3,170 matches
-
pribegie și amara străinătate. Ștefan cel Mare postea post aspru, mergea În munți la Daniil Sihastrul, se spovedea și se Împărtășea, apoi suna din corn, Își aduna vitejii, Încăleca pe calul lui cel alb, Catalan și pornea război cu turcii. Flăcăii scoteau buzduganele, săbiile, arcul și săgețile de pe unde le puseseră și se avântau În bătălie cu dragoste pentru voievod și pentru sărmana Moldova.Iar Ștefan cel Mare, unde era bătălia mai crâncenă și mai grea, acolo se avânta, lovind În stânga
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
va Închide ochii și tare ar vrea să o știe așezată la casa ei.Ba, ar vrea să apuce ziua În care va ține nepoțeii În brațe.Mama o sfătuia să fie mai răbdătoare, mai chibzuită, că doar nu toți flăcăii sunt proști, leneși și risipitori. Dar degeaba.Fata, nu și nu.Ajunsese să nu mai iasă aproape deloc din casă de răul pețitorilor.Când aceștia Îi treceau pragul, ea se ascundea În podul casei ori În lanul cu popușoi și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
lucrau mai cu spor ca ale celorlalte fete. Tocmai când Începu să se liniștească, una dintre fete, care avea un frate bun de Însurătoare, dar care Îi cam trăgea cu paharul, spuse În gura mare cine este ea de fapt. Flăcăii de acolo se făcura roată În jurul ei, care mai de care făcând promisiuni pe care nici ei nu le credeau, dar să le mai și Împlinească.Atunci fata, văzând că nu-i chip să scape cu una cu două, ceru
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Împlinească.Atunci fata, văzând că nu-i chip să scape cu una cu două, ceru ajutorul Zânei cea bună și Zâna cea bună pe dată o transformă În albină și dădu și un ac cu care să se apere.Văzând flăcăii una ca asta, se rugară și ei de Zâna cea bună să nu-i lase ,să faca ea o vrajă ca ei s-o poată urma pe harnica albină.Zâna, fiindcă era bună și miloasă, dar mai ales fiindcă le
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
poate va găsi pe cineva săl strige pe nume. FLORILE DE SÂNZÂIENE Tânărul Ioan era pus de Ștefan cel Mare să apere Suceava de turcii care veneau prin acele locuri cu gânduri rele și de nelegiuire. Nu era numai un flăcău curajos viteaz și neînfricat, ci era și harnic, săritor și de cuvânt. Ioan scotea plugul din șură, vorbea bând cu boii, Îi Înjuga și-i ducea În țarină.El ara și semăna numai noaptea când era lună plină, fiind Încredințat
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Toate erau În rânduială, odăile străluceau de curățenie, cămara era plină cu murături și boieroaica nu avea de ce se plange. Anii au trecut repejor așa cum trec norii pe cer, femeia a Îmbătrânit, iar Ion se făcu flăcau. Și nu orice flăcău, ci unul chipes, harnic și vesel. Și o iubea pe maică-sa cum și maică-sa Îl iubea pe el. Boierul și boieroaica se Învățaseră atât de mult cu femeia și cu Ion, de parcă erau rudele lor, de parcă dintotdeauna ei
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
trei probe: să-i aducă zmeura din Poiana Ursului, să Întreaca la alergare pe iepuroiul de rasă de la curte, s-o facă pe cea mai tânără căprioară de prin pădurile acelea să-i mănânce din palmă. Au Început a curge flăcăii, și Înalți și scunzi, și slabi și grași, și frumoși și urâți, și isteți și prostuți, și prinți și feciori de prin sate. Veneau din răsărit și din apus, fiecare Încercându-și norocul. Împăratul Vechi Îi primea pe toți cu
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
știa el ce știa căci văzuse multe la viața lui. Din pacate, cum veneau voinicii și plecau, căci nu erau În stare să treacă de probele date de Împărat. Când Împăratul Începuse să și piardă Încrederea că o să găsească un flăcău demn de urcat În tron, iată că Într-o zi se auziră niște pași În sala mare. Împăratul miji ochii lui bătrâni și văzu un flăcău vânjos și lat În spate, cu ochii ageri și strălucitori, cu plete negre, dese
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
date de Împărat. Când Împăratul Începuse să și piardă Încrederea că o să găsească un flăcău demn de urcat În tron, iată că Într-o zi se auziră niște pași În sala mare. Împăratul miji ochii lui bătrâni și văzu un flăcău vânjos și lat În spate, cu ochii ageri și strălucitori, cu plete negre, dese, până pe umeri. Era Înalt și bine legat și purta sabia cu mândrețe. Împăratul Îi spuse și lui de cele trei probe și nerăbdator, cerea mereu știri
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
În spate, cu ochii ageri și strălucitori, cu plete negre, dese, până pe umeri. Era Înalt și bine legat și purta sabia cu mândrețe. Împăratul Îi spuse și lui de cele trei probe și nerăbdator, cerea mereu știri despre Anul Nou. Flăcăul nu a stat mult pe gânduri, ci plecă să se Întâlnească cu ursul. Și era ursul acela o namilă nemaivăzută, cu dinții ascuțiți ca pumnalele. Când apăru În zmeuriș mormăind fioros, Anul Nou se scobea În dinți cu un pai
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
acela o namilă nemaivăzută, cu dinții ascuțiți ca pumnalele. Când apăru În zmeuriș mormăind fioros, Anul Nou se scobea În dinți cu un pai. Ursul se miră.El știa că toată lumea se teme de el. -Uite, ce e, ursule, zise flăcăul. Am venit pentru că Împaratul mi-a cerut-o. I s-a făcut poftă de zmeură dintrasta. Vezi, puteam să fur și s-o iau la fugă, dar eu te-am așteptat ca să-ți cer voie să culeg. Ce rost are să
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Zmeul un iaz plin cu pește. Ursul când auzi de pește, Îl lăsă pe Anul Nou să ia câtă zmeură vrea, ba l-a și ajutat la cules, și au pornit amândoi spre palat ținându-se de după umeri ca doi flăcăi ce vin de la cârciumă. Împăratul rămase cu gura căscată. A doua zi Anul Nou puse o capcană În care căzu chiar iepuroiul cel neîntrecut la alergare. Flăcăul i-a spus că-l eliberează dacă Îl va lăsa să-l Întreacă
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
cules, și au pornit amândoi spre palat ținându-se de după umeri ca doi flăcăi ce vin de la cârciumă. Împăratul rămase cu gura căscată. A doua zi Anul Nou puse o capcană În care căzu chiar iepuroiul cel neîntrecut la alergare. Flăcăul i-a spus că-l eliberează dacă Îl va lăsa să-l Întreacă astăzi, ba i-a propus că-i arată unde se află o grădină cu morcovi. Așa că și de data aceasta Anul Nou reuși să treacă proba, ajungând
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
de le seacă fântânile. Uite-așa ajunse pentru prima dată focul pe pământ. IARBA FIARELOR Toată lumea auzise de iarba fiarelor, Însă nimeni nu o găsise vreodată. Toți oamenii din aceea țară știa că iarba fiarelor poate deschide orice lacăt. Unii flăcăi povesteau că atunci când au fost la cosit, neștiind căn iarba mare până la brâu crescuseră și câteva fire de iarba fiarelor, au rămas fără coasă: când să mai tragă o brazdă, li s-a rupt coasa În iarbă. Grăjdarii de la curtea
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
albe,ochii mari și blânzi, părul Împletit În cozi lungi și buzele roșii ca petalele de trandafir.Și mai auzi că ea era tristă și pierdută În gânduri căci Îl iubea pe el, pe Alun.Dacă-i pe așa, zise flăcăul, să mă Însor cu ea, răzbunând astfel moartea tatălul meu.Căci tatăl fetei plănuise deja cu cine s-o mărite.Cu gândul să se răzbune pe Împăratul vecin, uitase se cineva: de mama lui. Alun trimise pe ascuns niște oșteni
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
se dea de băut. Erau cu ochii după sculele lui, aduse de la București. Își comandase și tot felul de materiale scânduri pentru podele, stinghii, colțare... Văzând că încetul cu încetul îi dispare ba una, ba alta, renunță la cei doi flăcăi și încercă să-și rezolve de unul singur problemele casei întâi parterul, apoi etajul. Acolo era o verandă frumoasă, cu deschidere spre livadă. Se vedea frumos poteca ce urca spre casă. Puse țigla pe casă, se îngriji de tocurile geamurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Dă cu apă în pomuț Cina să aibă drăguț. Pomuțul ca să rodească Și cinuța să-nflorească Hai cumătră, vino - ncoa Și te uită la moașa. Șade moașa pe covată Să moșească înc-o fată Șade moașa pe făcău Să moșească un flăcău.” După ce răstoarnă apa, moașa pune covățica cu gura în jos și pentru că la această ceremonie participă numai femei măritate moașa strigă: „Hai, săriți peste covată S-aveți și voi câte-o fată, Dar săriți mai „năltișor S-aveți câte-un
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
alta, de la cea de fecior/fecioară la cea de bărbat gospodar/nevastă gospodină. În perioada premăritală se produce o inițiere a tinerilor, și anume să iasă la joc, să aibă o găteală anume. Fetele trebuiau să și dovedească hărnicia, iar flăcăii practicarea unor meșteșuguri. Se săvârșeau și unele vrăji în seara ajunului Anului Nou, Crăciun etc. Obiceiurile nupțiale au trei secvențe: - Prima secvență este dominată de sentimentul despărțirii, mireasa își ia rămas bun de la tot ce înseamna cadrul obișnuit al existenței
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
rele să omoare animalele. Tot în acea seară, fetele se uitau în oglindă pentru a-și vedea ursitul. Nu aveau voie să măture și să scoată gunoiul din casă, să se pieptene sau să împrumute ceva din casă. La Dumbrava, flăcăii umblau cu colindatul la case cu fete mari și tocmeau muzica pentru horele de la sărbătorile de iarnă. Până la Crăciun, gospodinele pregăteau turtele cu julfă, lucru care se întâmplă tot mai rar. Julfa este făcută din sămânță de cânepă sau bostan
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
tropotit Ca Frăsina la prășit ...” Capra - Asemeni altor jocuri cu măști și în jurul caprei, pe lângă măștile clasice (capra, ciobanul, doctorul, țiganul), există și măști mai puțin plăcute (hilizita, prostul), care prin strigăte, chiote și mișcări caraghioase stârnesc umorul și veselia. Flăcăii joacă stăpâna casei sau fetele, după muzica ce însoțește capra. La sfârșit sunt serviți cu vin și cozonac și li se dau bani. Cerbul, este specific satului Bursuc. Jocul se aseamănă cu cel al caprei, deosebirea fiind aceea că este
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
vecine, care, de-a lungul secolelor, au avut destine într-un fel asemănătoare. "- Noi, cu voi românii, n-avem nimic, a zis el deodată, întorcându-se spre mine. Voi sunteți tot creștini ca noi; și pe vremea când eram eu flăcău, ați venit cu rușii să ne scăpați din robie. Ș-apoi - adăugă el mai încet - la România merg mulți de-ai noștri și se întorc cu parale bune... că România e țară bogată..." "îmi vorbea pe bulgărește. înțelegeam tot ce
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
culcați/ Și-or putea intra în casă/ Necertați.// înc-un pic și se termină/ Certurile prin vecini,/ Mai auzi cîțiva asini/ Răgușiți, dar nu-s de vină,/ N-au ciulini.// Doar la crîșmă-i zarvă mare/ Și duhoare de trascău,/ Iese-arar cîte-un flăcău/ Ca să-și cate ușurare/ Cînd i-e rău.// Dar se termină programul/ Și se-nchide și aici,/ Cete-cete ies amici,/ Ascunzîndu-și kilogramul/ Sub tunici.// Stinse-s becurile toate,/ Doar în centru, un neon,/ Sus pe stîlpu-i de beton,/ Luminează hăt
Poeţi din Nord (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9903_a_11228]
-
în ansamblu, o adevărată Biblie a imaginației populare, o Biblie plină însă de ecouri păgâne", cu textele lor arhaice și cu muzica lor amintind de aceea a colindelor apusene, cum spunea tot Brăiloiu, cum toate secțiunile lor - protocolare, cosmogonice, profesionale, flăcăul și fata - iubiți și pețitori, despre curtea feudală, edificatoare și moralizatoare, biblice și apocrife, colinde-baladă, colinde-cântec. Cât de înrădăcinate sunt în memoria populară stau mărturie și ample colecții apărute după 1990: Dan Octavian Cepraga, Graiurile Domnului. Colinda creștină tradițională (1995
Colinde cu lei by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8951_a_10276]
-
sîngele la cap, bănuind de unde li se trage milițienilor elvețieni plăcerea de a-i da jos din mașină. În ceea ce mă privește i-aș fi înțeles pe polițiștii italieni dacă ar fi oprit dinadins o mașină din România, dar pe flăcăii din Elveția nu-i pricep decît în măsura în care vreunul dintre ei are rude în garda helvetă a Vaticanului. Dar, împingînd lucrurile puțin mai departe, în neutralitatea tot mai posomorît antiseptică a Elveției se ascunde o veche duhoare de hazna care pornește
"Jos din mașină!" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9089_a_10414]
-
de la referenți, cel care-a început să schimbe, deodată cu călătoriile, și amantele. Sînt, e drept, lucruri care-ți alină frica, nerăbdarea, curiozitatea. Însă ele nu pot fi găsite decît iarna. Femeia care caută turtă dulce pentru fiul ei bolnav, flăcăii îmbătrîniți care caută fete măritate și dropii, toți au a aștepta iarna. O perioadă, la urma urmei, de acumulare și de pregătiri, pînă cînd "va trebui să ne reluăm generația și să ne trăim tinerețea netrăită". Un film cu anii
Drobul de sare by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9109_a_10434]