1,316 matches
-
cititorului. Să facem și noi recensământul: Lena Constante, artist plastic, I. Igiroșianu, fost diplomat, Ioan Comșa, jurist, traducător, istoric literar, Ioana Cantacuzino, documentaristă la Ambasada Franței, Gică Petrescu, cântăreț de muzică ușoară, Alexandra Sculy-Logotheti, proiectantă pensionară, Mihai Pop, etnolog și folclorist, Romulus Cordescu, fost diplomat, Sașa Constantinescu, directoarea unei galerii de artă, Maria-Alica Vlădescu, asistentă medicală pensionară, Ana Blandiana și Romulus Rusan, scriitori, Johnny Răducanu, jazz man, Alexandru Paleologu, eseist, Ferencz Zsuzsana, publicistă și prozatoare, Mihai Pascu, fostul secretar general de
Felii de viață by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10944_a_12269]
-
producă un asemenea declic în subconștientul telespectatorului, Sîrbu însuși, a părut, cu ProTV cu tot, arondat maneliștilor. Din acest moment, să uităm puțin de imnul de la ProTv. Aceste manele sînt, de fapt, folclor urban, adică, din punctul de vedere al folcloriștilor puriști, cea mai coruptă și inautentică formă a ,înțelepciunii populare". Ce să ne mai tot ascundem după deget, folclor căzut pe mîna țiganilor. Dar Barbu Lăutarul ce era? Iar clasicul cîntec ,Bordeiaș, bordei" e o jelanie țigănească veche care azi
Îi trimitem pe maneliști la Bug? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11020_a_12345]
-
Georgescu ,era în formare", ci era ,un poet în toată puterea cuvîntului", caracterizare maioresciană atribuită lui Eminescu în Direcția nouă. În nr. 2 al Revistei contimporane din 1 februarie 1875, la aceeași rubrică ,Schițe literare", Gellianu publică o Scrisoare a folcloristului G. Dem. Teodorescu, adresată ,Domnului Director al Revistei contimporane", rugîndu-l pe ,d. Gellianu" să încredințeze tiparului poezia Serenada, al cărei manuscris îl atașează Scrisorii, ,astfel cum a fost scrisă de autorele ei, repausatul N. Georgescu". în numele conducerii redacției Revistei contimporane
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
ne reamintim de veșnicul pericol al ,butoiului cu pulbere" balcanic. O discuție aparte merită, așa după cum sugeram, românii din zona Timocului, o comunitate izolată, care a trăit, secole la rând, departe de evoluția socio-politică-culturală a țării de origine. Paradis al folcloriștilor, sociologilor sau antropologilor, această zonă a fost total ignorată de oficialitățile de la București. Știu câte ceva despre istoria de după 1990 a relației românilor cu ,vlasii", și mai știu că oameni de bună-credință, dar și de-o perfectă ineficiență, naivitate și chiar
Ineficienta grandilocvență by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11024_a_12349]
-
Bratu Iulian Revista Muzicală Radio anunță luni seară decesul unui mare folclorist și muzicolog din România. „A trecut în eternitate profesorul și muzicologul Gheorghe Oprea”, scrie sursa citată. Cine a fost Gheorghe Oprea Potrivit Wikipedia, Gheorghe Oprea a fost un folclorist și muzicolog din România, care a obținut Premiul pentru folclor al
A murit un mare muzicolog român by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/40319_a_41644]
-
Bratu Iulian Revista Muzicală Radio anunță luni seară decesul unui mare folclorist și muzicolog din România. „A trecut în eternitate profesorul și muzicologul Gheorghe Oprea”, scrie sursa citată. Cine a fost Gheorghe Oprea Potrivit Wikipedia, Gheorghe Oprea a fost un folclorist și muzicolog din România, care a obținut Premiul pentru folclor al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (2002), pentru volumul „Folclorul muzical românesc”. În anii '80 a cules materiale folclorice sonore diverse pe care le-a transcris și folosit mai
A murit un mare muzicolog român by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/40319_a_41644]
-
Cruceanu, Emil Isac, I. Minulescu, Dragoș Protopopescu, Al. T. Stamatiad, I. A. Bassarabescu, V. Tempeanu), la critici și istorici literari (P. P. Panaitescu, Basil Munteanu, D. Murărașu, Ovidiu Papadima, Emilian Constantinescu, Dan Simonescu, N. Georgescu-Tistu, Barbu Theodorescu, Ioan Șerb), la folcloriști (I. C. Chițimia, Gh. Vrabie, Anton Balotă, Ovidiu Bârlea, Marin Buga), la oameni de artă (Ion Jalea, G. Oprescu), la filosofi (C. Rădulescu-Motru). A rezultat astfel o amplă evocare a lui Densusianu ca lingvist, filolog, istoric și critic literar, poet, folclorist
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
folcloriști (I. C. Chițimia, Gh. Vrabie, Anton Balotă, Ovidiu Bârlea, Marin Buga), la oameni de artă (Ion Jalea, G. Oprescu), la filosofi (C. Rădulescu-Motru). A rezultat astfel o amplă evocare a lui Densusianu ca lingvist, filolog, istoric și critic literar, poet, folclorist, șef de școală poetică, profesor universitar, publicist, o evocare a vastelor orizonturi ale savantului, a numeroaselor direcții în care s-a afirmat. Cum în aceste însemnări nu ne putem referi la bogăția observațiilor care alcătuiesc ediția, ne vom rezuma la
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
întorn,/ Căci niciun astru negru spre ea n-o să parvină./ Îți văd spre zări făptura când norii ți se-nchină/ Și toate-s ale tale chiar peste Rubicon...” (Taine, sonet). Ion Dodu Bălan (România, prof., dr., critic și istoric literar, folclorist, poet, prozator) este scriitorul pentru care valorile naționale, inclusiv, limba româna, tradițiile, istoria sunt componente extrem de importante în viața omului, astfel timpul fiind descris în modul următor: „Năluci sunt serile de-atunci./ Azi stăm la sobă, lângă prunci./ Spunem povești
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
cinstea, prietenia și sinceritatea. A decedat în mod tragic în 1964, cu câteva zile înaintea Olimpiadei de la Tokyo. LUNI, 26 SEPTEMBRIE BARTÓK BÉLA În urmă cu 60 de ani s-a stins din viață la New York compozitorul, pianistul, muzicologul și folcloristul Bartók Béla. Născut în 1881 la Sânnicolau Mare, a studiat la Academia de Muzică „Franz Liszt“ din Budapesta, unde apoi a activat ca profesor de pian. A susținut numeroase concerte și a studiat în profunzime aspecte ale folclorului unguresc, românesc
Agenda2005-39-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284248_a_285577]
-
Ion Bălăceanu, Revizuirile și adăugirile lui C. Rădulescu-Motru, Jurnalul Reginei Maria, însemnările zilnice ale lui G. T. Kirileanu, apărute recent la prestigioasa Editură Albatros. Pe acestea le voi comenta, meritând interesul nostru, deopotrivă. G. T. Kirileanu (1872-1960), istoric, istoric literar, folclorist, e cunoscut mai ales ca autor al ediției critice a operei lui Ion Creangă (1939), cea conținând într-un număr de exemplare limitat și poveștile "corosive". A publicat studii istorice (Documente din epoca Unirii), comunicări despre Titu Maiorescu, Eminescu și
Jurnalul unui cărturar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12133_a_13458]
-
timp o vastă bibliotecă prin achiziționarea de manuscrise, documente și ediții rare, el a fost, cum îl numește și Iordan Datcu în Cuvântul înainte al ediției însemnărilor zilnice, un mare generos, oferind informații de prima mână multor generații de istorici, folcloriști, critici și istorici literari. G.T.K. a devenit cu vremea o adevărată instituție. După ce îndeplinise diverse funcții administrative și pedagogice, susținut de Titu Maiorescu, pentru care va avea toată viața un cult, în 1906, e chemat la Palatul regal, fiind însărcinat
Jurnalul unui cărturar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12133_a_13458]
-
a Regelui Ferdinand, care-l va propune să fie premiat de Academia Română. G. T. K. a ajutat pe numeroși țărani, el însuși provenind dintr-o familie țărănească din ținutul Neamțului, pe pictorul Octav Băncilă. A manifestat o permanentă preocupare pentru folcloriști, ca, de exemplu, pentru revista "Șezătoarea", condusă de Artur Gorovei, afirmându-se și ca un teoretician al folclorului și al tehnicii de culegere. O permanență o reprezintă, cum e lesne de înțeles, Ion Creangă, G. T. K. propunând comemorarea (50
Jurnalul unui cărturar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12133_a_13458]
-
Eugen Todoran (1918-1997), istoric literar și eseist. Profesor la Facultatea de Litere din Timișoara. 8. Traian Diaconescu (n. 1939), clasicist, istoric literar și traducător. Profesor la Facultatea de Litere din Iași. 9. Ionel Oprișan (n. 1940), istoric și critic literar, folclorist și editor. Cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române. 10. De plano - De la început, fără nici o ezitare. 11. Mihai Drăgan este numit prin concurs, în februarie 1991, profesor titular la Facultatea de Litere din
Întregiri la bibliografia lui Mihai Drăgan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2604_a_3929]
-
de Literatură din Irlanda, a fost directorul Teatrului Irlandez, a fondat Academia Irlandeză de Litere. A murit în 1939. MARȚI, 14 IUNIE MIHAI BREDICEANU Se împlinesc 85 de ani de la nașterea compozitorului și dirijorului Mihai Brediceanu. Fiu al compozitorului și folcloristului lugojean Coriolan Brediceanu, a obținut licența în drept și doctoratul în matematică, apoi a fost prim-director și dirijor al Operei Naționale Române din București, director artistic al Filarmonicii George Enescu, al Operei din Istanbul, dirijor principal și consilier muzical
Agenda2005-24-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283815_a_285144]
-
cu chibrituri“, „Mica sirenă“, „Hainele cele noi ale împăratului“, „Crăiasa zăpezilor“ ș.a. S-a stins din viață în 4 august 1875, la Copenhaga. Duminică, 3 aprilie ION POP-RETEGANUL În urmă cu 100 de ani a încetat din viață Iop Pop-Reteganul, folclorist, poet și traducător, născut în 10 iunie 1853. Considerat cel mai mare folclorist al Ardealului, Iop Pop-Reteganul a adunat în colecția sa peste 5 000 de poezii populare și peste 100 de texte în proză. Joi, 7 aprilie SIMFONIA „EROICA
Agenda2005-14-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283568_a_284897]
-
a stins din viață în 4 august 1875, la Copenhaga. Duminică, 3 aprilie ION POP-RETEGANUL În urmă cu 100 de ani a încetat din viață Iop Pop-Reteganul, folclorist, poet și traducător, născut în 10 iunie 1853. Considerat cel mai mare folclorist al Ardealului, Iop Pop-Reteganul a adunat în colecția sa peste 5 000 de poezii populare și peste 100 de texte în proză. Joi, 7 aprilie SIMFONIA „EROICA“ Acum 200 de ani a fost prezentată publicului Simfonia No. 3 „Eroica“ a
Agenda2005-14-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283568_a_284897]
-
Ursu. Acesta a văzut lumina zilei pe 4 iunie 1905, la Șanovița (pe atunci Sziklás), în casa familiei Nicolae și Livia (născută Cădariu). „Important pentru viitorul compozitor - avea să scrie Doru Murgu în 1976, în cartea „Nicolae Ursu - compozitor și folclorist“, Editura „Facla“ - este localizarea Șanoviței în chiar inima unui ținut marcat de prodigioase emulații muzicale. În focarul acestor manifestări, s-a plămădit, cu siguranță, dragostea compozitorului pentru melosul plaiurilor natale, pentru frumusețea colindelor, cântecelor bătrânești, jocurilor și cântecelor de dor
Agenda2005-22-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283752_a_285081]
-
catedra universitară a noului Institut de muzică, creat în cadrul Universității timișorene. În 1968, la vârsta de 63 de ani, Nicolae Ursu este supus prea târziu unei intervenții chirurgicale. Se va stinge la 10 februarie 1969. Până la acea dată, a fost folcloristul care a dat cel mai mare număr de monografii muzicale. „Valoarea culegerilor efectuate - va nota Doru Murgu - rezidă însă și în spiritul științific care le guvernează, fie că este vorba despre metoda lexicală adoptată - lesnicioasă studiului lor comparativ -, fie de
Agenda2005-22-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283752_a_285081]
-
limba germană conferința „Mozaic elvețian“. ( S. P.) l Din 31 mai, în cadrul Poliției municipiului Lugoj, Biroul Cercetări Penale este condus de subcomisar Georgeta Pistrui, iar Biroul de Investigare a Fraudelor - de comisarul șef Liviu Presură. ( T. T.) l „Compozitorul și folcloristul bănățean Nicolae Ursu, 100 de ani de la naștere“ se intitulează conferința pe care prof. Arthur Funk o va susține în limba română miercuri, 8 iunie, de la ora 16, la Casa „A. M. Guttenbrunn“. ( S. P.) l Grupul elen EFG Eurobank
Agenda2005-23-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283787_a_285116]
-
premergător Crăciunului, Ignatul. „Dă tri zîle să-nțăleg Ghiță șî Măria lui / Să facă să iasă bine, cu tăiatu’ porcului. / Acum îi vremea lor, porcii îi taie tăt natu’ / Nu îi bine să-l mai țânem după ce-o trecut Ignatu’.“ „Folcloristul Petru Caraman consideră că obiceiul tăierii porcului din ziua de Ignat își află rădăcinile în tradițiile antichității romane. Lumea romană practică acest sacrificiu la Saturnali, între 17 și 30 decembrie, consacrându-l lui Saturn, la origine zeu al semănăturilor. Porcul
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
acea dimineață „deputatul nostru”, după cum a mărturisit dna A. Bojescu, luase calea aerului spre Strasbourg pentru a promova vocația europeană a Ucrainei, ne-am mulțumit cu citirea mesajului său și un „Așa să ne ajute Dumnezeu!”. Dumitru Covalciuc, scriitorul, publicistul, folcloristul și unicul din membrii prezidiului Societății „Mihai Eminescu” care și-a manifestat deschis poziția, s-a grăbit să-și exprime bucuria „că Ionel Popescu și-a amintit de la Strasbourg de noi și ne-a transmis un mesaj”, stârnind hohote de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
se hotărăsc să-și schimbe radical viața, nu se mai duc la facultate și pleacă pentru o scurtă perioadă la țară, în comuna Rodina, care este un topos tradiționalist, unde sunt găzduiți la familia învățătorului pensionar Petre Dulf, numele cunoscutului folclorist care a popularizat poveștile despre Păcală. Prozatorul valorifică, de fapt, cea mai mare contradicție a epocii noastre, dintre arhaic și modern, dintre tradiție și modernitate, dintre două tipuri de civilizație total opuse, civilizația tradițională a satului românesc și civilizația modernă
Un roman filosofic şi dilematic /Cimitirul copiilor de Nicolae GOJA [Corola-blog/BlogPost/93430_a_94722]
-
comuna Runcu), economistul și politicianul Iulian Comănescu (născut la 19 iulie 1939 în comuna Vaideeni), interpreta cântecului popular românesc Nineta Popa (născută la 19 iulie 1959 în comuna Boișoara), academicianul Mugur Constantin Isărescu (născut la 1 august 1949 la Drăgășani), folcloristul și etnologul Gheorghe Deaconu (născut la 22 august 1944 în comuna Ciofrângeni, județul Argeș), profesorul, dirijorul și compozitorul Gelu Stratulat (născut la 27 septembrie 1949 în comuna Nămoloasa, județul Galați), criticul literar și de teatru Ion Parhon (născut la 7
VÂLCENI OMAGIAȚI ÎN ANUL 2014, DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383166_a_384495]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Spiritual > TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1147 din 20 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Cele mai multe date despre „Dragobete” le avem de la marele folclorist și etnolog Simeon Florea Marian (1847-1907), în prețiosul studiu etnografic „Sărbătorile la români”, în volumul al II-lea, intitulat „Păresimile”, apărut la 1899. Pe parcursul volumului întâlnim trei tipuri de informații cu privire la Dragobete, și anume: date despre o sărbătoare numită Dragobete
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]