310 matches
-
dinților este idealul în zona vizibilă. Ansamblul estetic al acestei zone variază de la pacient la pacient. Pentru majoritatea oamenilor, ea include toți dinții frontali, premolarii și primii molari maxilari, cât și primii premolari mandibulari. Stomatologul trebuie să analizeze de la început fonația și zâmbetul pacientului, pentru a determina extinderea zonei în mod obiectiv și să discute cu pacientul posibilitatea de extindere a zonei în mod subiectiv. Dacă percepția pacientului legată de extinderea zonei vizibile depășește ceea ce este aparent real, stomatologul trebuie să
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
dezavantajul că, prin mobilizarea lor, mențin bolnavul într-o stare de infirmitate, creând adevărate psihoze cu fenomene de rejet psihic față de terapia mobilă. Ele au un volum mult mai mare în raport cu cele fixe, creând uneori disconfort și chiar tulburări de fonație și deglutiție, care ulterior sunt compensate. PROTEZAREA PARȚIALĂ MOBILIZABILĂ ACRILICĂ Protezarea provizorie de tranziție Indicații. Elemente componente. Proteza parțială mobilă acrilică reprezintă o soluție de tranziție în algoritmul terapeutic de reabilitare a edentației parțiale întinse, absolut necesară repoziționării cranio-mandibulare și
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
dentare în scopul refacerii lor; -arcade dentare edentate parțial protezate mobil la care se recomandă noi extracții, cu transformarea protezei parțiale în proteză totală. Protezarea de urgență poate rezolva situații limită, când considerente personale ale pacientului, de maximă urgență (fizionomie, fonație) o impun. Principalul scop al protezării de urgență este acela de a conserva integritatea morfologică și funcțională a sistemului stomatognat, de a menaja psihic bolnavul și în condițiile unor intervenții chirurgicale de amploare, complexe, și care necesită un timp mai
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
este situată la nivelul molarului 1. Bara posterioară transversală se poziționează posterior de molarul 1 - de aceea este mai puțin percepută de limbă. -Nu se va aplica la limita de reflexie a vălului palatin, pentru a nu produce jenă în fonație și deglutiție. -Poate prezenta curburi pentru ocolirea torusului palatin, iar la unirea cu elementele pe care le conectează se lățește în evantai pentru ca unghiul de unire să fie rotunjit, evitând astfel disconfortul și retenția, asigurând în același timp rezistența. Extremitățile
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
și retenția, asigurând în același timp rezistența. Extremitățile ei se continuă în șea cu elementele de conexiune secundară sau cu mijloacele de menținere și stabilizare. Bara anterioară palatină transversală urmărește curbura arcadei. Fiind situată în zona de frecare, adeseori jenează fonația și deglutiția - de aceea se confecționează mai îngustă și mai subțire. Barele palatine sagitale Orientate paramedian sunt cele mai nebiologice. Urmează curbura arcadei la 10 mm distanță de parodonțiul marginal. Sunt elemente de conexiune a unor șei sau elemente de
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
și de cea psihologică. Din punct de vedere morfologic s-a urmărit realizarea la nivelul ambelor arcade, maxilară și mandibulară a unor restaurări protetice fixe și parțial mobile, care să refacă integritatea dento-alveolară, iar funcțional restabilirea funcțiilor sistemului stomatognat: masticație, fonație, deglutiție, fizionomie. În urma investigării și analizării planului de tratament în acord cu toate principiile și criteriile menționate, s-a optat pentru următoarea soluție terapeutică (fig. 4.164, 4.165), dictată de aspectele socio-economice și nu de soluția de elecție, această
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
punte Corpul de punte face parte integrantă din punte și trebuie să îndeplinească aceleași condiții pe care le îndeplinește oricare lucrare protetică: de a înlocui dinții lipsă, asigurând păstrarea dinților rămași pe arcadă; de a asigura refacerea funcției masticatorii, restabilirea fonației și a funcției fizionomice. Puntea odată aplicată trebuie să favorizeze dispariția complicațiilor locale existente, fără a provoca apariția altora. Trebuie să realizeze o integrare de lungă durată. O problemă deosebit de importantă în modelarea corpului de punte este reprezentată de modelarea
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
reduse ca înălțime - deci, acest corp de punte este nefizionomic - și cu muchiile rotunjite. Este indicat numai în edentațiile reduse laterale mandibulare, unde este mai puțin vizibil. Nu se va aplica niciodată la maxilar, căci în acest caz va modifica fonația, și, prin existența spațiului între corpul de punte și creastă, ar duce la stagnarea alimentelor la acest nivel, fiind în acest caz neigenic. Introducerea în practica dentară a punților, la care corpul de punte este realizat suspendat, se datorește faptului
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
creasta alveolară este realizat la nivelul versantului vestibular al crestei. Oferă posibilitatea închiderii rezonatorului bucal, motiv pentru care este indicat pentru maxilar. Are formă de plan înclinat pe fața orală, respectând morfologia feței vestibulare. Aceste punți sunt igienice, nu modifică fonația și nici estetica feței vestibulare. Corpul de punte cu contact liniar pe muchia crestei Aceasta este indicat în edentațiile mandibulare, contactul fiind realizat de-a lungul crestei edentate prin polul gingival al corpului de punte, până în vecinătatea papilei interdentare ce
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
se pune accentul pe cerințele fizionomice și fonetice în dauna celor biologice. Soluția punerii de acord a tuturor acestor cerințe constă în diminuarea acoperirii mucoasei și menținerea contactului cu ea, în măsura în care este indispensabil pentru efectul fizionomic, pentru a nu stingheri fonația. Deci, prezervarea biologiei mucoasei se obține diminuând contactul dintre corpul de punte și creasta alveolară la un contact liniar, punți tangențiale. În acest caz, sarcinile funcționale ale corpului de punte au fost aduse în concordanță cu cerințele biologice. În acest
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
de 2 mm de mucoasă, dar este recomandabilă și o distanță mai mare. Belliard recomandă ca, în regiunea incisivo-canină, modelarea corpului de punte să se facă astfel încât să se imite fața orală a dinților naturali pentru a nu se tulbura fonația. Dacă s-ar face un plan înclinat pentru a evita puntea în șa, limba nu ar mai găsi contactul obișnuit pentru pronunțarea sunetelor. El condamnă puncțile tangenți-ale, a căror față gingivală este un plan oblic, deoarece se formează un unghi
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
și fără apăsare; -exigențele estetice pot necesita o zonă de contact mai mare pentru a suprima existența spațiilor, dacă creasta alveolară frontală este în mod excesiv rezorbită; -contactul lingual va trebui să fie asemănător dințiilor naturali, pentru a nu modifica fonația. Punțile igienice Pentru regiunile laterale, protezele fixe igienice sunt cele mai indicate. Aparatele gnatoprotetice conjucte igienice constau în stabilirea unei suprafețe ocluzale în armonie cu dinții vecini și antagoniși și o curățire corectă a zonei subiacente a corpului de punte
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
pauze, li se termină aerul.Acest aspect trebuie educat prin inspirație puternică și expirație lungă sau cu întreruperi. Această activitate respiratorie trebuie susținută de profesorul logoped și ceilalți profesori care predau la clasa respectivă. 2. Exersarea organelor ce participa în fonație și pregătirea lor pentru emiterea sunetelor- În acest sens se vor face - exerciții ale limbii, - stingerea lumânării de la distanțe din ce in ce mai mari, - concurs de mașinuțe suflate, etc 3. Educația senzorială- Educarea sensibilității vibractile, a restantului auditiv, a senibilității vizuale. Educarea vibrotactilă
Copilul surd ?i comunicarea verbal? by Apopei Elena, Macsim Maria [Corola-publishinghouse/Science/83964_a_85289]
-
la modul general, după o anumita logică. 88 De asemenea în planul de tratament trebuie să ținem cont întotdeauna și de doleanțele pacientului, de starea lui psihică. Deciziile terapeutice parodontale trebuie să urmărească menținerea și îmbunătățirea funcțiilor aparatului dento-maxilar (estetică, fonație, masticație); desigur că rezultatele tratamentului depind considerabil de terenul pacientului dar și de dorință și voință acestuia de cooperare că și de pregătirea profesională a medicului. Planificarea tratamentului parodontal devine obligatorie în condițiile în care pacienții, în mod îndreptățit, doresc
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
alcătuite după o examinare minuțioasa și după un diagnostic corect. Tratamentul variază de la un pacient la altul, în funcție de stadiul de evoluția al bolii și gravitatea leziunilor. Deciziile terapeutice parodontale trebuie să urmărească menținerea și îmbunătățirea funcțiilor sistemului stomatognat (estetică, fonație, masticație); desigur că, rezultatele tratamentului depind considerabil de terenul pacientului dar și de dorința și voință acestuia de cooperare că și de pregătirea profesională a medicului. Terapia locală Considerația primară în terapia locală este îndepărtarea plăcii și a tuturor factorilor
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
utilizate în primul rând în procese complexe de adaptare a ratei de ventilație alveolară la necesitățile organismului privind aportul de O2 și eliminarea de CO2, dar pot fi integrate într-o multitudine de alte activități: reflexe de apărare, efort fizic, fonație și limbaj articulat, etc. Răspunsul la bioxidul de carbon și la pH Cel mai important factor în controlul ventilației în condiții normale este pCO2 din sângele arterial. Sensibilitatea acestui sistem de control este remarcabilă. In cursul activității zilnice, cu perioade
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
reflex de apărare care constă dintr-un inspir scurt și brusc, când glota se închide rapid, ceea ce generează un zgomot caracteristic. Este declanșat de excitarea receptorilor diafragmatici și a unor recptori centrali ceea ce are ca răspuns contracția spastică a diafragmului. Fonația Fonația este o consecință a vibrației corzilor vocale atunci când aerul expirat trece sub presiune prin glota închisă. Acest proces complex care stă la baza vocii umane, cuprinde doua procese distincte: emiterea sunetelor și articularea acestora. Emiterea sunetelor se realizează cu ajutorul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de apărare care constă dintr-un inspir scurt și brusc, când glota se închide rapid, ceea ce generează un zgomot caracteristic. Este declanșat de excitarea receptorilor diafragmatici și a unor recptori centrali ceea ce are ca răspuns contracția spastică a diafragmului. Fonația Fonația este o consecință a vibrației corzilor vocale atunci când aerul expirat trece sub presiune prin glota închisă. Acest proces complex care stă la baza vocii umane, cuprinde doua procese distincte: emiterea sunetelor și articularea acestora. Emiterea sunetelor se realizează cu ajutorul atât
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
Acest proces complex care stă la baza vocii umane, cuprinde doua procese distincte: emiterea sunetelor și articularea acestora. Emiterea sunetelor se realizează cu ajutorul atât a laringelui (organul fonator) cât și cu ajutorul corzilor vocale (rol vibrator). In cursul inpirului participă la fonație mușchii abductori sau dilatatori ai glotei (mușchii cricoaritenoidieni posteriori) care, prin contracție îndepărtează corzile vocale și împing posterior cartilagiile aritenoide. In expir participă mușchii adductori sau constrictori ai glotei care apropie corzile vocale. De asemeni, tensiunea în corzile vocale este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
cartilagiile aritenoide. In expir participă mușchii adductori sau constrictori ai glotei care apropie corzile vocale. De asemeni, tensiunea în corzile vocale este asigurată de către mușchii tiro-aritenoidieni interni și tiro cricoidieni; acești mușchi controlează forma corzilor vocale și diferitele tipuri de fonație. Vibrația corzilor vocale este întreținută de către presiunea subglotică; supraglotic au loc vârtejuri de aer care vibrează și care vor genera sunetul laringian primar. Energia sonoră va pune în vibrație aerul din cavitățile de rezonanță (spațiul aerian faringo-buco nazal, inclusiv sinusurile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
vocale este întreținută de către presiunea subglotică; supraglotic au loc vârtejuri de aer care vibrează și care vor genera sunetul laringian primar. Energia sonoră va pune în vibrație aerul din cavitățile de rezonanță (spațiul aerian faringo-buco nazal, inclusiv sinusurile paranazale). Mecanismul fonației cuprinde următoarele faze: pregătirea pentru expir (îndepărtarea corzilor vocale, consecutiv începutului contracției mușchilor vocali); expansiunea glotei (corzile vocale prezintă cea mai mare expansiune, dar inconstantă); constricția glotei (se produce ca urmare a apropierii corzilor vocale) și închiderea completă a glotei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale ciclului respirator (frecvența respiratorie și volumele ventilate), fiind caracteristică prelungirea expirului, cu interpunerea unor scurte perioade de apnee pe parcursul acestuia. In cursul vorbirii raportul inspir/expir
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
respiratorii inferioare (faringe, laringe, trahee, bronhii). Cavitatea nazala cuprinde două etaje: unul superior, olfactiv învelit de mucoasa olfactiva; unul inferior, respirator, învelit de mucoasa nazala de tip respirator. Laringele îndeplinește două roluri: conduce aerul în plămâni; reprezintă organul principal al fonației. Traheea este un organ fibrocartilaginos ce continuă laringele. Partea inferioară a traheei ajunge în mediastin și se bifurca în cele două bronhii dreapta și stânga. Bronhiile principale dreapta și stânga ajung la lobii pulmonari prin hil, unde se împart în
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
respectiv, duoden și de aici prin jejun și ileon în intestinul gros, unde se adună alimentele nedigerate și nefolosite iar deșeurile care rezultă se elimină prin anus sub formă de materii fecale. Cavitatea bucală pe lîngă rolul în masticație, digestie, fonație mai are și un rol estetic, fizionomic, rol pe care il au și incisivii. Cavitatea bucală este întreținută în condiții corespunzătoare de umiditate de către salivă secretata de glandele salivare. În cavitatea bucală se află cele două arcade dentare fixate pe
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
Absența fonației reprezintă handicapul laringectomizatului total, infirmitate care implică multiple aspecte: economic, psihologic, social și, nu în ultimul rând, medical. Reușita de păstrare a vocii asigură comunicarea și reintegrează bolnavul operat de cancer în viață. Acest lucru trebuie realizat cu mare discernământ
Revista Medicală Română by Alina Lavinia Antoaneta Oancea () [Corola-journal/Journalistic/92283_a_92778]