235 matches
-
familie (copii care spun „pane”, prăjâturî”, în loc de „pâine”, „prăjitură”). Aceste dificultăți de pronunție se reflectă negativ și în actul de scriere. 26 Pentru exersarea câmpului de citire de un cuvânt, copiii au parcurs și parcurg exerciții de exersare a auzului fonematic, exerciții prin care se respectă pauzele corecte în vorbire, accentuează corect cuvintele și fac astfel pasul esențial spre realizarea autocontrolului în activitatea de citit scris. Este evident faptul că elevul care are capacitatea de a se exprima corect dispune de
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
corect între sunetele cu punct de articulare apropiat ș-j, s-z, p-b. Articularea corectă a cuvintelor este asigurată în mare măsură și de modul în care elevii realizează inspir expirul în actul vorbirii, dar și din calitatea auzului fonematic. Concomitent cu formarea și exersarea unor deprinderi de bază în actul lexico grafic, copiii dispun de anumite instrumente simple de autocontrol ce le servesc, atât în perioada abecedară, cât și postabecedară. Desfășurarea lecțiilor/activităților de predare-învățare a sunetelor și literelor
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
a unor vocale. 34 EXERCIȚII PENTRU ANTRENAREA ȘI DEZVOLTAREA APARATULUI FONOARTICULATOR exerciții pentru mobilitatea fetei și expresivitatea facială (imitarea rasului, imitarea anumitor stări/trăiri); exerciții pentru mobilitatea maxilarelor; exerciții pentru motricitatea limbii; exerciții pentru gimnastică buzelor. EXERCIȚII PENTRU EDUCAREA AUZULUI FONEMATIC, A ATENȚIEI VIZUALE, VERBALE, ANALIZEI AUDITIVE exerciții de pronunțare a onomatopeelor pe baza suportului vizual, cu voce tare, șoptita, în ritmuri diferite; exerciții de pronunțare/citire/scriere a unor serii de silabe opuse (pa-ba, ta-da, sa-za); exerciții de completare a
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
audio. La sfarsit vor asocia zgomotul cu imaginea de pe jetoane. Complicarea jocului: Elevilor li se va distribui câte un jeton jucărie și vor avea ca sarcină să imită zgomotul produs de acesta. ¾ „CU CE SUNET ÎNCEPE CUVÂNTUL?” Scop: Antreanarea auzului fonematic prin realizarea analizei fonetice la nivel de cuvânt; activizarea vocabularului prin găsirea cuvintelor care încep cu un anumit sunet. Sarcina didactic\: identificarea sunetului cu care încep cuvintele și găsirea altor cuvinte care încep cu sunetul respectiv (cu suport imagistic sau
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
la dicționar. Observații: Acest joc poate fi utilizat, atât în perioada preabecedară, cănd elevii sunt antrenați doar în „citirea imaginilor” și în exersarea comunicării orale, cât și în perioada abecedarăpentru predarea învățarea fiecărui fonem-grafem. 38 ¾ „FORMĂM CUVINTE” Scop: Exersarea auzului fonematic, activizarea vocabularului; Sarcina didactic\: transformarea cuvintelor prin înlocuirea de sunete sau silabe; Reguli de joc: Elevii vor găsi cât mai multe cuvinte care pleacă de la un anumit sunet/silaba; Material didactic: material ilustrat, liste de silabe, cuvinte; Elemente de joc
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
sau silabe. Exemplu: duc mă puc să a lung că re vând ta vânt pa mu Complicarea jocului: Ulterior, se poate realiza analiza și sinteză fonetica, scrierea acestora prin procedee că: transcriere, dictare. ¾ „UNDE SE AFLĂ SUNETUL?” Scop: Exersarea auzului fonematic și a atenției vizuale prin realizarea analizei și sintezei fonetice la nivel de cuvânt și perceperea poziției unui sunet (inițial, final, median); activizarea vocabularului; Sarcina didactic\: identificarea poziției sunetului în cuvânt (inițial, final, median); Reguli de joc: Se pornește tot
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
în care „m” este median: amar număr spumă umăr rimă suma râma cremă lume Complicarea jocului: Se va realiza reprezentarea grafică conform specificului metodei analitico-sintetice descrisă în perioada preabecedară. ¾ „REPETA DUPĂ MINE ȘI SPUNE CE SE POTRIVEȘTE” Scop: Dezvoltarea auzului fonematic prin pronunțarea unor cuvinte paronime; Sarcina didactic\: găsirea și pronunțarea unor silabe paronime; Reguli de joc: Profesorul pronunța o anumita silaba, iar copilul care primește jucăria/stegulețul (principiul preluării ștafetei) repeta și găsește o altă silaba asemănătoare; Material didactic: lista
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
și al recuperării copiilor cu dizabilități, deoarece computerul are două roluri importante: suport în comunicare, sprijin în învățare; Folosite în anumite contexte instructiv terapeutice, aplicațiile I.A.O. pot ajuta elevii să-și corecteze vorbirea și scrierea, ortografia, pronunția, auzul fonematic, pot sprijini elevii cu disgrafie și dificultăți de orientare spațio temporală, pot educa concentrarea atenției, coordonarea oculo-manuală etc. Derulând în școala specială un proiect destinat copiilor seropozitivi, cu deficiență mintală și tulburări de limbaj, unul din scopurile noastre a fost
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
depistare, examinare, diagnosticare) conform lui D. Ungureanu (1998), ulterior urmând faza de intervenție (terapeutică), iar pentru o optimă recuperare pe lângă intervenția medicală timpurie la fel de importantă este intervenția timpurie a terapeutului psihopedagog/logoped pentru recuperarea vorbirii și a auzului tonal și fonematic. Orientativ, etapele dezvoltarii auzului la copil se prezintă astfel: sub 3 luni - copilul este surprins de sunetele puternice 6 luni - copilul localizează sunetul 9 luni - copilul răspunde la nume și reproduce unele sunete din mediu 12 luni - primele cuvinte cu
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
sale. Un serviciu de intervenție timpurie pentru recuperarea auditiv-verbală a copiilor cu implant cohlear, așa cum este cel oferit de Grupul Școlar ”Vasile Pavelcu” Iași (aflat în fază incipientă) cuprinde în mare următoarele elemente: Obiective generale: Dezvoltarea limbajului verbal, dezvoltarea auzului fonematic și formarea competențelor de comunicare. Implicarea activ-participativă a părinților în activitățile de recuperare auditiv-verbală a copiilor prin informarea și formarea lor ca factor educativ esențial în viața copilului. Servicii terapeutic recuperatorii: * evalurea nivelului de dezvoltare a auzului și limbajului în vederea
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
potrivit copilului: proteze auditive sau implant cohlear. În cazul implantului cohlear de exemplu este necesar ca după realizarea intervenției chirurgicale să se urmeze un program de recuperare auditiv-verbală, program ce presupune stimularea auditivă și cognitivă, dezvoltarea auzului tonal și/sau fonematic, formarea și dezvoltarea limbajului. Reușita unui astfel de program depinde în mare parte și de buna colaborare între profesorul psihopedagog sau logoped, medicul ORL și părinți, iar conform lui A. De Filipps (2002)(2) această recuperare se realizează diferit în funcție de
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
dezvoltarea limbajului verbal. De exemplu, în etapa de însușire a pronunției corecte a unui cuvânt nou introdus în vocabular, asocierea cu semnul, imaginea sau obiectul/acțiunea ajută foarte mult în înțelegearea sensului etichetei verbale (cuvântului), iar sistemul dactil în analiza fonematică și însușirea pronunției corecte. Este important de menționat însă, că profesorii care adoptă acest mod de instruire în clasă trebuie să știe să comunice eficient în toate formele de limbaj și este esențial să ținem cont de câteva recomandări: * Înainte de
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
dezvoltarea limbajului verbal. De exemplu, în etapa de însușire a pronunției corecte a unui cuvânt nou introdus în vocabular, asocierea cu semnul, imaginea sau obiectul/acțiunea ajută foarte mult în înțelegearea sensului etichetei verbale (cuvântului), iar sistemul dactil în analiza fonematică și însușirea pronunției corecte. Este important de menționat însă, că profesorii care adoptă acest mod de instruire în clasă trebuie să știe să comunice eficient în toate formele de limbaj și este esențial să ținem cont de câteva recomandări: Înainte de
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
și frazelor stimul. Cerința: copilul trebuie să aleagă/să indice acel item (cuvânt/propoziție) pe care l-a pronunțat profesorul și pe care copilul l-a perceput doar pe cale auditivă. Se urmărește: • Identificarea vocalelor; • Identificarea onomatopeelor; • Identificarea cuvintelor cu conținut fonematic diver;. • Identificarea cuvintelor paronime; Identificarea propozițiilor simple; Identificarea prepozițiilor: pe, la, în, cu, sub, lângă, de la etc; Identificarea propozițiilor dezvoltate cu lungime diferită; Identificarea propozițiilor la care se schimbă doar subiectul/predicatul/ complementul; • Identificarea numerelor. IV. Înțelegerea presupune înțelegerea sensului
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
dezvoltarea limbajului verbal. De exemplu, în etapa de însușire a pronunției corecte a unui cuvânt nou introdus în vocabular, asocierea cu semnul, imaginea sau obiectul/ acțiunea ajută foarte mult în înțelegearea sensului etichetei verbale (cuvântului) iar sistemul dactil în analiza fonematică și însușirea pronunției corecte. Este important de menționat, însă, că profesorii care adoptă acest mod de instruire în clasă trebuie să știe să comunice eficient în toate formele de limbaj și este esențial să ținem cont de câteva recomandări: Înainte de
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
de M. Cohen, crede mai mult sau mai putin conștient în existența unei legături etnice între populațiile care vorbesc limbile semito-hamitice. 6.10.3. Familia khoisan Limbile acestei familii sînt cunoscute în toată lumea datorită faptului că utilizează clicurile cu valoare fonematica. Clicurile sînt un fel de plescăituri, sunete stridente și guturale în care sînt implicate diferite părți ale aparatului fonator, în special limba și dinții. În LL clicul este definit drept o "consoana a cărei pronunțare este însoțită de o inspirație
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ajuns să însemne "populație autohtonă" prin opoziție cu wiraqucha "străini, spanioli". Astăzi runa șimi înseamnă "limba populației indigene", față de mișu șimi, kastilla șimi "spaniolă". În cele două dialecte columbiene ale acestei limbi, quechua e denumită inka šimi "limba incașilor". Inventarul fonematic vocalic se compune doar dintr-o vocală deschisă (a) și două închise (u și i). Inventarul consonantic este foarte bogat, grupat în trei serii: oclusive surde, aspirate și glotale. Tipul de silaba cel mai frecvent este CVC. În privința structurii gramaticale
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
311. rotokas limba din insula Bougainville (Papua-Noua Guinee); dialectul central are doar 11 sunete (5 vocale + 6 consoane), cel mai mic inventar fonetic din lume (limba amazoniana pirahă are doar 10 foneme, dar are cel puțin două tonuri cu valoare fonematica, ceea ce urca numărul real de foneme la 12) marea familie oceanico-indopacifică, familia papua; SOV transcriere latină cu doar 12 litere 312. rusă O Rusia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan / N numeroase state independente din fosta URSS; în România s-au refugiat rușii
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a unor sinonime, antonime și derivate adecvate temei a) Elemente de vocabular și categorii semantice (vocabularul limbii române; cuvântul - unitate de bază a vocabularului; forma și conținutul cuvintelor; utilizarea, în contexte diferite, a achizițiilor lexicale noi; articolul de dicționar; structura fonematică a cuvântului; corespondența dintre sunet și literă; vocalele, consoanele, semivocalele; grupurile de sunete (diftongul, triftongul); hiatul; silaba; greșeli de pronunție, în diverse situații de comunicare; pronunțarea diftongului, a triftongului și a hiatului; forme lexicale corecte/ date; - sesizarea sensului unităților lexical
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
limbajului elevilor.” Conform clasificării propuse de Gh. Beldescu, exercițiile utilizate în predarea limbii române se grupează astfel: - exerciții de limbă tradiționale, grupate în exerciții de recunoaștere și exerciții cu caracter creator; - exerciții de ortografie tradiționale; - exerciții de educare a auzului fonematic; - exerciții de educare a percepției limbajului; - exerciții structurale; 4.2.1. Exercițiile de limbă tradiționale A. Exercițiile de recunoaștere se realizează prin raportarea cazurilor concrete dintr-un text dat la o noțiune gramaticală studiată. Aplicarea cunoștințelor teoretice de limbă înseamnă
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
anatomice și psihice, este adecvată perioadei preoperatorii, cât și celei postoperatorii. Terapeutul rhinolog demonstrează atitudini, poziții corecte ale elementelor fonoarticulatorii, în scopul formării unor noi deprinderi pentru înlăturarea nasalității sunetelor. Desfășoară exerciții sistematice pentru dezvoltarea atenției auditive și a auzului fonematic, înlăturând obișnuința pronunției incorecte. Metodele și tehnicile post-operatorii de asanare a rhinolaliei sunt diferențiate, ca urmare a obstrucției traiectului faringo-nazal, atât în cazul când acesta este închis, cât și deschis. Potrivit tulburărilor clinice individualizate în cele trei mari categorii de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
rezumă audiția și fonația ca ciclu de comunicare între om și lumea exterioară” (152; p.448). Funcția principală a limbajului se realizează astfel prin finalizarea celor două aspecte: emitere și receptare. Emiterea trebuie să fie inteligibilă și organizată la nivel: fonematic, articulator, semiotic, sintactic și ritmic. De asemenea, receptarea presupune și înțelegerea stimulilor acustici verbali prin feed-back, incluzând referiri la capacitatea de a fi și emițător în același timp, precum și faptul că vorbirea e percepută și prin referiri la propriile mișcări
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în perioada achiziției acestuia. Aceste aspecte aparente și transitorii determină adesea erori de diagnostic. În cazurile descrise vedem cum insuficiența organelor fonatoare poate fi anatomică și fiziologică, cauza tulburărilor de articulare, dar direct influențate de condițiile de învățare a sistemului fonematic al limbii materne. Trebuie să se facă o distincție netă între acești parametri necesari stabilirii diagnosticului logopedic, precum și a metodologiei terapeutice, element cheie a succesului logopedic. Examinarea complexă logopedică a determinat gradul tulburărilor fono-articulatorii în relație cu forma defectului anatomic
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
curba respiratorie - în repaus și în vorbire - cu ajutorul pneumografului. Cu un aparat confecționat de noi s-a măsurat presiunea nasală în timpul vorbirii. S-a examinat cu atenție audiția: prin probe de acuitate auditivă, atenție auditivă, memorie auditivă, capacitate de diferențiere fonematică și capacitate de analiză și sinteză fonematică. S-a examinat apoi caracteristicile fonației, stabilindu-se gradul rezonanței nazale și orale, intensitatea suflului bucal, nasal și laringial, stabilindu-se particularitățile fonetice ale emisiei vocalice și consaonantice. Examenul vorbirii a început prin
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cu ajutorul pneumografului. Cu un aparat confecționat de noi s-a măsurat presiunea nasală în timpul vorbirii. S-a examinat cu atenție audiția: prin probe de acuitate auditivă, atenție auditivă, memorie auditivă, capacitate de diferențiere fonematică și capacitate de analiză și sinteză fonematică. S-a examinat apoi caracteristicile fonației, stabilindu-se gradul rezonanței nazale și orale, intensitatea suflului bucal, nasal și laringial, stabilindu-se particularitățile fonetice ale emisiei vocalice și consaonantice. Examenul vorbirii a început prin a afla câteva date cu privire la istoricul apariției
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]