1,538 matches
-
au rămas; din „praznicile” lumii, niciun glas... * Doar timpul gârbovit, tresare când și când, și iarba înrourată se scutură de gânduri, ca de un zeu lepros, ce fără milă ne-a lăsat uitării, în piatră tăinuind ... un flaut fermecat, ... un flaut fermecat... 11 ianuarie 2015 Referință Bibliografică: Un flaut fermecat... / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1518, Anul V, 26 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Valentina Becart : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
UN FLAUT FERMECAT… de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377266_a_378595]
-
timpul gârbovit, tresare când și când, și iarba înrourată se scutură de gânduri, ca de un zeu lepros, ce fără milă ne-a lăsat uitării, în piatră tăinuind ... un flaut fermecat, ... un flaut fermecat... 11 ianuarie 2015 Referință Bibliografică: Un flaut fermecat... / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1518, Anul V, 26 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Valentina Becart : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
UN FLAUT FERMECAT… de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377266_a_378595]
-
Poezie > Amprente > MĂ ÎNTORC Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Mă întorc în timp și intens mă caut pentru a afla cum am fost când ființa cânta pătimaș, cu-al speranței flaut doar biruința. Și sunt fericit că-mi iese-nainte tânărul superb doldora de planuri, care nu rata niciun fel de ținte și-avea elanuri. Sufletu-n extaz chiuie pe creste bucuros că ard doar în împlinire, că-n inima mea
MĂ ÎNTORC de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382225_a_383554]
-
de iubire pe-o bancă de lemn! Prin tăceri clipele-adună spuma din crini, Ochii-nfloresc și tresar la al crucii semn... Vin lumini abătând alte vremuri prin gând, Un băiat liniștit trece mâna prin păr, Prinde timp sfâșiat dintr-un flaut cântând, Din clipă, buzele-i mușcă ca dintr-un măr... Soarele-n amiază visează săngerând Și pe banca ce stau eu alerg spre trecut... Mă ninge arama!..Umbrele, tot, crescând, Roata mea,-n scocul lumii, o-nvârtesc știut... O legănare
O MARAMĂ DE TEI de LIA RUSE în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382265_a_383594]
-
într-un colț de verb s-a răstignit umbra în buzunarul de la piept ca un trandafir alb-roșu al nunții veșnice tânăr mereu bătrân uneori zâmbești departe mereu mai departe de mine chemi păsările să-ți compună liedul iar tu cu flautul lumii redescoperi sunetele sensurile iubirii în prin peste moarte târziu târziul meu iubit nimicul ne înghite și uităm ne uităm ne uităm Anne Marie Bejliu, 15 februarie 2015 Referință Bibliografică: târziu / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
TÂRZIU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382309_a_383638]
-
A.D. La Lausanne este creatorul Studioului de Muzică Electronică al Conservatorului. Relația cu științele exacte, cu matematica, nu a afectat nivelul poetic al comunicării sale muzicale și nici paleta cromatică a spectrului sonor al muzicii sale. Topos, un triptic pentru flaut, pian, percuție și alamuri este ultima sa creație terminată în urmă cu câteva luni. I se adaugă ciclul cvartetelor de coarde, Simfonia Brevis, Dialog, lucrări de ultimă perioadă de creație. Cercetarea în domeniul muzicii l-a orientat spre pătrunderea unor
Compozitorul Lucian Metianu in dialog cu Dumitru Avachian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8218_a_9543]
-
distincții ale breslei muzicienilor, cu distincții ale statului român cu prilejul ultimei ediții a Festivalului Internațional "George Enescu". Dumitru Avakian: - Aș propune să începem discuția noastră comentând această ultimă lucrare scrisă în aceste ultime luni. Topos este un triptic pentru flaut, pian, percuție și formație de alamuri. L-ai dedicat minunatului Trio "Contraste" din Timișoara. Este muzica unei sensibilități poetice de autentic nivel intelectual. Este o muzică care nu se așează istoric. Dar sensibilitatea noastră are o determinare istorică. Lucian Metianu
Compozitorul Lucian Metianu in dialog cu Dumitru Avachian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8218_a_9543]
-
pantof de damă devine o “lună”). Acestea ar apărea ca într-un vis, care nu se aseamănă însă cu cel din somn, pentru că este un vis “intenționat”. Violeta Dinescu dorește prin cele 10 mini-compoziții diverse grupate sub acest titlu, pentu flaute, percuție și pian/sintetizator, să provoace stări contrare. Mini-compozițiile sunt ca un fir conducător, ele vor fi alternate pe CD cu alte lucrări, în care nr. 1 se va auzi de fiecare dată ca un “refren”, cu mici modificări la
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
la fiecare nouă apariție. “Cheia Visurilor” nr. 1 aduce un sunet continuu, ca și când din el s-ar naște celelalte sunete, care formează apoi spații sonore. Nr. 2 se inspiră din muzica populară: pianul preparat amintește de țambal, iar flautul, prin figurațiile de sorginte folclorică, dezvoltă un dans, ce devine din ce în ce mai rapid. În contrast, apare nr. 3, cu sunetele lungi, contemplative, ale flautului. La sfârșitul acestei piese este remarcabilă „chiuitura”. În piesa nr. 4 se simte prezența doinei. Sintetizatorul își
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
formează apoi spații sonore. Nr. 2 se inspiră din muzica populară: pianul preparat amintește de țambal, iar flautul, prin figurațiile de sorginte folclorică, dezvoltă un dans, ce devine din ce în ce mai rapid. În contrast, apare nr. 3, cu sunetele lungi, contemplative, ale flautului. La sfârșitul acestei piese este remarcabilă „chiuitura”. În piesa nr. 4 se simte prezența doinei. Sintetizatorul își face discret prezența, contribuind la magia sonoră. Lucrarea „Bindfaden” se inspiră din sculpturile lui Fred Sandback, a cărui expoziție a avut loc în
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
ațelor. Violeta Dinescu a tradus muzical sculpturile printr-o transparență sonoră. Imaginile contrastante se datorează instrumentului chinez cu ancie dublă, Suona, care are scurte intervenții. Pe lângă acesta, pianul preparat expune de asemenea o pentatonie descendentă, într-un ritm ostinat. La flaut se poate deduce un desen melodico-ritmic în registrul acut, de proveniență lăutărească. La sfârșit, flautului îi sunt încredințate zgomote. Se observă astfel o transformare a sonorităților pe parcursul lucrării. Se reia nr. 1 din „Cheia visurilor”, în care se recunoaște doina
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
instrumentului chinez cu ancie dublă, Suona, care are scurte intervenții. Pe lângă acesta, pianul preparat expune de asemenea o pentatonie descendentă, într-un ritm ostinat. La flaut se poate deduce un desen melodico-ritmic în registrul acut, de proveniență lăutărească. La sfârșit, flautului îi sunt încredințate zgomote. Se observă astfel o transformare a sonorităților pe parcursul lucrării. Se reia nr. 1 din „Cheia visurilor”, în care se recunoaște doina la pian, învăluită în armonii. Nr. 5 se bazează pe un sunet care are o
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
nr. 6, toba mare are un rol solistic. În general, instrumentele își schimbă pe rând rolurile, se aud în prim plan sau în plan secund, ca rolurile într-o piesă de teatru. Piesa „Le Rocher tremblant de Sept Faux” pentru flaute, percuție, pian și corzi a fost inspirată de o interesantă constelație de stânci de lângă Toulouse, pe care compozitoarea a văzut-o într-o fotografie. Se aud aici două elemente primare: vântul și apa. Texturile corzilor contribuie la sporirea elementului natural
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
de stânci de lângă Toulouse, pe care compozitoarea a văzut-o într-o fotografie. Se aud aici două elemente primare: vântul și apa. Texturile corzilor contribuie la sporirea elementului natural. Revine nr. 1 din „Cheia visurilor” mai transparent. În nr. 7, flautul expune sunete în registrul supraacut. Jocul de registre este, de asemenea, un mijloc important din arsenalul compozitoarei. În nr. 8a, texturile create de sintetizator sună ca niște voci omenești. Nr. 8b aduce un desen oriental prin secunda mărită la flautul
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
flautul expune sunete în registrul supraacut. Jocul de registre este, de asemenea, un mijloc important din arsenalul compozitoarei. În nr. 8a, texturile create de sintetizator sună ca niște voci omenești. Nr. 8b aduce un desen oriental prin secunda mărită la flautul bas. Vocea flautistului octavizează concomitent melopeea flautului. Adăugarea vocii la flaut este o altă caracteristică a stilului compozitoarei. Titlul lucrării www weiß.wirkt.wunder ar putea veni de la o reclamă la imobile. Piesa are la bază un singur sunet cu
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
de registre este, de asemenea, un mijloc important din arsenalul compozitoarei. În nr. 8a, texturile create de sintetizator sună ca niște voci omenești. Nr. 8b aduce un desen oriental prin secunda mărită la flautul bas. Vocea flautistului octavizează concomitent melopeea flautului. Adăugarea vocii la flaut este o altă caracteristică a stilului compozitoarei. Titlul lucrării www weiß.wirkt.wunder ar putea veni de la o reclamă la imobile. Piesa are la bază un singur sunet cu rezonanța sa. Unisonului și armonicelor se datorează
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
asemenea, un mijloc important din arsenalul compozitoarei. În nr. 8a, texturile create de sintetizator sună ca niște voci omenești. Nr. 8b aduce un desen oriental prin secunda mărită la flautul bas. Vocea flautistului octavizează concomitent melopeea flautului. Adăugarea vocii la flaut este o altă caracteristică a stilului compozitoarei. Titlul lucrării www weiß.wirkt.wunder ar putea veni de la o reclamă la imobile. Piesa are la bază un singur sunet cu rezonanța sa. Unisonului și armonicelor se datorează „minunea” anunțată în titlu
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
impostația vocală este diferită pentru fiecare gen muzical în parte. Rodica Anghelescu a contrazis faptic acest precept și a demonstrat că poate cânta la fel de bine și Aria clopoțeilor din opera “Lakme” de Leo Delibes sau rolul Reginei Nopții din opera „Flautul fermecat” de W. A. Mozart, ca și cântece de muzică populară din Gorj sau Banat, pe care le interpretează în cel mai curat stil tradițional. De această dată, Rodica Anghelescu se prezintă în fața publicului meloman cu un compact disc ce
Eleganță by Elise Stan () [Corola-journal/Journalistic/83146_a_84471]
-
Sorin Lavric Să ne amintim repede de legenda cîntărețului din flaut Marsyas, iscusitul satir ale cărui cîntece îi fermecau pe muritori, și care, într-un moment de nefastă inspirație, a îndrăznit să-l provoace la întrecere pe Apollo, zeul protector al muzicii și mai-marele celor nouă muze. În cursul întrecerii, sunetele
Un Marsyas contemporan by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8326_a_9651]
-
Marsyas, iscusitul satir ale cărui cîntece îi fermecau pe muritori, și care, într-un moment de nefastă inspirație, a îndrăznit să-l provoace la întrecere pe Apollo, zeul protector al muzicii și mai-marele celor nouă muze. În cursul întrecerii, sunetele flautului de trestie al lui Marsyas au trebuit să se măsoare cu acordurile pornite din coardele de aur ale citerei lui Apollo, și, cum era de prevăzut, satirul va pierde în fața zeului. Cutezanța lui Marsyas va fi aspru pedepsită: va fi
Un Marsyas contemporan by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8326_a_9651]
-
numai că nu murise, dar pe deasupra îi păstrase amintirile. O piele fără trup, dar păstrătoare a unui suflet, moștenind sentimentele și gusturile omului viu. Și așa se face că, în peștera din Frigia, pielea aceasta însuflețită, de cum auzea sunete de flaut, începea imediat să se unduiască în ritmica unui dans spontan, semn că amintirea plăcerii melodice îi revenea în minte, pentru ca, de îndată ce răsunau ciupiturile de coarde ale citerei, aceeași piele să încremenească de spaimă, ca într-un protest mut față de cruzimea
Un Marsyas contemporan by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8326_a_9651]
-
cruzimea destinului îndurat. În plus, pielea lui Marsyas nu avea de ales: prinsă între pereții peșterii, nu putea nici să scape de oroarea sunetelor de citeră, care îi trezeau amintiri dureroase, și nici să se lase în voia melodiei de flaut, singura muzica plăcută pe care ar fi ascultat-o la nesfîrșit. Condamnată să tragă după ea memoria unui trecut, stihia lui Marsyas se afla în puterea zeilor. Vladimir Tismăneanu reprezintă ilustrarea contemporană a poveștii lui Marsyas. Prins în peștera contemporană
Un Marsyas contemporan by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8326_a_9651]
-
cu stupoare că semenii țin morțiș să-i aducă în urechi sunetele de coarde ale eșecului marxist. Oricîte dezmințiri și mărturisiri ar face, la oricîte conferințe ar participa pentru a le deschide ochii occidentalilor asupra tragediei comuniste, în locul sunetului de flaut al înțelegerii conaționalilor, urechile politologului vor auzi mereu imprecațiile acute ivite din zgomotul de fond al tinereții sale neo-marxiste. Și, la fel ca în incinta peșterii din Frigia, unde repertoriul melodiilor nu poate fi ales, nici Tismăneanu nu are o
Un Marsyas contemporan by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8326_a_9651]
-
foarte puțin cunoscute, care face tranziția între marii preclasici - Bach, Handel - și primii doi mari clasici Vienezi - Haydn și Mozart. Este, după cum se știe, epoca Școlii de la Mainnheim, văzută prin prisma familiei Bach. Foarte interesant și captivant. Lucrările: „Trio pentru flaut, vioară și continuo” (clavecin și violoncel) de Karl Philipp Emanuel Bach, „Trio pentru violă, vioară și continuo” de Wilhelm Friedemann Bach - de fapt, două quartete, dar datorită faptului că în concepția epocii clavecinul și violoncelul contau ca un singur instrument
Fiii lui Bach by Doina Moga () [Corola-journal/Journalistic/83316_a_84641]
-
de trio, „Concertul pentru clavecin, vioară, violă și violoncel” de Johann Christian Bach - în care rolul solistic al clavecinului, virtuozitatea tratării și strălucirea concepției în sine, îl anticipează pe Mozart în viitoarele sale concerte - și, „Sonata în do major pentru flaut, vioară și clavecin” de Johann Christoph Friedrich Bach, toate excelent interpretate de tânăra pe atunci și foarte dedicată formație camerale „Concertino”. Ce bine ar fi dacă și astăzi am mai avea formații camerale de calitatea celei tocmai menționate! Compusă din
Fiii lui Bach by Doina Moga () [Corola-journal/Journalistic/83316_a_84641]