193 matches
-
varga. A pus mâna pe fruntea lotrului. Dogorea. Apoi a ridicat șervetul de pe brațul gangrenat. Speriată, s a dat un pas înapoi! „Ce-o avea la mână de i s-o umflat și s-o înnegrit așa? Să-i scoatem flaneaua. Așaaa... Acum, dă foarfeca, să tăiem mâneca cămeșii, că n-o putem scoate altfel. Uite că are ceva la umăr... Îi legat cu niște cârpe”. Când au desfăcut cârpele, s-au îngrozit! Totul era umflat și mușchiul desprins de pe os
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
de pe picioare n-a căzut așa că am luat de jos o valiză care-mi pică la îndemână și am lovit din nou. Dormitorul se umplu de borcane sparte și gem de tot felul, de biscuți și șosete, de cămăși și flanele, de pantaloni și chiloți. Ursu se clătină și pentru prima oară am văzut că ia contact cu podeaua. I am sărit în spate și prinzându-l cu brațele ca într-o menghină de gât l-am întrebat? Te dai bătut
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
afară, ca și în vazele din casă, dânsa a aranjat florile mai plăcut ca japonezele! Avea un simț al armoniei așa de dezvoltat cum mai rar se întâlnește... Oare de unde-i veneau ideile ori gusturile astea? Și la hăinuțele și flanelele pe care ni le cosea pe când eram noi micuți ori ni le lucra cu andrelele am observat aceeași deosebită înclinare spre frumos...” medita Tudor plimbându-se alene pe aleile curate dintre ronduri, cu mâinile la spate, lipsit de griji, într-
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
puțin la tine, îmi ești tot atât de necesar, dar s-au schimbat multe. Aș fi incapabilă să mai am conflicte, gelozie, ură, patimă. Aș suporta chiar să pleci cu altă femeie și te-aș aștepta cu același calm. Ți-aș lucra flanele ca să nu răcești sau aș băga de seamă ca să ai mâncare bună. Dragostea celei mai devotate mame... Căci am îmbătrînit. - Îți închipui că într-un timp atât de scurt s-a putut face o transformare atât de mare! N-au
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
la celălalt capăt ca tot atâtea flori mari de lemn, rumegușul ce acoperea bancurile, lăzile cu scule și ferăstraiele mecanice - totul te ducea cu gândul la un loc lăsat de mult în paragină. Priveau în jurul lor, după ce-și îmbrăcaseră flanelele vechi și pantalonii decolorați și cârpiți, și șovăiau. Ballester nu-și lua ochii de la ei. - Începem? spuse el. Fiecare se îndreptă în tăcere către locul lui. Ballester mergea de la un capăt la celălalt, amintindu-le în câteva cuvinte ce aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
de directoare, care impunea învățătoarelor respect. Se recunoștea, în treningul și fusta sa trasă peste pantaloni, o nostalgie după uniforma de normalistă pe care o purtase în partea cea mai idilică a vieții sale. Celelalte învățătoare aveau pe dedesubt o flanea mai groasă. Ronțăind de zor semințe, acestea, tinere gospodine, sporovăiau toată vremea despre mîncare și despre plozi. Fusesem prezentat în plenul unei astfel de conferințe. Directoarea n-a uitat să sublinieze faptul că eram primul titrat din analele școlii, ceea ce
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
a fost și moșul lui, Dumitru B....ă, fratele lui Sava. Vasile al lui Sava peste timp Dumitru era cu Agripina lui tânără și frumoasă, dar îmbrăcați ca vai de lume. Agripina avea un surtuc bărbătesc, iar pe dedesubt niște flanele rupte și vechi ca de când lumea și pământul, iar în loc de fustă era înfășurată cu o fașă de țol, vechi și murdar de parcă era de o sută de ani, iar în picioare avea opinci și niște obiele tot din țol de
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
stătea rezemat negrul și-l azvîrli peste bord. Negrul se ridică-n capul oaselor și privi barca. — Uite-i, spuse. Barca aproape că se lipise de ei. — E Willie, căpitanul. Cu un echipaj. La pupa bărcii albe, doi bărbați cu flanele și pălĂrii albe de pînză pescuiau din șezlonguri și un bătrîn cu o pălĂrie de fetru și un fîș conducea barca pe lîngă mangrovele unde aștepta vasul cu băutură. — Ce mai zici, Harry? strigă bătrînul, trecînd pe lîngă ei. Harry
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
mult de mal, Încît elicea aruncă un nor rotund de nisip. Se-ndreptă În josul canalului spre celălalt vas, lîngă mangrove. — Ai vreo armă la bord? Îl Întrebă cel căruia i se spusese „doctore“. — Nu, domnule. Cei doi bărbați Îmbrăcați În flanele se ridicaseră acum În picioare și se uitau la vasul cu băutură. — E mai distractiv ca pescuitul, nu, doctore? Întrebă secretarul. — Pescuitu-i o porcărie. Ce faci dacă prinzi un pește-cu-velă? Nu-i bun de mîncat. Dar asta chiar că-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
postav cenușiu de Viena, postav albastru (se vindea cu 15 lei cotul) și postav de Freiberg „foarte mult căutat și consumat în Moldova”; din lâna spaniolă sau merinos se confecționau postavurile „cele unite și croaze de calitate mijlocie; aseminea bucschipurile, flanelele, care se vînd cotul de la 16 la 20 lei”. După cum rezultă dintr-o scrisoare a lui C. Negri către Kogălniceanu din 15/24 octombrie 1854, la fabrică se produceau și ciorapi, pe care Negri îi socotea de o calitate superioară
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
reținut-o datorită unui incident, a avut loc în 1934 sau 1935, după mai bine de trei decenii de la decesul respectivului. Cînd a fost deschis sicriul, a văzut că trupul și îmbrăcămintea defunctului se păstraseră aparent intacte. însă, în timpul mînuirii, flaneaua unui lucrător s-a agățat într-un colț, și ca s-o elibereze, - acela s-a săltat. în clipa următoare a auzit un zgomot asemănător cu cel produs „cînd cade o căldare”. Trupul și hainele mortului s-au surpat și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mama ei, după care s-a recăsătorit cu un om de 54 de ani, ea are 32 de ani... a venit o singură dată la mine la pușcărie, i-am dat o vie, o ajut cu pachete... am făcut copiilor flanele, fesuri... unul are 10 ani, iar celălalt 11 ani”. Întreține relații și o vizitează una dintre surori, un fost milițian căruia „i-am dat pământul în arendă...”. Nepoții nu o vizitează deoarece „nu le-am făcut acte pe casă”. Și-
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
participă la toate activitățile cu conținut religios. Evită relațiile cu celelalte deținute, s-a dedicat muncii pentru „a nu mă mai gândi la problema aia...”, își păstrează sentimentele pentru ea. Lucrează la grădina de zarzavat a penitenciarului, face curățenie, croșetează flanele, căciuli, ciorapi etc. pe care le trimite nepoților. Este de părere că relațiile dintre deținute se structurează în funcție de vârstă, factorul economic, interes, legile nescrise care sunt „respectate cu sfințenie”, recidivă, „îți spurcă pachetul... le ocolesc...”, afinități. Consideră că s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Tot cu generozitate au fost întâmpinate și chemările privind „aducerea de ofrande necesare armatei”. Purtată în intervalul 5 noiembrie 7 decembrie 1916, campania de colectare de bunuri s-a încheiat cu următoarele rezultate: „100 cămăși, 87 șervete, 75 ciorapi, 17 flanele, 27 pantaloni, 13 paltoane, 5 mantale, 18 căciuli, 3 tunici, 38 batiste, 15 veste, 4 perechi de bocanci, 7 perechi de mănuși, 1 cojocel și 2 fulare”. Solicitări similare au venit și din partea Primăriei. Astfel, în septembrie 1916, „consiliul comunal
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Preda și la Paris.) Borurile se pleoștesc, pamblica putrezește din pricina ploilor, iar culoarea e anulată și ea de soare, ca și În cazul pantalonilor. Ni-l imaginăm pe Moromete ieșit la podișcă, cu trei degete de la mâna dreaptă În buzunarul flanelei În care mai caută ceva tutun, dar resturile amestecate cu praf nu mai sunt suficiente și Îi zice celui de lângă el, poate lui Cocoșilă, „Dă, bă, o țigare!” Chipul acesta apare În prima ediție În grafica de excepție a lui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din 4 Decemvrie 1940645. Felul și cantitatea de efecte ce fiecare evreu este obligat să dea, este acea fixată prin art. 3 și 4 din lege cu următoarele excepții: Se pot primi scurte de postav de lână, în locul paltoanelor. Ismene, flanele de bumbac sau de lână, precum și chiloți (ismene scurte în locul ismenelor de pânză). Pantofi bărbătești în proporție de 50% din totalul încălțămintei (bocancilor sau ghetelor) fixată prin lege sau cisme fără nici o restricțiune în ceea ce privește cantitatea ce se predă. Flanele groase
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Ismene, flanele de bumbac sau de lână, precum și chiloți (ismene scurte în locul ismenelor de pânză). Pantofi bărbătești în proporție de 50% din totalul încălțămintei (bocancilor sau ghetelor) fixată prin lege sau cisme fără nici o restricțiune în ceea ce privește cantitatea ce se predă. Flanele groase de bumbac, în locul flanelelor de lână. Efectele din categoria celor fixate, prin lege, care au fost predate de către evrei cu începere de la 22 Iunie 1941, pe baza altor dispozițiuni, se vor deduce din quantumul total de efecte ce au
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de lână, precum și chiloți (ismene scurte în locul ismenelor de pânză). Pantofi bărbătești în proporție de 50% din totalul încălțămintei (bocancilor sau ghetelor) fixată prin lege sau cisme fără nici o restricțiune în ceea ce privește cantitatea ce se predă. Flanele groase de bumbac, în locul flanelelor de lână. Efectele din categoria celor fixate, prin lege, care au fost predate de către evrei cu începere de la 22 Iunie 1941, pe baza altor dispozițiuni, se vor deduce din quantumul total de efecte ce au de predat, dacă fac dovada
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]