235 matches
-
la hipoacuzici alterarea vocii ca intensitate și muzicalitate. Pedagogul M. Montesori consideră că între 2 și 5 ani se dezvoltă componenta auzului fonematic: atenția auditivă, memoria auditivă, finețea de diferențiere acustică a fonemelor, pe scurt capacitatea de analiză și sinteză fonematică. T. Slama-Cazacu, arată că fonemele încep să apară în jurul vârstei de 3 luni, când se realizează legătura dintre sunetul auzit și cel emis. R. West precizează că „vorbirea nu se dezvoltă din strigătele de protest, foame sau durere ale copilului
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
pune în legătură cu mediul înconjurător (funcția de semnalizare acustică) are atribuție deosebită în formarea graiului, prin capacitatea deosebită a analizatorului complex „audio verbo motor”, cu o funcție unitară. Copilul învață vorbirea pe cale naturală auzind cuvintele și imitând, rol deosebit având auzul fonematic. Senzațiile auditive sub formă de sunete sau zgomote iau naștere prin stimularea organelor receptoare ale melcului iar pentru localizarea sunetelor în spațiu intervin nu numai organele receptoare, ci și nivelurile superioare ale analizatorului auditiv. Undele sonore sunt longitudinale și reprezintă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
20.000 cili pe secundă, iar cea mai joasă este de 20 cili pe secundă. Sigur că relația între frecvență și intensitate este foarte importantă în ceea ce privește aria audibilității la om. În terapia logopedică a dislaliilor, dizartriei și alaliei, dezvoltarea auzului fonematic impune stabilirea unor obiective 143 primare concomitente cu terapia propusă, în scopul formării capacității de diferențiere fonematică și de discriminare a sunetelor și cuvintelor, ceea ce se va concretiza în posibilități de analiză și sinteză fonetică a logopatului, în educarea unei
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
relația între frecvență și intensitate este foarte importantă în ceea ce privește aria audibilității la om. În terapia logopedică a dislaliilor, dizartriei și alaliei, dezvoltarea auzului fonematic impune stabilirea unor obiective 143 primare concomitente cu terapia propusă, în scopul formării capacității de diferențiere fonematică și de discriminare a sunetelor și cuvintelor, ceea ce se va concretiza în posibilități de analiză și sinteză fonetică a logopatului, în educarea unei pronunții ritmice și melodioase. Nu ne-am propus să tratăm obiectivele și metodologia educării și dezvoltării auzului
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și de discriminare a sunetelor și cuvintelor, ceea ce se va concretiza în posibilități de analiză și sinteză fonetică a logopatului, în educarea unei pronunții ritmice și melodioase. Nu ne-am propus să tratăm obiectivele și metodologia educării și dezvoltării auzului fonematic în cadrul terapiei logopedice a diverselor logopatii în această lucrare, care este un subiect amplu și foarte necesar atât în examinarea cât și în terapia complexă a acestora. Concluzii Conturarea conceptului „auz fonematic” este o noțiune a cărei sferă și conținut
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
tratăm obiectivele și metodologia educării și dezvoltării auzului fonematic în cadrul terapiei logopedice a diverselor logopatii în această lucrare, care este un subiect amplu și foarte necesar atât în examinarea cât și în terapia complexă a acestora. Concluzii Conturarea conceptului „auz fonematic” este o noțiune a cărei sferă și conținut științific trebuie bine elucidată în dicționarul logopedic al fiecărui specialist. Relația acestei noțiuni cu cea de integritate funcțională a aparatului fono-articulator este necesară și obligatorie în terapia logopedică. Controlul și autocontrolul auditiv
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
fono-articulator este necesară și obligatorie în terapia logopedică. Controlul și autocontrolul auditiv în cadrul terapiei logopedice solicită responsabilitate și competență profesională, cât și o colaborare interdisciplinară cu instituții medicale O.R.L Foniatrie Fonologie În consecință, dislalia prin deficit de auz fonematic, are caracteristicile dislaliei de evoluție, adică este regresivă, spre deosebire de dislalia audiogenă, persistentă prin pregnanța ei patologică. „Dislalia consecutivă deficitului de frust” se caracterizează printr-o mai mare persistență, dar poate fi regresivă, copilul compensând pe alte căi deficitul de auz
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cât și povestirea sunt aplicate pe grupe mici, omogene ca tulburare și manifestare sau individual. Etapa impostării sunetelor implică o muncă de individualizare luându-se în considerație particularitățile anatomofiziologice ale elementelor fono-articulatorii cât și dezvoltarea motricității acestora și dezvoltarea auzului fonematic. Este o muncă de migală, îmbinată cu psihoterapia individuală și de grup, care trebuie să incite pe logopat într-o colaborare activă și eficientă fără de care nu se poate trece în etapa a doua de consolidare a sunetelor emise în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
fonatorii, se trece la etapa consolidării pronunției corecte adică a integrării sunetului corectat în vorbire când se procedează la automatizarea corectă a sunetului în vorbirea curentă, iar dacă este școlar și în citire și scriere. Și aici continuă dezvoltarea auzului fonematic, mai ales luând în considerare principiul coarticulării, când sunetul capătă altă valoare în funcție de structura fono-articulatorie a cuvântului, față de etapa când a fost impostat izolat. Încă există pericolul de a le confunda (surda cu sonora: s cu z; f cu v
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
deosebită însușirii unor metode eficiente de lucru și formării unor deprinderi pozitive de muncă. O premiză importantă este permanentizarea educării simțurilor (dezvoltarea percepției auditive, vizuale și formarea unor percepții auditiv motrice ale sunetelor). Exerciții zilnice destinate, în special, dezvoltării auzului fonematic, a capacității de diferențiere motrice și optică asigură baza cu ajutorul căreia elevul devine conștient de faptul că structura unui cuvânt poate fi cunoscută pe căi diferite (în multiple moduri), de exemplu prin: observarea exactă și însușirea imaginii cuvântului; ascultarea atentă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
au predominat dislalia fiziologică și funcțională și în procentaj scăzut cea organică. La multe cazuri este evident deficitul de inervație al neuronului motor periferic, ceea ce explică apraxia și lentoarea fono-articulatorie. La altele, este evidentă lipsa atenției auditive și a auzului fonematic cauzate fie de un deficit neurologic, fie de tulburări gnozice. În alte cazuri, dislalia este determinată de o slabă preocupare a familiei pentru educarea limbajului. S-au semnalat în procentaj scăzut dislalii polimorfe pe fond de hipoacuzie de diverse grade
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
au în vedere particularitățile de limbaj pasiv, ale vocabularului redus, semnificația redusă și adeseori imprecisă a cuvintelor cât și faptul că ei diferențiază cu greu cuvintele cunoscute de cele necunoscute. De asemenea, au în vedere capacitatea lor redusă a auzului fonematic, diferențierea greoaie a sunetelor vorbirii, cât și fatigabilitatea sporită, apariția ușoară a oboselii în procesul perceperii vorbirii (unii devin somnolenți, alții irascibili, chiar violenți. Corectarea vorbirii și dezvoltarea limbajului, în general este o cerință fundamentală în educarea și instruirea copiilor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
aplicarea nediscriminată a unui singur program de reeducare a limbajului a copiilor purtători ai acestor sindroame nu poate fi decât de o eficacitate redusă. Se pledează pentru o apropiere specifică educării și reeducării persoanelor cu întârziere mintală. Relația dintre auzul fonematic și tulburările de limbaj la copilul deficient mental Plan I. Relația auz fonematic tulburări de limbaj la deficientul mental. II. Stabilirea nivelului de dezvoltare al auzului fonematic la subiecții cuprinși în experiment. III. Progresele înregistrate de subiecți ca urmare a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ai acestor sindroame nu poate fi decât de o eficacitate redusă. Se pledează pentru o apropiere specifică educării și reeducării persoanelor cu întârziere mintală. Relația dintre auzul fonematic și tulburările de limbaj la copilul deficient mental Plan I. Relația auz fonematic tulburări de limbaj la deficientul mental. II. Stabilirea nivelului de dezvoltare al auzului fonematic la subiecții cuprinși în experiment. III. Progresele înregistrate de subiecți ca urmare a aplicării programului corectiv terapeutic de dezvoltare a auzului fonematic. Vorbirea nu este moștenită
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
o apropiere specifică educării și reeducării persoanelor cu întârziere mintală. Relația dintre auzul fonematic și tulburările de limbaj la copilul deficient mental Plan I. Relația auz fonematic tulburări de limbaj la deficientul mental. II. Stabilirea nivelului de dezvoltare al auzului fonematic la subiecții cuprinși în experiment. III. Progresele înregistrate de subiecți ca urmare a aplicării programului corectiv terapeutic de dezvoltare a auzului fonematic. Vorbirea nu este moștenită ci învățată. Formarea limbajului sonor este un proces complex ce parcurge mai multe etape
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Plan I. Relația auz fonematic tulburări de limbaj la deficientul mental. II. Stabilirea nivelului de dezvoltare al auzului fonematic la subiecții cuprinși în experiment. III. Progresele înregistrate de subiecți ca urmare a aplicării programului corectiv terapeutic de dezvoltare a auzului fonematic. Vorbirea nu este moștenită ci învățată. Formarea limbajului sonor este un proces complex ce parcurge mai multe etape. Studiind evoluția limbajului la copil în diferite etape de dezvoltare, T. S. Cazacu (1968) arată că moștenirea fonetică de care dispune copilul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
unitară. În funcție de validitatea componentelor acestui analizator la venirea pe lume a copilului, sub influenta acțiunii celor trei factori și nu numai, se dezvoltă anumite capacități ce permit o evoluție rapidă a limbajului. Una din aceste capacități este cea a auzului fonematic. P. P. Neveanu definește auzul fonematic ca fiind parte fundamentală a auzului verbal ce „mediază diferențierea și identificarea fenomenelor”. M. Montessori (1977) consideră că între 2 și 5 ani se dezvoltă componentele auzului fonematic: atenția auditivă/ memoria auditivă, finețea de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
la venirea pe lume a copilului, sub influenta acțiunii celor trei factori și nu numai, se dezvoltă anumite capacități ce permit o evoluție rapidă a limbajului. Una din aceste capacități este cea a auzului fonematic. P. P. Neveanu definește auzul fonematic ca fiind parte fundamentală a auzului verbal ce „mediază diferențierea și identificarea fenomenelor”. M. Montessori (1977) consideră că între 2 și 5 ani se dezvoltă componentele auzului fonematic: atenția auditivă/ memoria auditivă, finețea de diferențiere acustică a fonemelor, capacitatea de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
aceste capacități este cea a auzului fonematic. P. P. Neveanu definește auzul fonematic ca fiind parte fundamentală a auzului verbal ce „mediază diferențierea și identificarea fenomenelor”. M. Montessori (1977) consideră că între 2 și 5 ani se dezvoltă componentele auzului fonematic: atenția auditivă/ memoria auditivă, finețea de diferențiere acustică a fonemelor, capacitatea de analiză și sinteză fonematică. Toate aceste capacități se perfecționează continuu sub influența exercițiului. I. Formarea limbajului sonor este un proces complex ce parcurge mai multe etape. V. Mare
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
fundamentală a auzului verbal ce „mediază diferențierea și identificarea fenomenelor”. M. Montessori (1977) consideră că între 2 și 5 ani se dezvoltă componentele auzului fonematic: atenția auditivă/ memoria auditivă, finețea de diferențiere acustică a fonemelor, capacitatea de analiză și sinteză fonematică. Toate aceste capacități se perfecționează continuu sub influența exercițiului. I. Formarea limbajului sonor este un proces complex ce parcurge mai multe etape. V. Mare (după Al. Roșca 1975) concepe limbajul ca un proces funcțional care are la bază activitatea coordonată
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
elementelor fonetice ale vorbirii și a incapacității de a-și reprezenta fonemele ce compun cuvântul în ordinea lor firească, deficientul mental întâmpină dificultăți în înțelegerea sensului acestora. Cu cât cuvintele noi îi sunt mai puțin familiare și au o structură fonematică mai complexă cu atât cresc dificultățile de analiză, de pronunție și înțelegere corectă a sensului acestora. Capacitățile scăzute de analiză a atenției auditive, de memorare auditivă, de diferențiere și identificare corectă a sunetelor influențează negativ atât recepția cât și emiterea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de limbaj: 76,7% la clasa I și 33,3% la clasa a IV-a. Pentru stabilirea diagnosticului diferențial la subiecții cu tulburări de limbaj a fost examinată atât motricitatea organelor fono articulatorii implicate în emiterea sunetelor, cât și capacitatea fonematică ce constă în „totalitatea deprinderilor de emitere și percepție a sunetelor însușite în decursul practicii cotidiene de comunicare verbală” cum arată M. Guțu (1975). În acest scop, pentru stabilirea capacității fonematice s-au aplicat, individual și colectiv, serii de probe
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
fono articulatorii implicate în emiterea sunetelor, cât și capacitatea fonematică ce constă în „totalitatea deprinderilor de emitere și percepție a sunetelor însușite în decursul practicii cotidiene de comunicare verbală” cum arată M. Guțu (1975). În acest scop, pentru stabilirea capacității fonematice s-au aplicat, individual și colectiv, serii de probe verbale și neverbale ce au vizat: atenția auditivă, memoria auditiv-verbală, capacitatea de diferențiere fonematică și capacitatea fonematică analiticosintetică. Rezultatele de la aceste probe completate cu unele date din actele de la dosarele personale
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
decursul practicii cotidiene de comunicare verbală” cum arată M. Guțu (1975). În acest scop, pentru stabilirea capacității fonematice s-au aplicat, individual și colectiv, serii de probe verbale și neverbale ce au vizat: atenția auditivă, memoria auditiv-verbală, capacitatea de diferențiere fonematică și capacitatea fonematică analiticosintetică. Rezultatele de la aceste probe completate cu unele date din actele de la dosarele personale ale elevilor, ne-au condus la stabilirea diagnosticului diferențial și totodată la alcătuirea programului corecțional terapeutic. III. Programul a cuprins exerciții pentru: dezvoltarea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de comunicare verbală” cum arată M. Guțu (1975). În acest scop, pentru stabilirea capacității fonematice s-au aplicat, individual și colectiv, serii de probe verbale și neverbale ce au vizat: atenția auditivă, memoria auditiv-verbală, capacitatea de diferențiere fonematică și capacitatea fonematică analiticosintetică. Rezultatele de la aceste probe completate cu unele date din actele de la dosarele personale ale elevilor, ne-au condus la stabilirea diagnosticului diferențial și totodată la alcătuirea programului corecțional terapeutic. III. Programul a cuprins exerciții pentru: dezvoltarea atenției auditive, memoriei
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]