11,345 matches
-
pentru a strânge bani și a-și cumpăra o locuință și-a pierdut casa fiindcă actele achiziționării nu au fost în regulă. Protestul său, desfășurat în proximitatea Senatului, nu are nici un efect, până când nu anunță că a intrat în greva foamei. Sintagma, oferită de un bătrân și straniu boschetar, are impact - și profesorașul începe să fie luat în seamă de aleșii Patriei. Autorul nu este interesat de o secțiune în socio-politicul românesc și nu urmărește ridiculizarea figurilor exponențiale din (noul) sistem
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
energetic deturnat pe orbita osîrdiei convenționale e de altminteri acut conștientizată: "eu sînt doar o particulă a estetosferei și port în mine forța gravitațională/ a artei ca pe un ovar ce așteaptă în fiecare clipă/ un alt principiu generator al foamei de stimuli" (din pămînt afînat de rumoarea unui cîntec). Pornind dintr-un punct aleatoriu, poeta sosește în alt punct aleatoriu, sugerînd acea coerență a imprevizibilului care face parte, pînă la un punct, din "logica" plăsmuirii artistice moderne. Cunoscătorii pot savura
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
lui N. Steinhardt la ortodoxie și apariția Jurnalului fericirii" (p. 5). Poate că o fi fost început mai de mult, dar cu siguranță a fost încheiat la bătrânețe. La un moment dat e amintită piesa lui Eugen Ionescu Setea și Foamea (p. 85), reprezentată la Paris prima dată în 1966, apărută în traducere românească într-un volum din 1970. Deci, încheierea jurnalului nu poate fi decât ulterioară acestor date. Alexandru Iftodie și povestea de dragoste nu există în Jurnalul fericirii. E
N. Steinhardt îndrăgostit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11724_a_13049]
-
-o ca pe un obiect de satisfacere a plăcerii, aceasta devenind pentru el un simplu obiect posedat, deformându-se astfel înțelesul sexualității umane. În general vorbind, precizează Clement Alexandrinul, simțirea plăcerii nu-i ceva necesar; este consecința unor nevoi firești: foamea, setea, frigul, căsătoria. Dacă ar fi cu putință să n-ai nici o plăcere când bei sau când mănânci sau când faci copii, atunci s-ar putea dovedi că plăcerea nu e de trebuință. Că plăcerea nu-i nici activitate, nici
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
ale idealiștilor romantici germani), ca efect al acestei dezlănțuiri "totale". Visînd (violent) cu ochii deschiși, poetul încearcă a transfera realului mirajele sale precum acei pictori ca Dali sau Magritte care îmbinau perspectiva suprarealistă cu o minuție tehnică realistă: "mi-e foame ronțăi arbori mi-e sete beau dîmbovița mi-e frig mă-nvelesc cu surîsul monei-lisa/ mi-e somn dorm în sexul stelei polare din antecamera sînului tău roșu cu sfîrcuri albe hiperhalucinante/ însămînțez versurile în pămînt de fier ca pe
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11789_a_13114]
-
de fier le-nvelesc meticulos cu țărîna neagră le ud cu sîngele/ să aibă cu ce se hrăni pînă cînd încolțesc pînă ies din pămîntul de fier la lumină pînă le dau primele frunzulițe de fier/ apoi mi-e iarăși foame mănînc iarăși arbori beau din nou dîmbovița mă-nvelesc încă o dată cu surîsul monei-lisa". Nici unul dintre magnifici nu-l depășește pe "Nicolae Magnificul" în privința numărului de imagini ce le emite (le "mitraliază"). Spre a evita risipirea acestora într-o zonă aleatorie
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11789_a_13114]
-
în situația disperată de a picheta sediul Senatului îi oferă autorului (un excelent jurnalist și analist politic) șansa de a călători prin gîndurile celor obligați să recurgă la această formă sui-generis de exhibiționism. Foarte puțini dintre noi, văzînd greviști ai foamei și familii în corturi pichetînd sediile unor instituții publice am avut curiozitatea să ne întrebăm ce se întîmplă în mintea acelor nefericiți. Cristian Teodorescu o face, încearcă să intuiască mecanismele din mintea unui astfel de disperat, iar rezultatul este o
Buimaci în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12901_a_14226]
-
măreață. Simțea cum ceva în el, ca făptură, era în neregulă. Și era firesc să vrea să se schimbe. O dorință ascunsă fiindcă tare mult se mai rușina de taina aceea, ca de o vizită necuvincioasă. Era ca o mică foame strecurată sub inimă, ca o durere, de fapt ca o durere surdă, care se trezea ca o foame în suflet. Nu-și amintea de cînd îl secătuia dorul acela de schimbare precum o forță vlăguită. Zăcea ținînd adunate buricele degetelor
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
schimbe. O dorință ascunsă fiindcă tare mult se mai rușina de taina aceea, ca de o vizită necuvincioasă. Era ca o mică foame strecurată sub inimă, ca o durere, de fapt ca o durere surdă, care se trezea ca o foame în suflet. Nu-și amintea de cînd îl secătuia dorul acela de schimbare precum o forță vlăguită. Zăcea ținînd adunate buricele degetelor mijlociu și policar și cum adormea mîna cădea din pat și el își răsfira degetele. Atunci tresărea de parcă
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
gămălie să nu aplaude pe cel de la care ia în schimb o baniță de grîu. Firește că e mai minunat și merită mai multă admirație acel ce înghite o sută de ace de gămălie fără nevoie decît acel ce de foame mănîncă o baniță de pîne. Unde însă sîrguința statului de a înființa în pripă o societate devine nu imposibilă, ci chiar de-a dreptul absurdă, este pe terenul moral și intelectual. Statul poate decreta și face să se execute încă
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]
-
vorbe amestecate cu freamătul valurilor. Acum, în sfârșit, vor lua calul și-l vor duce-năuntru. Dar nu, n-o fac, se întorc în cetate și închid porțile. În acea noapte, războinicilor ahei le e și mai greu să adoarmă. Foamea și setea-i cuprind pe toți. Nu mai au nici apă, nici mâncare, nici n-au cum face rost și-asta dă naștere la frecvente certuri, certuri pe care Ulise le curmă din rădăcină: să n-audă o vorbă. Un
La porțile Troiei by Diana Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/12939_a_14264]
-
le curmă din rădăcină: să n-audă o vorbă. Un sforăit. Orice zgomot i-ar putea alarma pe troieni asupra capcanei. Se ivesc zorile. Ziua trece, nu vine după ei nimeni. Ulise își ascunde nervozitatea. Ceilalți războinici, nu. Le e foame și, de câte ori se plânge vreunul că treaba nu merge cum trebuie, Ulise amenință că strânge de gât pe cine nu tace. Două zile mai târziu, doi dintre ei propun să iasă, ce-o fi o fi, chiar dacă-n felu-ăsta le
La porțile Troiei by Diana Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/12939_a_14264]
-
singurii scutiți de confuzii umilitoare rămîneau, cum se vede, leii. “Ei își păzesc comoara cu tărie, Visînd să și-o păstreze-n veșnicie - Dar timpul de-orice visuri joc își bate, Căci netezind buclatele lor coame, Mănîncă piramida lor cu foame, Furîndu-le-o cu-ncetul de pe spate...” 2. Orașul cu castani Copilăria și adolescența mi le-am petrecut la Piatra Neamț. În oraș existau pe atunci două licee teoretice, unul de băieți, altul de fete, și două fabrici de mezeluri: una a neamțului
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
vagonul mai mult gol la ora aceea, Cafea!... cei dinăuntru se repeziră să o culeagă de pe podeaua unsă cu motorină a vagonului.. Ca și cum ar fi fost normal să fi plouat cu cafea ; ca și cum era o noutate în Bucureștiul răzbit de foame, Dumnezeu dând poruncă să se plouă în capitală cu cafea, fie și verde, netrecută prin foc, dar să aibă ceva lumea necăjită... Nu era o pungă prea mare, vreo jumătate de kil, cafeaua însă se dusese, trebuia să împrumut, nu
4 decembrie 1969 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12979_a_14304]
-
preia avutul, storcătoarea de lămâi, ediția mea din Schwitters și bluza cu paiete, adevărat chilipir, cumpărată pe bani puțini de la o artistă vieneză în design și tocmai bună să fie expediată în diverse zone inundate, devastate de război, suferind de foame, răvășite de cutremure sau de erupții vulcanice. Sunt sigură că dumneavoastră, ca preot catolic îndatorat să fiți milostiv cu nevoiașii acestei lumi, le-ați și lăsat părți din averea pe care o posedați. Dar vă gândiți vreodată la bogătașii de
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
voluntară În Afganistan? Cel care semna nu avea nici el cetățenie. Oare ce a gândit cretinul? Ale cui interese la apară? Alt original! “Sunt sigur ca băbătia și tot neamul lor de opincaro-mămăligari au venit aici fiindcă acasă crăpau de foame. Și-a adus și odraslele care desigur și-au cumpărat fel de fel de diplome universitare și vin aici să ne sufle posturile. Ia zi, fă, la seral sau la fără frecvență ai terminat liceul? Câți ani ai fost comunistă
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
desișul de cruci sporește-n mine se întinde ca o celulă rea dar cine oare cine mă poartă-n trup pe mine cimitir fără oseminte de-o bună bucată de vreme nu îmi mai vine să strig nu mi-e foame nu mi-e sete nu mai am datorii la vecini prieteni compania de telefoane electricitate cablu bibliotecă n-am mai primit amenzi nu mi-e nici frig nici vreo boală mortală nu am sunt și vreo doi-trei care mereu ar
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9096_a_10421]
-
de pe coardele inimii mele”; v. Noapte și zile de august), poetul bârlădean, deja „o celebritate” În anii studenției ieșene, a regândit, de fapt, poezia, Înțelegând-o că arta tradițională. Existența să aventuroasa (fost boxer, cu cenaclu interzis, intrat În greva foamei, supus linșajului mediatic, mereu marginalizat, neavînd vreo carte tipărită „În Întregime” etc.), trăirile paroxistice, ieșirile vitriolante (intolerant, acuzator-pedepsitor dar și pătimitor) i-au creat adversități trainice. Chiar dacă, declarativ, credea că „adversitățile fac bine”, poetul, speriat de ideea literei tipărite și
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
amprentele tatălui ca o goliciune transfigurată și vie aceleași pâlpâiri ca niște respirări de pe urmă ca viața dintr-o oală spartă și legată cu sârmă insomniile și-au pus sigiliul în jurul ochilor din care vârfuri de ace parc-au ieșit foamea zilelor o astâmperi cu trupul tău când plită încinsă când schit un jar vorbitor cât o ploaie deasă pe acoperiș îl muți dintr-o mână în alta îți atinge și ochii și parcă totul e pe furiș năzuiești spre identitatea
Poezie by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/9467_a_10792]
-
drept bază, salariul de secretară dactilografă, mărimea celorlalte stabilindu-se prin multiplicarea acestuia.” (Din năzdrăvăniile guvernului) Conform celor mai noi calcule de salarizare făcute de contabilii de la guvern, etalonul nostru de viață de standing, cum spun occidentalii la lipsa de foame este secretara-dactilografă. Ea sărăcuța și drăguța este cea care Își Împarte sau Își multiplică salariul pentru noi și pentru a ne măsura a noastră fericire. La salariul meu, eu pot să spun că sunt de două ori mai fericit decât
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
ti putut proceda la o cercetare de amănunțire a fenomenului propus, ajungând la o eseistică inspirată pe plan socio-cultural. În această situație, Însă (imaginați-vă o jumătate de veac În care nu a pătruns nici un american În afara gândacului de Colorado), foamea noastră de americani s-a amestecat cu foamea propriu zisă. Așa că nu putem face decât referiri economice. Și cel mult folclorice, pentru că s-a dovedit prin unele părți că folclorul ține de foame. Ca să fim mai aproape și de cultură
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
a fenomenului propus, ajungând la o eseistică inspirată pe plan socio-cultural. În această situație, Însă (imaginați-vă o jumătate de veac În care nu a pătruns nici un american În afara gândacului de Colorado), foamea noastră de americani s-a amestecat cu foamea propriu zisă. Așa că nu putem face decât referiri economice. Și cel mult folclorice, pentru că s-a dovedit prin unele părți că folclorul ține de foame. Ca să fim mai aproape și de cultură, cum spune tema, afirmăm categoric faptul că sosirea
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
pătruns nici un american În afara gândacului de Colorado), foamea noastră de americani s-a amestecat cu foamea propriu zisă. Așa că nu putem face decât referiri economice. Și cel mult folclorice, pentru că s-a dovedit prin unele părți că folclorul ține de foame. Ca să fim mai aproape și de cultură, cum spune tema, afirmăm categoric faptul că sosirea lui Columb În America a influențat În țara noastră nu numai cultura cartofului, ci și cultura economică: În România, s-a reușit, din punct de
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
cu lacrimi în ochi, în adâncul pământului, cu totul. XXX. Metehnele bîtrâneții Mironosiță multiubită ai jucat un rol prăpădit povestind baliverne despre dragostea mea foarte rară în toiul nopții; n-ai ce să-i faci este simplu ca bună ziua, ca foamea lupului, cum se nimerește, ca prin farmec, de-a fir a păr, cu toate metehnele bătrâneții în vremurile de-odinioară. n (Din Il canzoniere romano)
Poezii by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/9701_a_11026]
-
momentul pentru astfel de lucruri. Și, pe deasupra, nu știu dacă ești la curent, e chiar prima mea grevă, așa că nu știu de loc ce va fi și cum va fi. S-ar putea să mă lase acolo să mor de foame... S-ar putea să mă aresteze... Să mă bată... Să mă schingiuiască... S-ar putea orice... Ce dracului, e-atât de greu de priceput ?!... -Să știi că sunt cât se poate de serioasă!, mi-a mai spus. -Ei bine, și
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]