736 matches
-
incluzând zone marine, de litoral și de coastă, zone de câmpie, de deal și de munte, zone umede, aride și zone de ecoton, cursuri de apă cu zone de lunca și lacuri naturale, asigurându-se protecția și conservarea patrimoniului natural floristic și faunistic, de resurse genetice vegetale și animale și menținerea echilibrului ecologic; ... b) habitatele terestre, acvatice și/sau subterane în care trăiesc permanent sau temporar specii de plante și/sau animale sălbatice periclitate, vulnerabile, endemice sau rare, specii de plante
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185534_a_186863]
-
prezența ordonanță de urgență. ... Secțiunea 2 Instituirea regimului de arie naturală protejată Articolul 6 (1) Suprafețele terestre și acvatice care la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență aparțin domeniului public și care, prin valoarea patrimoniului natural geomorfologic, floristic, faunistic, forestier și de altă natură, necesită instituirea regimului de rezervație științifică rămân în proprietate publică și dobândesc regimul de protecție, potrivit procedurii prevăzute la art. 8. ... (2) Autoritățile administrației publice centrale și locale sunt obligate să pună sub regim
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185534_a_186863]
-
în conformitate cu prevederile regulamentului ariei naturale protejate. ... ------------- Art. 23 a fost modificat de pct. 17 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006. Articolul 24 Pentru unele bunuri floristice și faunistice ale patrimoniului natural, existente în grădini și parcuri de agrement, grădini zoologice, precum și în colecții muzeistice, ca bunuri ale patrimoniului natural floristic, faunistic, geologic, paleontologic, mineralogic și de altă natură, măsurile necesare de protecție și conservare vor fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185534_a_186863]
-
2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006. Articolul 24 Pentru unele bunuri floristice și faunistice ale patrimoniului natural, existente în grădini și parcuri de agrement, grădini zoologice, precum și în colecții muzeistice, ca bunuri ale patrimoniului natural floristic, faunistic, geologic, paleontologic, mineralogic și de altă natură, măsurile necesare de protecție și conservare vor fi luate de către administratorii sau deținătorii acestora. --------------- Art. 24 a fost modificat de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185534_a_186863]
-
rețeaua națională de arii protejate sunt după cum urmează: a) Rezervații științifice ... Rezervațiile științifice sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor habitate naturale terestre și/sau acvatice, cuprinzând elemente reprezentative de interes științific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de altă natură. Mărimea rezervațiilor științifice este determinată de arealul necesar pentru asigurarea integrității zonei protejate. Managementul rezervațiilor științifice asigura un regim strict de protecție prin care habitatele sunt păstrate într-o stare pe cât
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185534_a_186863]
-
OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006. b) Parcuri naționale ... Parcurile naționale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor eșantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri științifice, educative, recreative și turistice. Managementul parcurilor naționale asigura menținerea cadrului fizico-geografic în stare naturală, protecția ecosistemelor, conservarea resurselor genetice și a diversității biologice în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185534_a_186863]
-
sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor elemente naturale cu valoare și semnificație ecologică, științifică, peisagistica deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale sălbatice rare, endemice sau amenințate cu dispariția, arbori seculari, asociații floristice și faunistice, fenomene geologice - peșteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apă, cascade și alte manifestări și formațiuni geologice, depozite fosilifere, precum și alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor. Dacă monumentele naturii nu sunt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185534_a_186863]
-
categoriei III IUCN - "Monument natural: arie protejată administrată în special pentru conservarea elementelor naturale, specifice". d) Rezervații naturale ... Rezervațiile naturale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Mărimea lor este determinată de arealul necesar asigurării integrității elementelor protejate. Managementul rezervațiilor naturale se face diferențiat, în funcție de caracteristicile acestora, prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menținerea habitatelor și/sau în vederea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185534_a_186863]
-
protecția și conservarea unor zone de habitat natural și a diversității biologice specifice. Rezervațiile biosferei se întind pe suprafețe mari și cuprind un complex de ecosisteme terestre și/sau acvatice, lacuri și cursuri de apă, zone umede cu comunități biocenotice floristice și faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea tradițională a teritoriului, ecosisteme modificate sub influența omului și care pot fi readuse la starea naturală, comunități umane a caror existența este bazată pe valorificarea resurselor naturale pe principiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185534_a_186863]
-
de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate. ... Articolul 2 Rezervația naturală face parte din categoria ariilor naturale protejate naționale care au drept scop protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect avifaunistic, forestier, floristic, oferind posibilitatea vizitării în scopuri științifice și educative. Articolul 3 Limitele sitului Natura 2000 care se suprapune parțial peste rezervația naturală au fost stabilite prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 , cu modificările ulterioare, iar suprafața
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249910_a_251239]
-
la alin. (1) vor include în piesele grafice/desenate și limitele sitului Natura 2000. Articolul 18 (1) Custodele susține cercetarea științifică ce se desfășoară în ariile naturale protejate aflate în custodie și care are ca scop conservarea patrimoniului avifaunistic, forestier, floristic. ... (2) Recoltarea de probe și eșantioane pentru temele de cercetare științifică, analize sau ca material educativ se face cu avizul custodelui sitului Natura 2000 și rezervației naturale. ... (3) Activitățile de cercetare științifică pe teritoriul ariilor naturale protejate se desfășoară cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249910_a_251239]
-
s-a constitui Rezervatia Naturală Complexă . Rezervațiile naturale mixte Orzea - Zănoaga și Zănoaga - Lucăcilă cuprind sistemul carstic Zănoaga: Cheile Zănoagei Mari, Cheile Zănoagei Mici, Cheile Orzei (monumente ale naturii), păduri de molid ("Pices abies"); o vegetație termofila compusă din elemente floristice rare sud-europene, sud-mediteraneene sau balcanice: secara de munte (Secale montanum), iris ("Iris dacica"), scorușul ("Sorbus cretica"), spinul ("Carduus candicanus"), umbelifera ("Athamantha hungarica"), timoftica ("Phleum montanum"), caprifoiul ("Lonicera caerulea"), cosaci ("Astragalus depressus"), etc. Un punct de plecare spre chei este tabăra
Cheile Orzei () [Corola-website/Science/317288_a_318617]
-
zone protejate" și are o suprafață de 3 hectare. Aria naturală este inclusă în situl de importanță comunitară - Cușma și reprezintă un masiv stâncos acoperit parțial cu pădure de molid ("Picea abies"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice, dintre care unele protejate prin lege sau endemice pentru această zonă; printre care: cupa-vacii ("Linnaea borealis"), un relict glaciar cu o deosebită importanță științifică, vulturică ("Hieracium rotundatum"), unghia păsării ("Viola dacica"), urechea iepurelui ("Bupleurum longifolium"), cărbuni ("Phyteuma vagneri"), stupiniță ("Platanthera
Piatra Cușmei () [Corola-website/Science/325337_a_326666]
-
este potrivit de sărat, având un miros de fermentație lactică. Brânza de Suhaia este produsă dintr-un amestec de 75% lapte de vacă și 25% de capră, proaspăt muls, obținut de la animale furajate pe pășuni fertilizate natural și cu compoziție floristică specifică zonei de câmpie și de lunca Dunării. Fabricarea produsului din amestec de lapte de capră și vacă se face numai în perioada de vară, fiind o producție sezonieră, în timp ce din laptele de vacă se fabrică pe toată perioada anului
Brânză de Suhaia () [Corola-website/Science/327988_a_329317]
-
Miru-Bora este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip floristic și faunistic), situată în județul Vâlcea, pe teritoriul administrativ al comunei Voineasa. Aria naturală protejată se află în Munții Lătoriței la o altitudine cuprinsă între 1.800 și 2.030 m, în coama nord-estică a "Vârfului Bora", în apropierea lacului
Rezervația Miru-Bora () [Corola-website/Science/326466_a_327795]
-
vest: la nivelul Oltului altitudinea este de circa 135 m, în zona luncii de 145 m ( la stadion ), în zona centrală de circa 160 m, pentru ca în vârful Dealului Viilor să atingă 308 m. Vegetația teritoriului face parte din formațiunea floristică de silvostepă, vegetația ierboasă fiind în cea mai mare parte artificializată prin culturile agricole. Pe lunca Oltului a existat o vegetație tipică: păduri de plută, arin, răchită, care au fost defrișate făcând loc culturilor agricole. Municipiul are în componența sa
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
de copac ("Hyla arborea") sau ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); specie protejată prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice; printre care: verigariu (" Rhamnus saxatilis ssp. tinctorius"), albăstriță ("Centaurea rocheliana"), frăsinel ("Dictamnus albus"), cimbrișor ("Thymus longicaulis") sau "Danthonia alpina"; o specie din familia Poaceae. Reportaj
Pădurea Bejan () [Corola-website/Science/314570_a_315899]
-
atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), mierlă ("Turdus merula"), sturz ("Turdus pilaris"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), sturzul viilor ("Turdus iliacus"), sturzul de vâsc ("Turdus viscivorus") și pupăză "(Upupa epops"). Printre raritățile floristice semnalate în arealul sitului se află mai multe specii protejate; dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
se află în mijlocul unei păduri de fag, carpen, gorun, mesteacăn, paltin și ulm (82,6 ha). "Cuptorul de topit fierul" din satul Zimbru datat de la mijlocul secolului al XIX-lea și troița lui Ioan Buteanu din Iosaș. O altă rezervație floristică de interes național regăsită pe teritoriul comunei poartă numele de "Baltele Gurahonț". Dintre obiectivele turistice de natură antropică de pe teritoriul comunei, se pot admira "castelul din Gurahonț", datat din secolul al XIX-lea construit în stil neoclasic și înconjurat de
Gurahonț, Arad () [Corola-website/Science/300292_a_301621]
-
Rădvani unde cuibăresc speciile de păsări ocrotite: stârcul cenușiu și egreta albă. Parcul natural se suprapune sitului de importanță comunitară "Cefa" și ariei de protecție specială avifaunistică "Pescăria Cefa - Pădurea Rădvani". prezintă o arie naturală (de câmpie) cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre și acvatice. În arealul parcului au fost identificate cinci tipuri de habitate naturale: Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
de baltă ("Rallus aquaticus"), sau lăstun de mal ("Riparia riparia"). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (de pajiște și de mlaștină), dintre care unele foarte rare și protejate prin lege sau endemice pentru această zonă. Specii floristice: trifoiașul de baltă ("Marsilea quadrifolia") și pălămida ("Cirsium brachycephalum"), specii enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); pelin ("Artemisia santonicum ssp. santonicum"), limbariță
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
zile de vară și numai 15 zile de iarnă, iar primăverile sunt mai lungi (122 zile) decât toamnele (83 zile). Delta Dunării este încadrată în regiunea biogeografică panonică și stepică a Dobrogei și prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre și acvatice. În arealul deltei au fost identificate 29 de tipuri de habitate de interes comunitar; astfel: Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
ocupând 2% din suprafața deltei. De asemenea, există păduri (Pădurea Letea și Pădurea Caraorman) alcătuite din arbori (stejar brumăriu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurător, ulm), arbusti (zălog, cătină roșie) și plante agățătoare (hamei, curpen). La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice (meridional-continentale și xero-mezofile) din specii rare printre care unele protejate la nivel european prin "Directiva 92/43/CE" (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: centaurea ("Centaurea
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
natural ce fac obiectul prezenței ordonanțe de urgență. ... (4) Cuantumul tarifelor stabilite de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I." ... 15. Articolul 24 va avea următorul cuprins: "Art. 24. - Pentru unele bunuri floristice și faunistice ale patrimoniului natural, existente în grădini și parcuri de agrement, grădini zoologice, precum și în colecții muzeistice, ca bunuri ale patrimoniului natural floristic, faunistic, geologic, paleontologic, mineralogic și de altă natură, măsurile necesare de protecție și conservare vor fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135982_a_137311]
-
al României, Partea I." ... 15. Articolul 24 va avea următorul cuprins: "Art. 24. - Pentru unele bunuri floristice și faunistice ale patrimoniului natural, existente în grădini și parcuri de agrement, grădini zoologice, precum și în colecții muzeistice, ca bunuri ale patrimoniului natural floristic, faunistic, geologic, paleontologic, mineralogic și de altă natură, măsurile necesare de protecție și conservare vor fi luate de către administratorii sau deținătorii acestora." 16. Articolul 28 va avea următorul cuprins: "Art. 28. - Prin excepție de la prevederile art. 26 și 27 autoritatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135982_a_137311]