8,564 matches
-
a aparținut Centrului Județean de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale Cluj. Emisiunea «Alege verde» a fost transmisă în direct pe TVR 3, iar Studioul TVR Cluj nu avea cum să facă o selecție a repertoriului. Colinda face parte din folclorul arhaic tradițional și este inclusă pe un CD care se comercializează în magazinele de specialitate”, spune SRTv. În acest caz, Studioul TVR Cluj consideră că interpretarea colindei respective a fost o alegere neinspirată și, în consecință, a sesizat Consiliul Județean
TVR3, reclamat la CNA pentru un colind antisemit, în emisiunea cu Pufulica: Crin Antonescu critică dur difuzarea colindului [Corola-blog/BlogPost/94002_a_95294]
-
ne lipsește Una dintre îndrăgitele interprete de muzică populară românească, Ileana Ocolișan Baba, redactoarea mai multor emisiuni radiofonice la Postul de Radio Novi Sad, la finele anului trecut a debutat și în apele literare, publicând o carte deosebit de valoroasă pentru folclorul românesc din spațiile noastre - Lexiconul soliștilor vocali și instrumentiști ai Postului de Radio Novi Sad, la ora actuală una din cărțile foarte căutate ale Editurii „Libertatea”. În interviul de față am discutat despre acest lexicon, pe care l-a elaborat
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
dăuna nici muzica transmisă de unele posturi de televiziune sau prin Internet. E un tribut pe care îl plătim dezvoltării tehnico-tehnologice, deși sunt sigură că și concertele de muzică populară își păstrează și în continuare farmecul. Considerați că Festivalul de Folclor de la noi este păstrător și promotor al tradiției autentice din satele noastre românești? - Aceasta este o întrebare mai dificilă. Problema soliștilor care evoluează în concurență a fost, în general, rezolvată, în sensul că toți soliștii sunt acompaniați de aceeași orchestră
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
în fiorduri. CD-ul respectiv poartă titlul „Tišina školjke“, („Tăcerea scoicii“), fiind realizat de B. Buta. În anul 2005, la Novi Sad am cântat în cadrul Festivalului ETNOFEST. La ediția 2006 a manifestării BEMUS („Festivitățile Muzicale de la Belgrad“), în seara rezervată folclorului am evoluat în recital. Ultima mea apariție pe scenă, poate și cea mai emoționantă, a fost prezentarea, împreună cu fiicele mele, Mirela și Alina, în concertul de gală al Festivalului de Folclor si Muzică Românească „Torac 2012“, care a constituit o
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
manifestării BEMUS („Festivitățile Muzicale de la Belgrad“), în seara rezervată folclorului am evoluat în recital. Ultima mea apariție pe scenă, poate și cea mai emoționantă, a fost prezentarea, împreună cu fiicele mele, Mirela și Alina, în concertul de gală al Festivalului de Folclor si Muzică Românească „Torac 2012“, care a constituit o trăire aparte, un schimb de vibrații calde între noi, interpretele, și publicul spectator. Și nu în ultimul rând, aș aminti că în anul 2004 la ediția a VI-a a Festivalului
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
Eberst și în „Enciklopedija Novog Sada”, semnată de dr. Duško Popov. A evoluat în emisiunile Magazin TV și Teleclub și în emisiunile cu public, „Topul emisiunii” și TV Magazin ale TV Novi Sad. A fost membră a juriilor Festivalului de Folclor și Muzică Românească din Voivodina și Festivalului Copiilor din Voivodina. În ceea ce privește emisiunile realizate de Ileana la Radio Novi Sad, de remarcat ar fi cea intitulată „Din sălile de concerte”. În emisiunile pe care le-a redactat, a prezentat distinși cântăreți
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
coordonatoarea revistei, Teodora Smolean. Copertele exemplarelor ieșite de sub tipar pe parcursul celor 40 de ani de apariție neîntreruptă au fost expuse pentru a patra oară. Publicul a avut prilejul să vadă copertele pentru prima dată anul trecut, la Marele Festival de Folclor al Românilor din Voivodina desfășurat la Torac, în preajma jubileului de patru decenii de existență a revistei noastre ,,Tinerețea”. Vineri și sâmbătă, 13 și 14 septembrie 2013, pentru a 25-a oară Uzdinul i-a primit, cu sufletul deschis, pe toți
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94021_a_95313]
-
Florina Pîrjol Pentru cine nu o cunoaște pe Ruxandra Ivăncescu câteva lămuriri bio-bibliografice ar fi binevenite: lector dr. la Facultatea de Litere a Universității "Transilvania" din Brașov (unde, am aflat, ține în prezent un curs de folclor), ea are vechime într-ale scrisului. În 1999, a publicat volumul O nouă viziune asupra prozei românești contemporane, în 2000, o monografie dedicată lui Ștefan Agopian, iar în 2002, a coordonat un foarte interesant volum-dicționar - prețios instrument de lucru pentru
Despre povestire, cu tâlc... by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Imaginative/12425_a_13750]
-
tras cuțit ne taie văzul � fluierul de os staminele/ timpan diftongul nalt. Vocala tună fuglerul arând consoana peste malul celălalt și punct hotar la capătul de rând clopotnița bisericii din sat închide pur exodul morților iar el coboară dealul în folclor mormântul căutându-l. Apostat m-atârn de umbra lui c-un cimitir al morții epicentru să măsor încăpător mormânt de zburător tăria-ngândurată în ofir. Din neputință cerul l-a iubit ține-i sicriul greier genial înlăcrimează-l și pământul
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
care a fost preocupat de cercetarea troiței ca simbol magico-religios, ca monument de artă populară, a făcut sumare trimiteri la reflexele lor culte, la pictura lui Ion }uculescu și la sculptura lui Constantin Brâncuși. Trimiteri trebuia să facă atât la folclorul literar, cât și la literatura propriu-zisă. în descântece, spre exemplu, zânele, măiestrele, dușmanele oamenilor sunt exorcizate să se ducă "în pustie/ în locuri depărtate/ Unde popa nu toacă,/ Unde fata nu joacă/ Unde-n răscruce/ Nu e stâlp de cruce
Un simbol by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/12827_a_14152]
-
fie utilizată curent, fără nici o clipire, aproape ca termen tehnic. Dincolo de exagerările privind literatura sa, Eliade avea într-un fel dreptate: filozoful și istoricul religiilor se afla cu adevărat în posesia geniului. Schimbarea dramatică de perspectivă propusă de el în ceea ce privește folclorul, societățile zise "primitive ", definiția și funcțiile mitului, nu puteau fi decăt opera unui geniu. Tulburător e și faptul că, perfect conștient de propria-i genialitate, Mircea Eliade o proclama în numele unor lucrări pe care încă nu le scrisese, ci doar
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
autori, încât putem vorbi de adevărate „rubrici”, ca să nu le spun capitole, pe care nu cred că greșesc numindu-le: Eminesciana, Hasdeiana, Caragialiana, Argheziana, Călinesciana, Istratiana, Lucian Blaga, Mircea Eliade. Teodor Vârgolici se plimbă degajat în întreaga literatură română de la folclor (Sărbătorile la români de Simion Florea Marian, ediție îngrijită de Iordan Datcu) și de la cronicari (Letopisețul Țării Moldovei de Grigore Ureche) și scriitorii religioși, precum Antim Ivireanul, ale cărui Didahii au fost editate de Gabriel Ștrempel, la M. Blecher, Eugen
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
Almanahul Societății „România Jună” din Viena - aprilie 1883) cercetătorul constată că ultimele două sunt aproape identice. De o atenție constantă se bucură și studiile hasdeene ale lui I. Oprișan (B. P. Hasdeu sau setea de absolut, B. P. Hasdeu și folclorul), dar Vârgolici are mereu fascinația ineditului. Astfel, se ocupă de volumul Arghezi, necunoscut semnat de amintitul Pavel Țugui, în care sunt comunicate interesante informații biografice privind romanul de dragoste al ierodiaconului Iosif Teodorescu - Arghezi cu Constanța Zissu, mama primului său
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
treabă, ineficient, lipsit de personalitate), planificarea operațiilor și a lucrărilor urmând a fi executate cu elevii, planificarea instruirii practice în școală și gospodăriile agricole de stat, apoi registrul de activitate extrașcolară și metodică (sau „condica de basne” intrată astfel în folclorul dascălilor), caietul de asistențe la ore al „adjunctului”, planul consiliilor profesorale, planul bibliotecii (păstorită de o ființă blondă - excesiv -, fanată și ignară, planul atelierului de lăcătușerie în care mirosea îngrozitor a motorină, al comisiei de protecția muncii, al achiziționării de
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
lumii și sigil spasmul/țipăt de copil prețul beznei între Vămi lângă styx psalmistul grec soare și văzduh și cer îmi despoaie de mister Maica-n octostih s-o trec - finule tot chinul e sângele prin athanor nu sudoarea din folclor timbrul vocii mi-a scăzut ritm retoric să risip? geniul îmi răpi ne/chip maraton la azimut melos bal ludiclumesc? pierdum chei a-l slobozi o dată în veac o zi zeii craniul ni-l rotesc munții scad și ape pier
Maica florilor de măr by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/14250_a_15575]
-
prin saloanele din oraș. El a știut să se prezinte exact așa cum se aștepta lumea să fie, adică în chip de naiv poet popular. În felul acesta și-a asigurat sprijinul protipendadei. A luat parte cu mult zel la culegerea folclorului țării. A înglobat texte tradiționale și fragmentate și le-a remodelat în cîntecele sale în minunate versuri proprii. Chiar și azi sînt celebre în toată lumea My love is like a red, red rose și Auld lang syne. Cultul pentru Burns
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
se înfățișează ca un băiat sfios, dar impulsiv. Datorită "instinctului său de primitiv", mai mult hălăduiește prin "iezerile cele mari ale Șomuzului", "împărăția apelor", decât se ține de carte, încât în clasa a III-a rămâne repetent. E îndrăgostit de folclor și de Eminescu, ale cărui poezii le va învăța pe de rost. Se apucă acum să scrie un roman, firește, haiducesc, Florea Corbeanul haiducul, apoi un poem despre Iancu Jianu. Absolvind gimnaziul, trece la Liceul "Național" din Iași, fosta Academia
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
deloc pe Eminescu în lungul său excurs despre literatură din Mozaicuri romanice. Cât despre Caragiale, nu pare a fi avut cunoștință de el. în volumul de impresii de călătorie, scrie însă despre Cantemir, Șincai, Petru Maior, Alecsandri, Ispirescu, culegerile de folclor ale lui Miron Pompiliu și S. Florea Marian, traduce balada lui Brâncoveanu, pe cea a Meșterului Manole, Miorița, Miu Cobiu și o serie de doine (cu considerații asupra rolului unor invocații de tipul „Frunză verde"). Evident, junimiștii Negruzzi, Slavici și
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
mulțime de admiratori (și admiratoare). Când se află că suedezul Hjell Espmark este membru al Comitetului pentru decernarea Premiului Nobel, se adună și în jurul lui numeroși admiratori (dezinteresați). Se schimbă idei, se fac proiecte, se lansează glume care circulă asemenea folclorului (de la babord la tribord). Pelicanii zăriți printre trestii stârnesc un entuziasm la fel de mare ca apariția unor OZN-uri Ziua de 23 septembrie debutează cu o întâlnire a participanților la festival cu studenții și profesorii Universității din Constanța. Urmează vizitarea unui
Festivalul internațional "ZILE ȘI NOPȚI DE LITERATURĂ" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14757_a_16082]
-
Dragoș Bucurenci Dragi prieteni, ă scriu pentru a vă invita personal la o expoziție care ar putea trece altfel neobservată printre cei mai puțin interesați de etnografie și folclor. Sub titlul În urma acului. Românii de la est de Bug, Muzeul Țăranului Roman expune nu numai o colecție de cusături ale românilor din Ucraina de astăzi, o colecție ascunsă timp de 70 de ani, ci își asumă documentarea și expunerea poveștii
Scrisoare de la MȚR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82364_a_83689]
-
Dragoș Bucurenci De Florii am comentat la ApropoTV, alături de Florin Dumitrescu și Jean de la Craiova, versurile manelelor, acest obsedant folclor contemporan. Preferatele mele rămân: Iubi, iubițel, Câți bani ai în portofel? Scoate banii de la bancă Să-ți arăt că nu-s taranca. Iubi, iubițel Ia vino-ncoace nițel Bagă banii-n bancomat Și-arată-mi că ești bărbat. Celelalte nestemate le găsiți
Aș da rime de la mine by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82505_a_83830]
-
Pagini de critică literară, vol. V, Ed. Minerva, București, 1977, p. 441. - Ceea ce e controversabil, totuși, de vreme ce o seamă de onomasticieni consideră că numele de Carol ar proveni dintr-un germanic "charal", "karl"/"kerl", i. e. "bărbat". 4 Porecla căruia,-n folclorul (sub)urban, va fi fost "fratele Scarlat". (Cf. Virgiliu Ene, Folcloriști români, Ed. Facla, Timișoara, 1977, p. 98.) 5 Cf. Jean Orieux, Talleyrand, Ed. Politică, București, 1970, p. 408. - Aceluiași ilustru personaj, Mateiu îi datorează, poate, pe lângă un "sublime commandement
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
atenție sporită scanării culturii din epoca ștefaniană. într-o primă etapă sunt înfățișate influențele biblice aplicate inclusiv în soluțiile militare ale voievodului. Lectura avizată a textelor istorico-fantaste din epocă, situate între Biblie și Alexandria, între fragmente de romane cavalerești și folclorul băștinaș, între textele eroice despre viteji sau voinici (feudali războinici, de elită), decriptează un model eroic ștefanian: vitejia și impetuozitatea au fost principalele calități ale principelui moldav, iar nu etica ori morala cavalerească; iar dacă vitejiei impetuoase i s-a
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
în care mai figurau Sorin Titel și Dumitru }epeneag, volum tradus și tipărit de Max-Demeter Peyfuss în Austria (1967), alte narațiuni scurte fiindu-i difuzate la "Deutsche Welle". Până în anul stabilirii la Providence, cercetătorul științific de la Institutul de Etnografie și Folclor (1964-1979) și doctorul în Filologie cu teza Reprezentări mitologice în folclorul românesc (1976) tipărise un număr considerabil de studii, cu o tematică diversă: despre unele basme, obiceiurile familiale, măștile de priveghi, metamorfoza în folclor, stadiul actual al cântecului popular, motiv
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
și tipărit de Max-Demeter Peyfuss în Austria (1967), alte narațiuni scurte fiindu-i difuzate la "Deutsche Welle". Până în anul stabilirii la Providence, cercetătorul științific de la Institutul de Etnografie și Folclor (1964-1979) și doctorul în Filologie cu teza Reprezentări mitologice în folclorul românesc (1976) tipărise un număr considerabil de studii, cu o tematică diversă: despre unele basme, obiceiurile familiale, măștile de priveghi, metamorfoza în folclor, stadiul actual al cântecului popular, motiv și variantă în lirica populară, formalizare în procesul transmiterii informației folclorice
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]