1,003 matches
-
în oglindă”, etc. În consecință în terapia logopedică au fost introduse și obiective legate de structurarea corespunzătoare a câmpului perceptiv. Evoluția este lentă dar pozitivă. Reușește în prezent (după trei ani de terapie!) să pronunțe corect, izolat și în combinații fonemele Ș, J, H, grupurile CE, CI, GE, GI; reușește de asemenea să pronunțe interdental S, Z și Ț, iar R pronunță în cuvintele în care există o combinație consonantică de sprijin: TR, DR. Propozițiile sunt alcătuite mai corect, cu folosirea
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
5 ani înțelegea expresiile familiare, dacă vorbirea era însoțită de prompt-ul nonverbal și paraverbal. Avea dificultăți în a indica un obiect sau o imagine denumită de examinator. Ordinele verbale din două sau mai multe secvențe nu erau îndeplinite. Repetarea fonemelor, silabelor sau cuvintelor era absentă. Prin examinările făcute s-a exclus posibilitatea existenței unui deficit auditiv semnificativ, Adrian reacționând la sunet și zgomote de intensitate mică. Auzul fonematic este nedezvoltat. Limbajul expresiv este de asemenea puternic afectat. Copilul folosește o
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
Formarea capacității de imitare vocală; Formarea receptivității față de comunicarea verbală; Exersarea și dezvoltarea abilităților de limbaj impresiv; Educarea mișcărilor fono-articulatorii; Exersarea capacității de concentrare a atenției, centrată în câmp perceptiv pe date vizuale, auditive, verbale; Formarea capacității de exprimare verbală - foneme, silabe, cuvinte; Formarea și dezvoltarea unor conduite operaționale. Pentru fiecare dintre aceste obiective au fost concepute seturi de exerciții specifice. Câteva exemple de exerciții în care au fost antrenați și părinții: Exercițiile de gimnastică pentru componentele mobile ale aparatului fonoarticulator
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
atingerea cărora au fost antrenați și părinții sunt: Reducerea deficitului motor oral; Educarea mișcărilor fono-articulatorii; Educarea mișcărilor respirației verbale; Formarea și exersarea auzului fonematic; Exersarea capacității de concentrare a atenției, centrată în câmp perceptiv pe date vizuale, auditive, verbale; Impostarea fonemelor deficitare; Dezvoltarea unui sistem de comunicare comprehensibil pentru cât mai multe persoane (îmbinarea elementelor verbale și a celor nonverbale deja existente, introducerea altor elemente noi din gama gesturilor naturale și evocatoare); Educarea vocii. Pentru fiecare dintre aceste obiective au fost
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
viteză, forță, rezistență, îndemânare, suplețe; Exerciții de gimnastică pentru motricitatea fină manuală și coordonarea oculomanuală; Exerciții de educație kinestezică, vibro-tactilă; Exerciții de gimnastică vocală; Exerciții de respirație dirijată; Exerciții pentru formarea și dezvoltarea auzului fonematic - indicarea unei imagini pe baza fonemului / silabei inițiale, precizarea numărului de silabe ale unui cuvânt, etc.; Jocuri diverse, cu suport vizual și o componentă psihomotrică; Exerciții pentru dezvoltarea structurilor perceptiv-motrice de formă, culoare, mărime; Exerciții de orientare și structurare temporo spațială; Exerciții pentru dezvoltarea capacității de
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
structurare temporo spațială; Exerciții pentru dezvoltarea capacității de concentrare a atenției în câmp perceptiv pe date auditive, verbale, vizuale, etc. Deoarece Mario s-a arătat interesat de grafeme, încercând să le denumească sau să le asocieze cu cuvinte reprezentative pentru fonemul respectiv (exemplu B - „bubu” adică bunicul, T - „tata”, A - „apa”) s-a început învățarea literelor, pentru o mai bună conștientizare a structurii cuvintelor și pentru exersarea auzului fonematic. Pe parcursul terapiei copilul a început să pronunțe mai multe foneme (B, D
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
reprezentative pentru fonemul respectiv (exemplu B - „bubu” adică bunicul, T - „tata”, A - „apa”) s-a început învățarea literelor, pentru o mai bună conștientizare a structurii cuvintelor și pentru exersarea auzului fonematic. Pe parcursul terapiei copilul a început să pronunțe mai multe foneme (B, D, F, V, uneori S, L, vocalele E și I) pe care a început să le lege în combinații de tipul CV, CVCV. Pentru cuvintele bi sau polisilabice care necesită co-articulare, pronunția se face cu încordare și cu o
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
se facă înțeleasă, persoana deficientă de auz învață, de exemplu, să pronunțe sunete asemănătoare ca sonoritate (triada m-p-b<footnote Țîrdea V., Metodica predării pronunției în școlile speciale de surzi, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1974, pp.146-148 footnote>). Exersarea fiecărui fonem se realizează prin includerea acestuia în cuvinte, în diferite poziții în cadrul cuvântului: poziție inițială - mașină, poziție de mijloc - cămașă, poziție finală - calm, dar și prin implicarea elevului în formularea și pronunțarea unor propoziții, de la simple la dezvoltate, ce conțin cuvintele
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
emitere a cuvintelor pe o unitate de timp.Ca și accentul, ritmul este legat de tempoul în vorbire și împreună exprimă durata emisiei vocale. Se consideră că ritmul vorbirii este dat în primul rând de structurarea accentului în vorbire. Nu fonemele dau ritmul vorbirii, ci modul cum aceste foneme sunt prezentate: cu intensitate mai mare sau mai mică. Locul și raportul dintre silabele accentuate și neaccentuate determină existența sau absența ritmului(Maria Anca, 2008). Ritmul vorbirii este facilitat dacă se pornește
Implementarea unui ritm normal ?n vorbirea copilului deficient de auz by Daniela Maja [Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295]
-
Ca și accentul, ritmul este legat de tempoul în vorbire și împreună exprimă durata emisiei vocale. Se consideră că ritmul vorbirii este dat în primul rând de structurarea accentului în vorbire. Nu fonemele dau ritmul vorbirii, ci modul cum aceste foneme sunt prezentate: cu intensitate mai mare sau mai mică. Locul și raportul dintre silabele accentuate și neaccentuate determină existența sau absența ritmului(Maria Anca, 2008). Ritmul vorbirii este facilitat dacă se pornește de la exersarea unor mișcări ritmice generale.Datorită acestui
Implementarea unui ritm normal ?n vorbirea copilului deficient de auz by Daniela Maja [Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295]
-
să respecte anumite cerințe: • să stabilească raporturi armonizate între fonație și respirație; • să facă exerciții de despărțire a cuvintelor în silabe și de legare a silabelor de toate tipurile, aplicându-se accentul logic și intensiv și integrându-se în pronunțare fonemele coarticulatorii; • să facă exerciții de structurare a cuvintelor în grupuri ritmice, în sintagme și propoziții, respectându-se cursivitatea în exprimare și pauza între ele. Munca ortofonică, pe bază de grupuri ritmice, pregătește trecerea de la faza ritmului lent , la faza de
Implementarea unui ritm normal ?n vorbirea copilului deficient de auz by Daniela Maja [Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295]
-
auz sesizează atât de bine ceea ce li se vorbește încât se poate spune, la modul figurat, că „aud cu ochii”; -sunetele se pot diferenția pe buzele și pe fața vorbitorului pentru că prezintă deosebiri sesizabile în articulare; -insuficiențele vizuale în identificarea fonemelor se suplinesc prin studiul imaginilor de ansamblu și prin contrubuția intelectului; -exersarea văzului pe baza unui antrenament progresiv, explică însușirea și nivelul de însușire a labiolecturii; -confuziile între sunetele omorganice se lichidează prin exerciții speciale de diferențiere și prin participarea
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
limbaj și comunicare, accentul se pune pe realizarea comunicării din necesitate, care să stimuleze interesul pentru vorbire, fără să țină seama prea mult de dificultățile articulatorii ale structurilor fonetice. La tehnica vorbirii se exersează, în mod gradat și sistematic, pronunția fonemelor și a structurilor verbale specifice limbii române, cu procedee folosite în mod deosebit în învățământul de masă. Trebuie subliniat faptul că și în cadrul orelor de tehnica vorbirii, accentul nu se pune - sau nu trebuie pus - pe articularea mecanică a fonemelor
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
fonemelor și a structurilor verbale specifice limbii române, cu procedee folosite în mod deosebit în învățământul de masă. Trebuie subliniat faptul că și în cadrul orelor de tehnica vorbirii, accentul nu se pune - sau nu trebuie pus - pe articularea mecanică a fonemelor izolate, ci pe structuri fonetice: silabe și mai ales cuvinte, sintagme și propoziții în strânsă legătură cu conținutul lor semantic, în vederea exersării proceselor psihice și a realizării comunicării verbale. Este știut faptul că pronunția, fiind o latură externă a
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
în perioada pre-,peri-,post-linguală a copiilor cu deficiență de auz. Este o baterie de teste ce poate oferi informații privind modul în care copiii reacționează la sunete și zgomote din mediul înconjurător; sunete produse de instrumente muzicale; vocea umană, foneme, nume de persoane;cuvinte cu diferite numere de silabe; cuvinte monosilabice; propoziții; întrebări simple. Prezentarea sintetică a testelor din cadrul bateriei EARS: LIP (Profilul Progresului Auditiv); MTP (Monosilabic- Trochee- Polisilabic); Cuvinte monosilabice închise;Testul de percepție verbală pentru copiii cu deficit
Proiect OLDINC: Dezvoltarea limbajului verbal oral la copiii deficien?i de auz ?n vederea integr?rii by Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Science/84056_a_85381]
-
comunicarea. Posibilitatea transpunerii totale a gândirii și trăirilor noastre în limbaj se vede pusă sub semnul îndoielii, de contradicția dintre varietatea infinită a acestora și numărul limitat de elemente ale codului, cu ajutorul căruia mesajele sunt transmise interlocutorului (câteva zeci de foneme, câteva zeci de mii de cuvinte, dintre care doar circa 2000 sunt folosite curent). M. Zlate (1994) arată că încă din 1969 Claude Flament nota „pentru noi există comunicare, când există schimb de semnificații". Se reține noțiunea de schimb, dar
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
vârsta proprie, exprimă ceea ce dorește și o interesează. 3. Achiziții fonematice În mai 2010 emite corect vocalele și majoritatea consoanelor cu exceptia consoanelor: “r”, “z”, “j”. În vorbirea spontană existând unele substituiri între “m”-“b”, “s”-“s”, omisiuni (“f”, “v”), unele foneme consonantice nefiind automatizate. V. Intervenția psihopedagogica: - dezvoltarea psihomotricității generale și însușirea unor elemente noi de orientării spațiale (sus, jos, pe, sub, aproape, departe); - creșterea capacității percepție și procesare a informației auditiv-verbale de la cuvinte la cuvinte la trisilabice, propoziții de trei
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
elemente noi de orientării spațiale (sus, jos, pe, sub, aproape, departe); - creșterea capacității percepție și procesare a informației auditiv-verbale de la cuvinte la cuvinte la trisilabice, propoziții de trei cuvinte formate din cuvinte deja cunoscute. - dezvoltarea capacităților fonoarticulatorii, prin automatizarea unor foneme consonantice cum ar fi “c”,”g” “f”, “v”, “č”; prin efectuarea unor exerciții de pregătire pentru emiterea altor foneme consonantice cum ar fi “r”,“z”, “j”; prin implementarea fonemelor în silabe,logatomi, cuvinte monosilabice și bisilabice; - -dezvoltarea vocabularului și îmbogățirea
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
de la cuvinte la cuvinte la trisilabice, propoziții de trei cuvinte formate din cuvinte deja cunoscute. - dezvoltarea capacităților fonoarticulatorii, prin automatizarea unor foneme consonantice cum ar fi “c”,”g” “f”, “v”, “č”; prin efectuarea unor exerciții de pregătire pentru emiterea altor foneme consonantice cum ar fi “r”,“z”, “j”; prin implementarea fonemelor în silabe,logatomi, cuvinte monosilabice și bisilabice; - -dezvoltarea vocabularului și îmbogățirea cu cuvinte uzuale folosite în viață coditiana, abordând teme precum Familia, În casă, Alimente, Jucării, Primăvara, Mijloace de transport
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
formate din cuvinte deja cunoscute. - dezvoltarea capacităților fonoarticulatorii, prin automatizarea unor foneme consonantice cum ar fi “c”,”g” “f”, “v”, “č”; prin efectuarea unor exerciții de pregătire pentru emiterea altor foneme consonantice cum ar fi “r”,“z”, “j”; prin implementarea fonemelor în silabe,logatomi, cuvinte monosilabice și bisilabice; - -dezvoltarea vocabularului și îmbogățirea cu cuvinte uzuale folosite în viață coditiana, abordând teme precum Familia, În casă, Alimente, Jucării, Primăvara, Mijloace de transport. VI. Concluzii: Subiectul necesită continuarea terapiilor specifice de reabilitare auditiv-verbală
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
auditiv-verbală și anume antrenament auditiv pentru diferențierea cuvintelor trisilabice și pentru receptarea propozițiilor din trei cuvinte; dezvoltarea limbajului și comunicării prin îmbogățirea vocabularului și introducerea cuvintelor cunoscute în propoziții de trei-patru cuvinte; corectarea greșelilor de pronunție prin automatizarea și diferențierea fonemelor emise corect și prin implementarea în structuri verbale a unor noi foneme consonantice.
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
propozițiilor din trei cuvinte; dezvoltarea limbajului și comunicării prin îmbogățirea vocabularului și introducerea cuvintelor cunoscute în propoziții de trei-patru cuvinte; corectarea greșelilor de pronunție prin automatizarea și diferențierea fonemelor emise corect și prin implementarea în structuri verbale a unor noi foneme consonantice.
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
că problemele de comunicare ale elevului au dispărut. Confruntându-se cu materia cuvântului pentru a învăța să-l scrie și să-l citească, copilul trebuie să fie, în primul rând, atent la mai multe lucruri: la cuvântul întreg, la fiecare fonem/ grafem în parte, la spațiul grafic etc. De aici și dificultățile ce pot apare în planul achiziției scris- cititului. Practica pedagogică arată, de pildă, că școlarul întâmpină dificultăți în aplicarea regulilor de ortografie și de punctuație care, în procesul instruirii
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
nu în ultimul rând, ale nivelului intelectual. Deficiențele în percepțiile vizuale, auditive sau tulburările limbajului oral pot determina „pregătirea” incompletă a copilului pentru învățarea actului lexico- grafic. Reușita în activitatea de citire presupune diferențierea vizuală a grafemelor, discriminarea auditivă a fonemelor corespunzătoare grafemelor, stabilirea unei legături asociative conștiente între fiecare fonem și grafem, sinteza lexicală la nivel de silabă și cuvânt, citirea în gând etc. Pe de altă parte însă, scrisul este o activitate motorire fină, complexă și diferențiată, a cărei
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
vizuale, auditive sau tulburările limbajului oral pot determina „pregătirea” incompletă a copilului pentru învățarea actului lexico- grafic. Reușita în activitatea de citire presupune diferențierea vizuală a grafemelor, discriminarea auditivă a fonemelor corespunzătoare grafemelor, stabilirea unei legături asociative conștiente între fiecare fonem și grafem, sinteza lexicală la nivel de silabă și cuvânt, citirea în gând etc. Pe de altă parte însă, scrisul este o activitate motorire fină, complexă și diferențiată, a cărei formare este laborioasă și de lungă durată. Dezvoltarea psihomotorie a
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]