296 matches
-
, cunoscută și ca Monika Weber-Koszto, (n. 7 februarie 1966, Satu Mare) este o scrimeră specializată pe floretă, laureată cu argint la Los Angeles 1984 pentru România, apoi cu argint la Barcelona 1992 iar cu bronz la Atlanta 1996 și la Sydney 2000 pentru Germania. S-a apucat de scrima la orașul natal. A fost pregătită în special
Monica Weber () [Corola-website/Science/308163_a_309492]
-
împrăștierii uriașe a craterelor bombelor. S-a încercat rezolvarea acestor probleme pe două căi: "Bomber" Harris, care a condus campania de bombardamente teroriste si care este considerat de unele organizatii pacifiste drept criminal de razboi, a spus „în lipsă de floretă, a fost folosită o bâtă”. Concepția lui în acel moment era aceea că, în ciuda dorinței de a executa bombardamente de precizie, nu exista capacitatea tehnică și umană pentru acest tip de acțiuni, și, în condițiile în care războiul nu părea
Bombardamentele strategice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/312615_a_313944]
-
asupra inelelor de fier care compun cămașa de zale. buzdugane și ciocane de luptă folosite în evul mediu, tipuri de spade folosite de cavaleri în perioada clasică a evului mediu. Se pot observa ornamentele de pe mâner și gardă Jos, spadă (floretă) din perioada renascentistă. Se observă trecerea de la o epocă la alta, de la portul armurii la cel al capei muschetarilor francezi. Se observă la floretă inscripția de pe lamă. Iatagane turcești: cu tăiș pe interior (stânga) și cu tăiș pe exteriorul lamei
Evul Mediu feudal () [Corola-website/Science/311877_a_313206]
-
în perioada clasică a evului mediu. Se pot observa ornamentele de pe mâner și gardă Jos, spadă (floretă) din perioada renascentistă. Se observă trecerea de la o epocă la alta, de la portul armurii la cel al capei muschetarilor francezi. Se observă la floretă inscripția de pe lamă. Iatagane turcești: cu tăiș pe interior (stânga) și cu tăiș pe exteriorul lamei curbate (dreapta). Se observă decorația mânerelor și a tecilor. Pumnale orientale: indian (stânga, cu lama în formă de șarpe) și otoman (dreapta). Se observă
Evul Mediu feudal () [Corola-website/Science/311877_a_313206]
-
este, după părerea scriitorului și brâncușiologului Victor Crăciun care semnează cuvântul înainte: “"O carte document și o carte de suflet, pentru că i se alătură împătimirea lui Petre Gigea-Gorun, care adaugă dragostei de neam fiorul romantic al poetului”." 19. Volumul “"Cu floreta în arenă”" (248 p., cu o prefață de Alex. Firescu), cuprinde 501 epigrame, structurate pe 6 cicluri: "Lumea ca lume, Femeia eterna poveste, Politică și delicatese, Scriitori șI alte profesii libere, desculț prin lumea literară, Bărbați șI ipostaze". 20. Cu
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
nr. 894/27 februarie 2004; · Negoescu Tudor: „"Veritabilă carte cu prieteni"”, Lamura nr. 27-29 ianuarie-martie 2004, p.21; · Barbu Marian: „"Cu V.G.Paleolog despre Brâncuși"”, Lamura nr. 27-29, ianuarie -martie 2004, p.8; · Adrian Porcescu : "Curajul de a iubi “Cu floreta în arenă”" , “Mesagerul Olteniei“, Anul IX, nr.136, iulie 2004; · Tudor Nedelcea: “"Despre Petre Gigea-Gorun cu dragoste”, cuvânt înainte la volumul “"Din amintirile Craiovei"”; · Andrei Potcoavă, Maria Cristianu Dan: “"Dramă la mănăstire, operă craioveană în premieră"”, Rațiunea, anul VI, pg
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
Mozaicul, serie nouă, anul VIII, 1-2 (75-76) februarie 2005; · Nicolae Mareș: „"Petre Gigea -Gorun: un scriitor care sfințește Craiova"”, Economistul-Ecart nr.331/9 iunie 2005, p.VII; · Florea Florescu: “Zugravul de cuvinte” - antologie, Ed. “Sitech”, Craiova, 2004; · George Corbu: "Cu floreta în arenă - 501 epigrame," revista “Epigrama” nr. 33, sept.-noimbrie 2005; · Petre Gigea-Gorun, "Amarul epigramiștilor români", București, 2005; · Ion Pătroi, Ion Turcin ș.a., “"Pagini de epopee"”, Oltenia 1877-1878, vol. II, Ed. Autograf, M.G.M. Craiova, 2005; · Magda Bratu, "Cărți document, lansate
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
mare, care juca fotbal la secția de juniori a CSA Steaua, a dus-o în sala de scrimă din Complexul Sportiv Ghencea. I-a plăcut imediat scrimă și a început cariera la CSS Nr.3 Steaua cu antrenorul Radu Szilaghy. Floreta este armă tradițională de învățare, dar a ales spada pentru că era singura armă în toată sala cu mâner pentru stângaci. Brânză a devenit campioană a României după 7 luni de antrenamente. La Campionatul național a fost descoperită de Dan Podeanu
Ana Maria Brânză () [Corola-website/Science/313433_a_314762]
-
Boston, fiind învins în semifinală de italianul Aldo Montano. S-a calificat la Jocurile Olimpice din 2016 ca nr.2 clasamentului oficial ajustat. La Campionatul Mondial din 2016, organizat pentru probele pe echipe care nu vor fi prezente pe programul olimpic (floretă feminin și sabie masculin), a jucat un rol decisiv în victoria romanească în sfertul de finală cu Italia, campioana mondială "en titre": când a intrat în ultimul, releu România era condusă cu 35-40. L-a bătut pe Luigi Samele cu
Tiberiu Dolniceanu () [Corola-website/Science/317834_a_319163]
-
baionetei și practica duelului s-au menținut în Occident până la mijlocul secolului al XX-lea. La sfârșitul secolului al XIX-lea, s-a dezvoltat ca activitate de agrement. În prezent este un sport de combat în care armele folosite sunt floreta, spada și sabia. Este inclusă în programul olimpic încă de la prima ediție a Jocurilor Olimpice moderne din 1896. Este și o part din disciplinele pentatlonului modern. Sportul este organizat și condus de Federația Internațională de (prescurtat FIE), la care în prezent
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
sau italiană, și cel mai recent din engleză. În jargonul scrimei, scrimerii sunt numiți și "trăgători" (în ). Ei nu joacă, ci "trag". Nu sunt puncte, ci "tușe" (în ) sau "lovituri". Lama armei se numește și "fierul". Un scrimer specializat pe floretă este un "floretist"; cel specializat pe spadă este un "spadasin" și cel specializat pe sabie este un "sabrer". Lupta între doi trăgători este un "asalt". Când contează scorul, este vorba de un "meci". Pe echipe, se numește o "întâlnire". Lupta
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
pentru supraviețuire din cadrul unei lupte armate cu spectatori. Doar după apariția armelor de foc și-a pierdut progresiv destinația militară. La sfârșitul secolului al XIX-lea s-a dezvoltat ca activitate de agrement și ca sport. Atât spada, cât și floreta () sunt arme de împungere: atacurile se execută numai cu vârful. Suprafața valabilă de lovit se limitează la trunchi, cu excluderea membrelor și capului, ci include șpatul. Este acoperită de un "lamé" (sau vestă electrică), confecționat din țesătură conductivă. Floreta este
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
și floreta () sunt arme de împungere: atacurile se execută numai cu vârful. Suprafața valabilă de lovit se limitează la trunchi, cu excluderea membrelor și capului, ci include șpatul. Este acoperită de un "lamé" (sau vestă electrică), confecționat din țesătură conductivă. Floreta este dezvoltată din armele de antrenament ale sfârșitului secolului al XVI-lea în Franța și Italia, cu vârf bont sau pliat, protejat cu o bucată de pânză („butonul”): fiindcă masca de scrimă nu exista încă, contraatacurile și loviturile spre față
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
se aprinde o lampă colorată (verde sau roșie) când tușa este valabilă, ci o lampă albă când tușa este nevalabilă. Pentru a declanșa orice lampă, presiunea asupra vârful armei trebuie să fie mai mare decât 500 g (adică, greutatea unei floretă) pentru o perioadă mai mare decât 14 ms. Atât floreta cât și sabia sunt arme convenționale: orice atac trebuie să fie parat sau eschivat complet; când cei doi trăgători sunt loviți în același timp, cel ce a executat atacul are
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
este valabilă, ci o lampă albă când tușa este nevalabilă. Pentru a declanșa orice lampă, presiunea asupra vârful armei trebuie să fie mai mare decât 500 g (adică, greutatea unei floretă) pentru o perioadă mai mare decât 14 ms. Atât floreta cât și sabia sunt arme convenționale: orice atac trebuie să fie parat sau eschivat complet; când cei doi trăgători sunt loviți în același timp, cel ce a executat atacul are prioritatea. Dacă niciun trăgător are prioritatea, ambii atacuri fiind simultani
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
atacul are prioritatea. Dacă niciun trăgător are prioritatea, ambii atacuri fiind simultani, nu este nicio tușă. La ambele arme, se interzice protejarea și substituirea suprafeței valabile cu o altă parte a corpului prin acoperire. În opinia campionului olimpic Brice Guyart, floreta este mai ales o armă de preciziune: pentru a avea succes, trebuie să impună un ritm fizic greu de urmat de adversarul, menținându-se în același timp preciziunea vârfului. Este încă de mai multe ori considerată ca arma de referință
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
urmat de adversarul, menținându-se în același timp preciziunea vârfului. Este încă de mai multe ori considerată ca arma de referință: practică ei presupune o bună înțelegere a „frazei de arme”, adică succesiunea acțiunilor ofensive, defensive și contraofensive. Deci este floreta și în prezent recomandată deseori ca armă de învățare pentru debutanți. Pentru multă vreme a fost singura armă autorizată pentru femeie. Floreta modernă de competiții se caracteriză prin cercetarea a corp la corp pentru a împiedica atacul adversarului, prin atacurile
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
ei presupune o bună înțelegere a „frazei de arme”, adică succesiunea acțiunilor ofensive, defensive și contraofensive. Deci este floreta și în prezent recomandată deseori ca armă de învățare pentru debutanți. Pentru multă vreme a fost singura armă autorizată pentru femeie. Floreta modernă de competiții se caracteriză prin cercetarea a corp la corp pentru a împiedica atacul adversarului, prin atacurile cu bratul strâns și cu utilizarea „lovituri aruncate” (), prin care trăgătorul imprimă floretei o mișcare de „bici” și poate lovi la un
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
multă vreme a fost singura armă autorizată pentru femeie. Floreta modernă de competiții se caracteriză prin cercetarea a corp la corp pentru a împiedica atacul adversarului, prin atacurile cu bratul strâns și cu utilizarea „lovituri aruncate” (), prin care trăgătorul imprimă floretei o mișcare de „bici” și poate lovi la un unghi imposibil în mod normal. Ca și floreta, spada () este o armă de împungere: atacurile se execută numai cu vârful. Este cea mai greă din cele trei arme. Este derivată din
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
a corp la corp pentru a împiedica atacul adversarului, prin atacurile cu bratul strâns și cu utilizarea „lovituri aruncate” (), prin care trăgătorul imprimă floretei o mișcare de „bici” și poate lovi la un unghi imposibil în mod normal. Ca și floreta, spada () este o armă de împungere: atacurile se execută numai cu vârful. Este cea mai greă din cele trei arme. Este derivată din rapieră, o spadă cu lamă lungă și fină, apărută la sfârșitul secolului al XV-lea, folosită inițial
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
a fost introdusă la Campionatele Mondiale chiar în 1988 la Criterium-ul de la Orléans, franțuzoaica Brigitte Benon cucerind medalia de aur. Probele au apărut la Jocurile Olimpice chiar la Atlanta 1996, Laura Flessel fiind prima campioană olimpică la acestă armă. Spre deosebire de floretă și spadă, sabia este o armă de împungere, de tăiș și de contratăiș: tușele se pot executa cu vârful și cu ambele laturi ale lamei. Ca și la floretă, sabrerul poartă un "lamé" (vestă electrică). Acestă armă este derivată din
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
1996, Laura Flessel fiind prima campioană olimpică la acestă armă. Spre deosebire de floretă și spadă, sabia este o armă de împungere, de tăiș și de contratăiș: tușele se pot executa cu vârful și cu ambele laturi ale lamei. Ca și la floretă, sabrerul poartă un "lamé" (vestă electrică). Acestă armă este derivată din sabia ușoară (în ), creată în Italia la mijlocul secolului al XIX-lea pentru dueluri Suprafața valabilă de lovit cuprinde partea superioară a corpului, din cap până în pliu inghinal, și anume
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
în același plan ca brațul înarmat, piciorul din față și călcâiul piciorului din spate, pentru a reduce ținta oferită adversului. Brațul neînarmat funcționează ca balansier. Poziția de gardă depinde de armă: îndoirea genunchilor este mai redusă la spadă decât la floretă pentru a menține mobilitatea. Extinderea brațului înarmat este mai mare la spadă, pentru a proteja „avansatele” (în ), adică mâna, antebrațul și brațul înarmat, genunchiul și picior din față. Arma se tine în poziție de sixtă la floretă și la spadă
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
spadă decât la floretă pentru a menține mobilitatea. Extinderea brațului înarmat este mai mare la spadă, pentru a proteja „avansatele” (în ), adică mâna, antebrațul și brațul înarmat, genunchiul și picior din față. Arma se tine în poziție de sixtă la floretă și la spadă, ci în poziție de terță la sabie. Asaltul se încep cu punerea în gardă. Trăgătorul chemat primul trebuie să se pune în dreapta arbitrului, cu excepția cazului în care este singurul stângaci. Repunerea în gardă este efectuată după fiecare
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
Giacomo di Grassi în "Ragione di adoprar sicuramente l'arme si da offesa, come da difesa" ("Motive pentru a folosi arme într-o manieră sigură, în atac sau în apărare"). În școala franceză de scrimă se diferențiază opt poziții (la floretă) de pe baza cărora se fac parade și prize de lamă. Sunt definite în raport cu corpul scrimerului (la stânga sau la dreapta), cu direcția vârfului (mai sus sau mai jos decât mana) și cu priza mânerului (în supinație: palma manei spre în jos
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]