916 matches
-
însă având totuși un rol important în obținerea rezultatelor bune in scrima ( atenția îndreptată către adversar, armă, în unele situații către antrenor) chiar dacă atenția concentrată primează în acest sport prin aceasta putându-se percepe intenția adversarului de atac urmărindu-i flexia mâinii, brațelor, trunchiului, etc.. Concluzie Prin intermediul studiului realizat am surprins influența vitală pe care îl are nivelul proceselor psihice ale sportivilor asupra nivelului de exprimare motrică a randamentului maxim în antrenamente si competiții dar și necesitatea găsirii unor soluții de
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Germina Cosma () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_804]
-
inspir; 101 FITNESS - teorie și metodică 102 răsuciri ale trunchiului spre stânga și spre dreapta (la fiecare răsucire „se inspiră profund”); aplecări și extensii. La extensie mâinile cuprind umerii (la aplecare se realizează inspirul); semigenuflexiuni cu expir În momentul triplei flexii. În momentul execuției acestor exerciții nu se acumulează mult aer În plămâni, inspirul trebuie să fie cât mai superficial. Multe exerciții pot să se execute din așezat pe scaun În timpul lecțiilor cu o grupă de persoane slăbite (după traumatisme, În
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
mobilității depinde de un șir de factori. Principalul factor care contribuie la mobilitatea articulațiilor este factorul anatomic (M. F. Ivanițkii, 1969; V. L. Utkin, 1989). Limitatorii mișcărilor sunt oasele. Forma oaselor determină În mare măsură direcția și amploarea mișcărilor În articulații (flexie, extensie, abducție, adducție, pronație, supinație, rotare). Mobilitatea este determinată de reglarea nervos-central a tonusului muscular, precum și a tensiunii mușchilor antagoniști. Acest lucru Înseamnă că manifestarea mobilității depinde de abilitatea voluntară de relaxare și Încordare a mușchilor care realizează mișcarea, adică
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
forței membrelor inferioare, ducând la o tehnică ineficientă și la o încetinire a fazei de accelerație. -o altă limitare tehnică a eficienței sprintului este o blocare a conducerii directe a extensorilor coapsei (gluteal și ischiocrurali) când atletul accentuează ridicarea genunchiului (flexia coapsei), în credința că o ridicare mai înaltă a genunchiului este importantă pentru performanța în sprint. M. Ae et al., 1992, într-un studiu realizat pe sprinteri, în proba de 100 mp, au evidențiat că diferența majoră dintre atleții de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
un studiu realizat pe sprinteri, în proba de 100 mp, au evidențiat că diferența majoră dintre atleții de performanță și cei începători este dată de frecvența vitezei de extensie a coapsei. Nu s-a observat nicio diferență între viteza de flexie a coapsei la cele două grupe (începători și performeri). Căderea centrului de greutate, determinată de o înclinare pe spate a părții superioare a trunchiului poate accentua o mișcare prea înaltă a genunchiului, această poziție are ca rezultat imposibila aplicare a
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
solul. -pentru ca împingerea în sol să fie eficientă, atletul este obligat să deschidă mai mult gamba spre înainte pentru a amplifica agățarea solului printr-o mișcare dinainte - înapoi pe direcția de deplasare. Deschiderea gamba înainte, ridicarea genunchiului la orizontală, flexia labei pe gambă determină realizarea unui timp de cuplare scurt, excentric / concentric al contracției. F. Urtebise, 1994, consideră că această mișcare pentru înaintare care este rezultanta împingerii, nu mai poate fi numită împingere, ci “întindere”. În acest caz există 3
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
mijlocie a pășirii, genunchiul se extinde până la ridicarea vârfului de pe sol, când se manifestă o putere pozitivă, concentrică a mușchilor extensori de 1544±512 W, (tabelul Nr. 19, KP2, diagrama 2). Glezna - la începutul fazei de sprijin se află în flexie plantară prin acțiunea extensoare a mușchilor flexori. Puterea este negativă și are valoarea de -2205±812 W (AP1, diagrama 3). După mijlocul fazei de sprijin, acțiunea flexorilor plantari se schimbă de la excentric (-) la concentric (+), când puterea este de 3066±846
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de la excentric (-) la concentric (+), când puterea este de 3066±846 W, propulsând corpul înainte în faza de zbor (AP2, diagrama 3). Aceste rezultate sugerează că glezna trece printr-un ciclu de întindere-scurtare, unde se stochează energie elastică. Puterea maximă a flexiei plantare este cea mai mare putere generată dintre toate articulațiile pentru un pas complet de alergare și singura putere apreciabilă generată în ultima fază a sprijinului. Aceasta este de fapt o primă concluzie a studiului. Acțiunea gleznei în generarea vitezei
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
diagrama 2). Puterea generată de gleznă este neglijabilă. Concluzia finală a studiului este că extensia concentrică a șoldului din pasul anterior și prima fază de sprijin (HP2-HP4 diagramal), extensia concentrică a genunchiului după faza de mijloc a sprijinului (KP2-digrama2) și flexia concentrică plantară din ultima fază a sprijinului (AP2 - diagrama 3), servesc pentru a genera viteza de sprint în faza de mijloc a accelerării ( de tranziție). R. Jacobs și Van Schenau, 1992, au relevat aceste aspecte accentuând următoarele: - Acțiunile mușchilor biarticulari
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
că, teoretic, performanța la sprint este rezultatul direct al produsului forței medii și timpului de contact aplicat de atlet împotriva solului, în timpul fazei de propulsare a pasului anterior. Forța conducătoare generată în timpul fazei de aterizare este legată de puterea în flexie și în extensie a șoldului, de extensia genunchiului și flexiunea plantară. De aceea, s-ar părea că atleții care au o putere mai mare în aceste grupe de mușchi, vor scoate la alergare de viteză timpi mai buni, dacă timpul
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
zborului din alergare. În această fază se pregătește de fapt reluarea contactului cu solul. Pregătirea reluării contactului cu solul presupune fixarea articulației gleznei în poziție „neutră și ușor dorxiflesată” (Michael Young), dar și accentuarea vitezei verticale a coapsei. Poziția de flexie dorsală a labei piciorului permite luarea contactului cu solul puțin întârziat cu o fracțiune de secundă, fapt ce va micșora fuleul cu „2-3 cm ceea ce este suficient pentru a reduce în mod semnificativ forțele de frânare”. Conform aceluiași autor ridicarea
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
2. Rolul încheieturii mâinii în jocul de badminton (poignet-ul) În jocul de badminton, racheta trebuie considerată ca o prelungire a palmei. Mânuirea ei trebuie să se facă cu încheietura mâinii suplă și încordată. În acest sens, mișcările de pronație, supinație, flexie, ale încheieturii trebuie folosite și amplificate în așa fel încât să ofere mingii centrul planului cordajului. Rolul încheieturii mâinii în mânuirea rachetei este important întrucât ea contribuie la creșterea forței loviturii în partea finală a executării ei, marea majoritatea a
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
în fața piciorului stâng. Greutatea corpului este repartizată pe ambele picioare, care se sprijină pe toată talpa. Aceste poziții de așteptare corespund stării de start, iar gradul de încordare a musculaturii creează premise pentru deplasarea rapidă la minge. În funcție de gradul de flexie a membrelor inferioare, poziția fundamentală poate fi înaltă, medie sau joasă. Poziția înaltă este acea poziție în care membrele inferioare au articulațiile gleznelor și genunchilor întinse sau aproape întinse. Ea nu este recomandată în jocul de badminton, întrucât este prea
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
înaltă este acea poziție în care membrele inferioare au articulațiile gleznelor și genunchilor întinse sau aproape întinse. Ea nu este recomandată în jocul de badminton, întrucât este prea rigidă și nu favorizează plecarea rapidă spre minge. Poziția joasă presupune o flexie pronunțată, uneori exagerată din articulațiile gleznelor și genunchilor. Nici poziția prea joasă nu este indicată să fie folosită mult timp în joc, întrucât supune musculatura membrelor inferioare la un efort foarte mare și determină apariția rapidă a oboselii. În consecință
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
2.2.1. Tehnica deplasării înainte Deplasarea înainte - pe cele trei direcții - oblic dreapta, oblic stânga și perpendicular pe fileu - începe întotdeauna cu piciorul drept și se încheie printr-o fandare în care ambii genunchi se îndoaie fără ca în această flexie să depășească 900. 4.2.2.1.1. Deplasarea înainte oblic stânga. Deplasarea pe direcția înainte-oblic-stânga, începe cu răsucirea trunchiului spre stânga, până când axa umerilor ajunge orientată cu 450 față de perpendiculara pe fileu. Concomitent cu răsucirea trunchiului spre stânga, piciorul
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
față de acesta. Brațul drept execută o mișcare de biciuire spre înainte, lovind mingea la nivelul umărului drept. Mișcarea de lovire este de biciuire energică din încheietura mâinii și antebrațului În drumul său spre minge, brațul drept face o mișcare de flexie din încheietura pumnului și lovește mingea cu o viteză mai mare sau mai mică, în funcție de locul și zona în care vrea să o trimită. În momentul impactului cu mingea, planul corzilor este perpendicular pe direcția de deplasare a mingii. Brațul
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
un scurt balans înapoi, spre spate (până când rama rachetei aproape atinge spatele), apoi se întinde din articulația cotului și se îndreaptă cu viteză spre înainte în vederea impactului cu mingea. În momentul impactului brațul cu racheta face o mișcare energică de flexie din încheietura pumnului, contribuind la imprimarea vitezei și direcției mingii. Mișcarea de lovire a mingii este rapidă și în forță, o mișcare de biciuire energică care imprimă mingii traiectoria dorită. Viteza rachetei este accelerată ajungând la maximum în momentul impactului
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
află în poziție transversală față de abdomen Acțiunea picioarelor Ca urmare a elanului din timpul lovirii mingii, piciorul drept face un pas mic înainte și se așează pe pingea în fața piciorului stâng. Piciorul stâng, care suportă greutatea corpului, cu genunchiul în flexie pronunțată, se află pe teren, cu vârful orientat spre fileu. Acțiunea trunchiului Trunchiul ușor aplecat înainte, continuă răsucirea spre stânga, pe direcția de deplasare spre fileu, până când revine cu axa umerilor paralelă cu fileul. După fiecare lovitură jucătorul ridică capul
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
Mișcarea de lovire începe după așezarea piciorului stâng pe sol. Acțiunea brațelor Brațul drept duce racheta spre minge și o lovește într-un punct situat înaintea piciorului stâng. Mingea este lovită cu o mișcare de biciuire, o mișcare energică de flexie din încheietura pumnului. Dacă mingea este lovită de jos, de la jumătatea distanței dintre glezna piciorului drept și bazin, lovitura se execută printr-o mișcare ascendentă, cu racheta având planul corzilor perpendicular pe direcția de zbor. Dacă mingea este lovită din
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
cu articulația pumnului. Punctul optim de lovire este situat în lateral dreapta și puțin înainte față de nivelul trunchiului, la nivelul umărului drept, înaintea piciorului stâng și lateral față de acesta. În drumul său spre minge, brațul drept face o mișcare de flexie din încheietura pumnului și lovește mingea cu o viteză mai mare sau mai mică, în funcție de locul și zona în care vrea să o trimită. Dacă mingea este lovită de sus, brațul cu racheta, aflat deasupra umărului drept, se întinde, cu
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
jos, în poziție transversală față de abdomen, echilibrează corpul în timpul deplasării Acțiunea picioarelor Pentru deplasarea perpendiculară pe fileu, primul pas se face în față cu piciorul drept. Acest pas se execută sub formă de fandare înainte, urmărindu-se ca unghiul de flexie a genunchiului să fie de aproximativ 900. Al doilea pas se face pe piciorul stâng până în dreptul piciorului drept. Următorul pas, dacă este ultimul înainte de lovirea mingii, se face în fandat adânc, dacă mingea se trimite scurt peste fileu și
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
și deplasarea oblic-dreapta. Brațul cu racheta, execută un scurt balans înapoi, spre spate, apoi se întinde din articulația cotului și se îndreaptă cu viteză spre înainte în vederea impactului cu mingea. În momentul impactului brațul cu racheta face o mișcare de flexie din încheietura pumnului. Viteza rachetei crește în mod accelerat ajungând la maximum în momentul impactului cu mingea. Mișcarea de lovire a mingii este rapidă și în forță. Brațul fără rachetă coboară în fața corpului, până la înălțimea pieptului, în același timp cu
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
îndoit, până la nivelul bazinului ajutând la echilibrarea corpului. Acțiunea picioarelor Piciorul drept execută un pas înainte și se așează pe pingea în fața piciorului stâng, pregătit pentru deplasarea în față. Piciorul stâng, se orientează cu vârful spre fileu, cu genunchiul în flexie pronunțată, execută al doilea pas în față în vederea revenirii la centrul terenului. Acțiunea trunchiului Trunchiul, aplecat înainte, continuă răsucirea spre stânga până când revine cu axa umerilor paralelă cu fileul. El se proiectează în față în vederea deplasării spre centrul terenului. Greutatea
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
spre partea stângă. Greutatea corpului se transferă pe piciorul stâng de lovire a mingii Acțiunea brațelor În momentul în care mingea coboară spre genunchiul stâng, în prima fază, brațul cu racheta coboară sub nivelul genunchiului stâng, cu o mișcare de flexie din antebraț Fig. 65 Fig. 66 și din articulația pumnului. În faza următoare brațul drept duce racheta spre minge, cu o mișcare ascendentă, lovind-o în dreptul genunchiului drept. În momentul impactului cu mingea, brațul cu racheta execută simultan o mișcare
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
cu o mișcare ascendentă. Dacă mingea este joasă, este lovită în dreptul genunchiului drept. Dacă mingea este de înălțime medie, ea este lovită în dreptul bazinului sau a umărului. În momentul impactului cu mingea, brațul cu racheta execută simultan o mișcare de flexie din articulația pumnului, ducând capul rachetei spre înapoi, urmată de o mișcare de extensie din aceeași articulație, prin care este dusă racheta spre minge cu viteză crescută. Mișcarea de flexie-extensie este executată din articulația pumnului executată perpendicular pe direcția de
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]