mărișel în vârf de munți, Cu brazi semeți cu a lor frunți Scrutând de veacuri depărtări, Cu minunatele-așezări. Cuprinși de foc mistuitor În fruntea lor cu Crăișor, În aprige-încleștări, flăcăi Vărsară sânge. În văpăi Au dobândit ca bravi oșteni, Pământul sfânt din Apuseni. Pelaghia, c-un cuget drept Și-o flacără aprinsă-n în piept, A strâns o mână de femei Cu care-a alungat mișei. Pământul apărat de moți
LA CRUCEA IANCULUI ÎN MUNŢI de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gentiana_groza_1484373735.html [Corola-blog/BlogPost/380391_a_381720]
-
pețitori. Hai, hai, bădiță, tu Drept la casa ta mă du... Foarie verde sămulastră, Vă poftim la nunta noastră. Hai, hai, vinul e dulce Cine-l bea nu se mai duce. Foaie verde baraboi, Așa-s toamnele la noi. Cu flăcăi și fete mari, Oameni buni și gospodari, Hore mari cu lăutari!.. Referință Bibliografică: Așa-s toamnele la noi / Iacob Cazacu Istrati : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2096, Anul VI, 26 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Iacob Cazacu
AŞA-S TOAMNELE LA NOI de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1474877590.html [Corola-blog/BlogPost/380434_a_381763]
-
atestări, mai ales pentru zona Olteniei, care arată ca mărțișorul era purtat numai de către fetele mari, care, foarte interesant, îl purtau ascuns în sân. Se pare ca pe vremuri, în mai toate zonele țării, mărțișorul a fost purtat și de către flăcăi (pus de către fetele mari; însă, măi întotdeauna, schimbul era reciproc), bărbați și femei măritate, ba chiar și de către bătrâni și bătrâne. În ultimele secole, mărțișorul a fost purtat de fetele mari și nevestele tinere pentru a fi sănătoase și curate
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Martisorul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
Cine poartă marți �soare, / Nu mai e pârlit de soare!” Însă, altădată, marți �sorul era pus în locuri sensibile ale corpului, la băieți acestea fiind încheieturile mâinilor și ale picioarelor, iar la fetițe și la fetele mari în special gâtul. Flăcăii îl purtau la căciulă sau la pălărie, iar bătrânii la haină sau la mână. La copii, obiceiul cerea că mărțișorul să fie pus de către mame înainte de răsăritul soarelui sau măcar o dată cu înroșirea lui. Până la cel de-al doilea război mondial
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Martisorul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
barba Lui Dumnezeu, La flacăra mare se spunea bobotă, La pivniță se spunea boltă, La vasul cu mirodenii se spunea cățuie, La găleata fântânii se spunea ciutură, La vătraiul de jar se spunea corciovă, La varză se spunea curechi, La flăcău se spunea dănac, Dis-de-dimineță se spunea desniță, La femeia păcătoasă se spunea drăcoaie, La găină se spunea galiță, La vreascuri se spunea găteje, La coșul de fum se spunea hogeag, Neîncetat se spunea hojma, La lumânare se spunea lumină, La
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/limba-noastra-cea-uitata/ [Corola-blog/BlogPost/92947_a_94239]
-
aceste clipe. Curios. Așa era și atunci când a cunoscut-o în parc, pe bancă. Zâmbea tot timpul. Stătea cu mâinile împreunate în poala rochiei... parcă aștepta buchetul de flori pe care el l-a cumpărat de la țigăncușa aia hamțușcă... " Ia, flăcăule, florile astea și pune-le în brațele fătucii ăsteia frumoase, că asta ți-i partea, nu te zgârci!" Căzu în genunchi, cu obrajii în poala femeii. În timp ce fata pregătea cafeaua, bărbatul, ca-ntr-o rugăciune, săruta picioarele soției, iar cu
CE UNEŞTE DUMNEZEU, NU POATE DESFACE OMUL! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/Ce_uneste_dumnezeu_nu_poate_desface_omul_.html [Corola-blog/BlogPost/370936_a_372265]
-
ce te pot ajuta? Dar dă-mi voie să-ți prezint logodnica. Roșie ca focul Anica se prezentă. Era șocată de noul epitet folosit de Ionel. Încă nu avea glas așa că și-a șoptit doar numele și atât tot! Ambii flăcăi au zâmbit pe sub mustață rasă și și-au continuat conversația întreruptă de prezentare. - Ionel salvează-mă! - Ai probleme cu Mira? - De fapt cu familia ei. Unde putem sta de vorbă? - Păi ieșim în larg pe iaht. - Bună ideea. Ne putem
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435761982.html [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]