190 matches
-
formativă a miturilor, au ajuns până la generațiile care dispuneau de mijloace tehnologic de conservare culturală sub formă de transcripții literare (epopeile lui Homer, "Theogonia" lui Hesiod, "Mahăbhărata"), teologice ("Biblia, Avesta"), istorice ("Popol Vuh, Kojiki, Huainan zi" a lui Liu An), folcloristice ("Edda Veche, Kalevala"), filosofice ("Veda", ciclul "Upanișad"), sau etnografice. Datorită acestor transmisii, fiecare mitologie s-a reorganizat treptat, influentată de copiști, traducători, poeți, istorici, filosofi, etnografi și folcloriști și mai puțin teologi. Conținutul mitologic a fost determinat de operații complicate
Mitologie () [Corola-website/Science/296528_a_297857]
-
și un mic grup de bulgari mulsulmani care se numesc "pomaci". Când bulgarii s-au așezat în Peninsula Balcanică, erau un trib scitic. În combinație cu un alt popor s-au slavizat, devenind un popor slav. Bulgarii dețin multe elemente folcloristice comune cu românii datorită rădăcinilor tracice parțial comune.
Bulgari () [Corola-website/Science/302170_a_303499]
-
Mozart și Gluck. Aceștia sunt calificați drept desueți de către revoluționarul compozitor saxon, care prezintă o "Simfonie a viitorului", ale cărei motive trebuie explicate în timpul interpretării, și o "Tyrolienne d'avenir", care nu este altceva decât o pastișă a unui catren folcloristic tirolez. Wagner se va răzbuna în 1870 cu o "Comedie în stil antic. O capitulare" în care-l ridiculizează la rândul său pe Offenbach, acuzându-l a fi un instigator lipsit de principii, reprezentant tipic al unei Franțe umilite de
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
făcut furori în cercurile politice ale monarhiei și l−a propulsat instantaneu pe scena politică. Vincențiu Babeș a fost unul din membrii fondatori ai Academiei Române la 1 aprilie 1866. A făcut numeroase rapoarte asupra multor chestiuni istorice și de literatură folcloristică, între care amintesc pe acela asupra lui Avram Iancu de Aron Crainic, dovedind că e un bun cunoscător al mișcărilor sociale din 1848 și al istoriei poporului român. De asemenea, a contribuit la lucrările diferitelor comisii. În chestiunea dicționarului susținea
Vincențiu Babeș () [Corola-website/Science/303554_a_304883]
-
singură întrerupere, de aproape 5 ani, din 1945 până în 1950, când a fost deportat în Uniunea Sovietică. A compus muzică de scenă, muzicaluri, operete și operă, muzică de cameră, muzică simfonică. De asemenea, Petri a prelucrat multe piese cu caracter folcloristic pentru cor, oferind corurilor de amatori informații și partituri. A compus și lieduri și muzică de dans cu influențe folcloristice. Multe din piesele sale vocale au pe lângă varianta în limba română și una în limba germană. În prima perioadă a
Norbert Petri () [Corola-website/Science/312677_a_314006]
-
de scenă, muzicaluri, operete și operă, muzică de cameră, muzică simfonică. De asemenea, Petri a prelucrat multe piese cu caracter folcloristic pentru cor, oferind corurilor de amatori informații și partituri. A compus și lieduri și muzică de dans cu influențe folcloristice. Multe din piesele sale vocale au pe lângă varianta în limba română și una în limba germană. În prima perioadă a creației sale, a compus foarte multe piese de divertisment dar, după ce a fost deportat în Uniunea Sovietică la muncă silnică
Norbert Petri () [Corola-website/Science/312677_a_314006]
-
multe manuale în limbile germană, ucraineană și română, între care un manual de armonie muzicală "Lehrbuch für Musikharmonie", un manual de teorie generală a muzicii „Allgemeines Musiklehrbuch“, de asemenea a editat antologii de cântece românești, rutene și evreiești din patrimoniul folcloristic și cultural al Bucovinei ("Наша народна пісня" 1865, „Flori din Bucovina” 1870, etc). A întreținut o corespondență cu Johannes Brahms. A scris și o serie de articole intitulată "Compozitorii noștri", dedicată mai ales personalității lui Mihail Glinka. Vorobchievici a fost
Isidor Vorobchievici () [Corola-website/Science/313496_a_314825]
-
și haiducie), repertoriul muzical tradițional e completat de colinde, cântece de leagăn, bocete și balade. De regulă, melosul însoțește expresia verbală versificată, însă îl regăsim și în interpretări instrumentale, individuale sau în acompaniament orchestral. În acest caz, distingem o particularitate folcloristică: în Maramureș, virtuozitatea interpretărilor instrumentale a atins uneori performanțe fără precedent, prin contopirea notelor muzicale cu tonalitatea cuvintelor, într-o simbioză perfectă. Din gama instrumentelor muzicale se remarcă, alături de cele eminamente pastorale (trâmbița, cavalul și fluierul), vioara sau „cetera” cu
Arta interpretativă vocală () [Corola-website/Science/314170_a_315499]
-
alt făgaș. Lucian Blaga este, fără îndoială, promotorul specificității baladei Miorița în raport cu spiritualitatea românească. În 1941 apare lurarea "Istoria literaturii române de la origini și până în prezent", unde George Călinescu (1899-1965) clasifică, analizează și cerne valorile literare. Deși nu urmărește fenomenul folcloristic decât în maniera în care acesta a constituit o sursă de inspirație pentru scriitori și poeți, George Călinescu găsește pentru Miorița un discurs lapidar dar genial, inserând-o în ciclul celor patru mituri ale literaturii române: „Al doilea mit, cu
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
stoarce lacrimile oricui. Necruțător cu cine îi încalcă regulile, Marțolea știe să fie și foarte generos. Portretul acesta al lui Marțolea, preluat de noi din studiul lui Simeon Florea Marian, citat mai sus, se bazează pe diferite culegeri sau studii folcloristice, precum Al. Onaciu, Iosif Vulcan, Pop Retegan, texte culese din comuna Brebu Prahova etc. Marțolea patronează serile de marți, din care cauză se mai numește și Marțsara, dar este și patronul zilei de 1 Martie, respectiv al Mărțișorului. În legătură cu aceasta
Marțolea () [Corola-website/Science/320818_a_322147]
-
lui publicistice.”" Cu toată varietatea activității pe care a desfăsurat-o, E. Hodoș este considerat în primul rând un folclorist. I se atribuie pe bună dreptate această calitate, ținându-se seama de părerile sale cu privire la literatura noastră populară și de preocupările folcloristice pe care le-a avut. Consideră că "„Literatura poporală înfățișează exact modul de a simți, a gândi și a voi al unei națiuni”". De asemenea arată că producțiile literaturii populare nescrise "„...ne dau forma pentru o limbă adevărată națională bazată
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
soare'n cer a fi." Dacă la 1883 și până la 1897, datorită filologului G. D. Teodorescu, Petrea Șolcan lăutarul pare a fi unica minte care înmagazinează, cu atâta ușurință, o întreagă literatură poetică; iată că, o altă întreprindere, de natură folcloristică, evidențiază o întreagă serie de lăutari, care, prin folcloristul Christian Țapu, profesor la școala normală din Tulcea, ajutat de câțiva membri ai unei comisiuni folcloristice, instituită de ministrul Spiru Haret, la 1897, Ion Odor, Ion Ionescu, Al. Hodoș, C. Notara
Petrea „Crețul” Șolcan () [Corola-website/Science/324301_a_325630]
-
înmagazinează, cu atâta ușurință, o întreagă literatură poetică; iată că, o altă întreprindere, de natură folcloristică, evidențiază o întreagă serie de lăutari, care, prin folcloristul Christian Țapu, profesor la școala normală din Tulcea, ajutat de câțiva membri ai unei comisiuni folcloristice, instituită de ministrul Spiru Haret, la 1897, Ion Odor, Ion Ionescu, Al. Hodoș, C. Notara, dau la iveală un considerabil material de peste 5.000 de bucăți poetice, format din cântece bătrânești (balade), hore etc., colecționat într-un volum de 1700
Petrea „Crețul” Șolcan () [Corola-website/Science/324301_a_325630]
-
folclorice fuseseră culese cu mult timp înaintea acestor erezii, folclorul vlăscean-teleormănean fiind făcut cunoscut încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea prin materiale prețioase și impresionante culese de Gh. N. Țapu și publicate de Grigore Tocilescu în culegerile numite "Materialuri folcloristice". Acțiunile lui Țapu au fost urmate, ulterior, de N. D. Ionescu, Florian Cristescu, Apostolescu și alții care au cules și publicat materiale de folclor din această zonă. Repertoriul lăutarilor vlăsceni-teleormăneni este unul foarte variat, cu creații epice inedite și deosebite
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
Iași (2001, 2006), Premiul opera omnia acordat de revista „Convorbiri literare” (2001), Premiul opera omnia acordat de Biblioteca „Vasile Voiculescu”, Buzău (2001). A decedat la 7 august 2013 și a fost înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iași. Cercetările etnologice și folcloristice ale lui Petru Ursache au fost realizate dintr-o amplă perspectivă interdisciplinar-enciclopedică, încercând să pătrundă până la rădăcinile creațiilor literare. Studiile publicate evidențiază preocuparea sa pentru cultura tradițională veche a poporului român, abordată laturile sale estetice și etnologice. Petru Ursache a
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]