447 matches
-
de cercetare, de scopul și ipotezele studiului. Analiza per interviu se utilizează mai ales în studiile clinice sau biografice, pe cînd celelalte tipuri de analiză de conținut permit stabilirea de structuri comune în investigații calitative mai ample. Interviul de grup focalizat sau interviul cu focus-grup va fi distinct prezentat, deoarece este preferat interviului individual în contextul unor teme și direcții de cercetare educațională, fiind frecvent abordat ca tehnică a anchetei. În ultimii ani, tehnica interviului focalizat este adesea utilizată și în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
mai ample. Interviul de grup focalizat sau interviul cu focus-grup va fi distinct prezentat, deoarece este preferat interviului individual în contextul unor teme și direcții de cercetare educațională, fiind frecvent abordat ca tehnică a anchetei. În ultimii ani, tehnica interviului focalizat este adesea utilizată și în realizarea studiilor de piață/de marketing, bucurîndu-se de un real succes și în afara sferei cercetării științifice. Interviul cu focus-grup nu este în fond decît o variantă a interviului de grup, cu cîteva diferențe ce trebuie
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
condițiile de administrare, modalitățile de calculare a scorurilor, precum și detalii privind fidelitatea și validitatea instrumentului. Avantajul testelor standardizate constă în aria largă de aplicabilitate, de unde decurge însă și cea mai evidentă limită: ele nu pot fi utilizate în cercetări foarte focalizate, deoarece se referă la cunoștințe sau achiziții generale. Testele nestandardizate, cunoscute și ca teste elaborate de profesor (teacher-made tests), sînt aplicabile doar unei situații particulare sau unui anumit grup de subiecți și nu permit comparații cu alte grupuri. -În funcție de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
pentru activitate și temporiza fluența discuției. 3.4. Tehnica focus-grouptc " 3.4. Tehnica focus‑group" Printre metodele care utilizează potențialul de învățare și producția de idei în cadrul grupurilor se află și focus-group-ul. În cadrul acestei tehnici se va desfășura o discuție focalizată, care tinde să furnizeze un complex informațional calitativ (participanții nu emit doar propriile idei într-o manieră abstractă, ci, dimpotrivă, se dezvoltă o construcție de grup bazată pe interacțiunea și influențarea reciprocă a membrilor grupului). De altfel, dezvoltarea consensului nu
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
la stări tensionale, la conflicte puternice în interiorul grupului; de aceea, este recomandabil ca astfel de întrebări să fie mai degrabă apanajul cadrului didactic îndrumător decât al elevului/studentului moderator al grupului, deoarece modul în care aceste întrebări sunt dirijate și focalizate trebuie să fie în consonanță directă cu momentele de dezvoltare și de construcție a grupului; - întrebările „anonime”: sunt cele care urmăresc să reveleze atitudinile și opiniile pe care elevii/studenții le au față de un subiect considerat „delicat” de către cadrul didactic
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
energii, cu o mai mare potențialitate explicativă a ceea ce se întâmplă în ființa noastră când spunem : învățăm. Pornind de la examinarea noilor orientări și tendințe în domeniul învățării, al învățării școlare și la adulți, în special, în temeiul unei tot mai focalizate căutări a înțelegerii mecanismelor ei productive și a strategiilor de a o face cât mai trainică, mai profundă, mai durabilă, acceptăm, fără rezerve, că ea, învățarea, este prezentă în toate formele educației formale, nonformale și informale, în tot arcul dezvoltării
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
semnale externe de solicitare, venite prin generatorul de răspunsuri. În acest caz, putem vorbi de materializare în produse ale învățării: concepte, conduite rezolutive, decizionale, atitudini, competențe . I.5. Tipurile și formele de învățare Întrebarea care domină gândirea modernă este una focalizată în jurul enunțului: există în lumea individualului uman și a socialului educativ doar un singur tip de învățare, o singură formă a învățării umane sau există în mod real și acceptăm paradigma diversității, a plurimodalului, a polimorfismului în sfera examinată? Din
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
două trenduri mari: A) este vorba, o dată, de mesaje de trend major, care au rolul de a forma o opinie, creînd reacții la nivel de macrosistem, creînd și așa-numita atmosferă de implementare a unor viitoare trenduri, în general mai focalizate. B) în al doilea rînd, vorbim despre așanumitele mesaje de trend minor sau mesaje speciale, care sînt focalizate pe anumite grupuri țintă și care aduc cu sine anumite elemente concrete, de explicare a anumitor aspecte legate de țeluri, strategie, tehnici
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
înspre membrii sistemului etc. A. Serviciile de informare rapidă: Sînt axate, în principal, pe o circulație rapidă și precisă a informațiilor. Aceste servicii folosesc, în principal, fluturașii de informare, iar mesajele conținute pe acești fluturași sînt scurte, actuale și foarte focalizate. Asemenea fluturași ne pot da informații despre un anumit eveniment ce urmează a avea loc, despre un anumit serviciu de foarte puțin timp implementat în sistem, despre un anumit punct de întîlnire a unor grupe de lucru, despre termenul de
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
de cu-noaștere reciprocă și, implicit, de cristalizare și perpetuare a relațiilor interpersonale. Promovarea încrederii reciproce, sistem individ extern sau individ intern individ extern, nu se poate realiza decît prin contact direct dintre cele două entități. Orice sistem dependent sau, mai focalizat, orice client, prezintă o stare de deschidere mare în momentul în care sistemul care îi asigură o anumită trebuință, personalizează o anumită legătură cu acesta. Acest pas, al deschiderii sistemului față de proble-mele individului, îl atrag pe acesta din urmă și
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
bine, dacă este cazul să vă amplificați o problemă sau dacă nu. Cititorii vor fi direcționați și prin această metodă, mai mult spre problema în sine, nu pe veridicitatea sau falsitatea informațiilor emise. Replica trebuie să fie clară, simplă și focalizată cît mai corect, în modul dorit de emitent. În concluzie, am dori să mai punctăm încă odată aspectul care din punctul nostru de vedere este cel mai important și anume acela că mass-media trebuie tratată ca un mare prieten și
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
sînt nivelate într-o mare masă. Percepția conform căreia credem că, dacă ne adresăm unei mase mai mari de oameni vom fi mai bine receptați, sau vom avea o influență mai mare este, de fapt, o iluzie. Cu cît acționăm focalizat asupra unui anumit grup țintă, cu atît vom fi mai bine înțeleși și vom putea influența mai ușor respectivul grup. Pe urmă se trece la următorul grup și se procedează exact la fel. Aceste grupuri țintă pe care, pe rînd
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
de argint al lunii... Meditație asupra timpului A contempla și a medita sînt oarecum sinonime, dar, ca orice sinonime care se respectă, ele nu sînt absolute și interferează doar pe o parte din sensurile lor. Ambele indică o activitate mentală focalizată, Îndelungată și profundă. Contemplarea este Îndreptată spre În afară, vizează un lucru sau un eveniment și angajează de obicei văzul, simțul care se pretează cel mai bine la o examinare stăruitoare, multilaterală și polivalentă. Și care, de cele mai multe ori, este
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
treia. Narațiunile la persoana întîi îi pun pe regizori în fața unor probleme de transpunere în mediul cinematografic, care sînt total diferite de cele din narațiunile la persoana a treia. Camera poate reda perspectiva spațială într-o manieră mult mai precis focalizată și cu mai mare ușurință decît narațiunea literară; totuși, camera se confruntă cu dificultăți considerabile în planul reproducerii detaliate a subiectivității unui personaj literar în forma în care apare aceasta în cadrul unei narațiuni la persoana întîi. Depășirea acestor dificultăți necesită
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
utilă sau satisfăcătoare pentru un grup social, într-o perioadă anumită de timp.” (M. Stein, 1962Ă. „ Potentțialul creativ reprezintă orice abilitate intelectuală care poate contribui la succesul producției creatoare.” (J. P. Guilford, 1966). „ Creativitatea este o formațiune complexă de personalitate, focalizata pe nou, structurată în raport cu legile și criteriile originalității și constând dintr-o interacțiune specifică între aptitudini și atitudini.” (P. Popescu Neveanu, 1970). „Creativitatea este o activitate sau proces care duce la un produs caracterizat prin noutate sau originalitate și valoare
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
structuri sintactice diferite pentru două perechi de propoziții destul de asemănătoare semantic - (36)a și (37)a, (36)b și (37)b. Când în structură este prezent GD ouăle fierte, acesta este în Spec, IP, este subiect și delcanșează acordul. GN focalizat ouă fierte este un termen predicativ, deci nu declanșează acordul. 4. Acordul în structurile copulative pseudoscindate în română. Ipoteza focalizării Foarte pe larg spus, în structurile scindate și în cele pseudoscindate o propoziție este scindată în două părți legate prin intermediul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ar trebui să se poate aplica principiul maximizării informației oferite de acord, enunțat în (33). Lipsa acordului la plural se poate explica printr-o nouă ipoteză, care ține cont de ierarhia sintactică a termenilor: ipoteza focalizării. N1 este un element focalizat, probabil în Spec,GFocus, deci în afara domeniului unde se stabilește acordul (acesta fiind GFlex). Așadar, acordul se face la persoana a III-a singular (persoana nemarcată), cu termenul de pe poziția postcopulativă, singurul accesibil pentru acord. Enunțurile din (48) și (49
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
asta e / *sunt ceea ce mi-a adus Ion de ziua mea. b. Cercei, asta e / *sunt ceea ce vreau să cumpăr. c. Muzee și expoziții, asta e / *sunt ceea ce mă interesează în acest oraș. Corelat cu faptul că este un termen focalizat, nominalul este nearticulat. În contextele în care N1 este însoțit de articolul definit - ca în (46) - sunt două posibilități de acord, deoarece vorbitorii oscilează între interpretarea ca termen focalizat și interpretarea ca subiect a nominalului. Datorită articulării definite și poziției
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
interesează în acest oraș. Corelat cu faptul că este un termen focalizat, nominalul este nearticulat. În contextele în care N1 este însoțit de articolul definit - ca în (46) - sunt două posibilități de acord, deoarece vorbitorii oscilează între interpretarea ca termen focalizat și interpretarea ca subiect a nominalului. Datorită articulării definite și poziției preverbale, N1 este mai calificat pentru poziția de subiect decât pentru cea de termen focalizat (focus), de unde preferința verbului-predicat pentru acordul cu N1, la plural. 5. Concluzii Concluziile care
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în (46) - sunt două posibilități de acord, deoarece vorbitorii oscilează între interpretarea ca termen focalizat și interpretarea ca subiect a nominalului. Datorită articulării definite și poziției preverbale, N1 este mai calificat pentru poziția de subiect decât pentru cea de termen focalizat (focus), de unde preferința verbului-predicat pentru acordul cu N1, la plural. 5. Concluzii Concluziile care se desprind din acest capitol, referitoare la acordul în structurile copulative specificaționale și în cele cu pseudoscindare, sunt următoarele: (i) În română, în propozițiile copulative nepredicaționale
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cel mai marcat termen atunci când acesta poate fi interpretat ca subiect. Fac excepție unele situații cu pseudoscindare, în care termenul mai marcat este un Focus. În structurile pseudoscindate inversate (Trandafiri e ceea ce mi-a adus Ion), N1 este un termen focalizat. Ca urmare, el nu atrage acordul, chiar dacă este mai marcat morfologic (fiind la plural). Capitolul 6. ACORDUL SINTAGMELOR COORDONATE 1. Structura sintagmei coordonate 1.1. Tipuri semantice de coordonare Din punctul de vedere al raporturilor semantico-logice, coordonarea unor nominale poate
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cel mai marcat termen atunci când acesta poate fi interpretat ca subiect. Fac excepție unele situații cu pseudoscindare, în care termenul mai marcat este un Focus. În structurile pseudoscindate inversate (Trandafiri e ceea ce mi-a adus Ion), N1 este un termen focalizat. Ca urmare, el nu atrage acordul, chiar dacă este mai marcat morfologic (fiind la plural). În capitolul dedicat sintagmelor coordonate, am ajuns la concluzia că acordul cu sintagmele coordonate (SCoord) este semantic oricând este posibil: acordul în număr este întotdeauna semantic
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
deschis, iar perspectiva narativă omniscientă este înlocuită cu perspectivele interne, subiective, ale personajelor. Principala temă a romanului urmărește destinul familiei țărănești întrun plan narativ centrat asupra familiei Moromeților. Al doilea plan, al destinului individual, este un plan epic și analitic, focalizat mai întâi asupra lui Ilie Moromete, apoi asupra lui Niculae, mezinul familiei. Acestor planuri li se adaugă planul destinului comunității țărănești, dinamizat de conflicte puternice de ordin politic, economic și moral. În volumul al doilea, acest plan va deveni dominant
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
eternul mister feminin. Un prim argument este faptul că Otilia ilustrează, simultan, temporalitatea (statutul social al femeii în lumea începutului de veac XX) și atemporalul (eternul mister feminin), realitatea psihologiei adolescentine și ficționalitatea („dublul“ feminin al autorului). Astfel, titlul romanului, focalizat exclusiv asupra eroinei, reliefează misterul feminin, enigma unei vârste și a vieții însăși: Nu numai Otilia era o enigmă - gândește în fi nal Felix -, ci și destinul însuși. Un alt argument este chiar mărturisirea scriitorului, care afirma: „[...] în planul poematic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
art. 7.1.2. din Principiile comerțului internațional elaborate sub egida UNIDROIT, art. 80 din Convenția de la Viena din 11 aprilie 1980 asupra vânzării internaționale de mărfuri, sunt acte care prezintă o viziune bilaterală asupra neexecutării contractului și nu una focalizată exclusiv pe neexecutarea imputabilă debitorului cu ignorarea neexecutării imputabile creditorului. 247 Cu privire la procedura insolvenței a se vedea, I. Turcu, Legea procedurii insolvenței. Comentariu pe articole., ed. a 3-a, Ed C.H. Beck, București, 2009; Gh. Piperea, Insolvența: legea, regulile, realitatea
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]