KorAP: Find »[drukola/base=fonologic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...13 >

303 matches

Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000

mai apropiat de idiomul folosit de anturaj. Forma și întinderea defectului, reușita operatorie, antrenamentul corect sau incorect în activitatea verbală impusă de mediul înconjurător, suprapunerea tulburărilor fono-articulatorii peste așa-zisa „dislalie de evoluție” precum și ritmul propriu de maturizare a sistemului fonologic, imprimă fonetismului specific copilului cu defect velar congenital, particularități individuale de o mare diversitate. Astfel, a fost necesar un studiu statistic al fenomenelor dislalice pentru a extrage ponderea lor pentru fiecare fonem, precum și cantitatea informației transmisă de mesaj. Din acest

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
acela că „semnele lingvistice fie ele sunete, litere etc. se repetă cu o frecvență determinată într-o limbă dată, limba fiind formată dintr-un cod limitat probabilistic, care utilizează anumite reguli combinatorii” (1; p.9). 5.1. Aspecte fonetice și fonologice specifice. Copilul cu defect velar congenital exceptează de la aceste reguli, nereușind să efectueze forma și articularea fonemelor adecvate pentru combinațiile cerute de un anume cuvânt, dereglând stabilitatea frecvențelor și a distribuției elementelor fonetice pentru limba dată, ceea ce determină un anumit

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
încearcă să stabilească frecvența lui într-o anumită condiție. Asemenea tendințe au devenit foarte actuale în lingvistică, psiholingvistică, psihologie, de a caracteriza o limbă pe baza fonostatisticii sau de a caracteriza dezvoltarea vorbirii copilului prin înregistrarea frecvenței fiecărui fonem. Sistemul fonologic al limbii copilului malformat se abate de la organizarea lingvistică în practica vorbirii, dând în intenția de comunicare, impresia unei „expresii fără semnificație, o simplă succesiune amorfă de sunete” ori „fonemele sau morfemele în cuvinte, cuvintele în frază sunt dispuse în

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
tot mai sporită, capătă o semnificație fiziologică, în cazul categoriei de subiecți cercetați și studiul nostru încearcă să calculeze entropia după metoda lui C. E. Shanon (1948) a cantității de informație (165; p. 379-423) corespunzătoare fiecărui fenomen de dezordine la nivelul fonologic, sistemul lexical și gramatical păstrându-se în limitele largi ale normalului. Din punct de vedere fiziologic, formațiunile eronate ale structurii sonore fonemice se fixează prin reflexe condiționate și se perpetuează în lanț, în vorbire, dacă nu se intervine pentru remedierea

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
largi ale normalului. Din punct de vedere fiziologic, formațiunile eronate ale structurii sonore fonemice se fixează prin reflexe condiționate și se perpetuează în lanț, în vorbire, dacă nu se intervine pentru remedierea lor. Studiul frecvenței fenomenelor în desordine în sistemul fonologic ne dezvăluie gradul de organizare și dezorganizare, respectiv entropia specifică unor particularități organice determinate de lipsa de integritate anatomică a aparatului de emisie fonatorie. G. K. Zipf (1965) a fost unul din promotorii care a preconizat și a realizat studiul

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
psihică normală. Investigațiile s-au efectuat cu ajutorul mai multor probe: după Muller Ch. et.al. (1974): a) textul de articulare, format din vocabular-imagini desemnate prin cuvinte care conțin fonemul respectiv (inițial, medial și final), relevant pentru o cercetare tipologică; b) realizarea fonologică în vorbirea spontană, în sfera conversațională (întrebare și răspuns); c) probă de recitare sau citire; d) proba de repetare a întrebărilor (117; p.177); e) înregistrare pe bandă de magnetofon; f) efectuarea de chimograme și sonograme. Negăsind o relație strictă

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
vorbirea articulată mai direct decât vocalizările emoționale ale caracterelor primare neumane (Taylor, Holland și Wertheimer, citați în discuțiile purtate de Gordon) (73; p.5-32). În general, putem afirma că vorbirea copiilor cu despicături congenitale labio-maxilo-palatine se caracterizează printr-un sistem fonologic dislalic polimorf, pe un fond rhinolalic profund. În ceea ce privește ordinea în care consoanele devin dislalice, cele mai frecvent afectate sunt consoanele care au apărut mai târziu în filogeneza fonoarticulatorie. Această remarcă poate constitui premisa unui studiu amplu, datele obținute nefiind lipsite

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
din acest punct de vedere. Tulburările neplăcute și disgrațioase care se înscriu pe circuitul de emitere în actul comunicării intersociale, traumatizează copilul rhinolalic, de mai multe ori, cu efecte inhibitorii asupra actului de producere a limbajului. Achiziția întârziată a unităților fonologice și lingvistice, imposibilitatea de antrenare a elementelor articulatorii înainte de redarea integrității anatomice duc la o anumită lipsă de antrenament a abilităților psihice, a mânuirii limbajului, ceea ce implică unele aspecte ale funcției mediatoare a limbajului în sistemul de comunicare. Se ridică

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299

nedivizată (lectură în liniște) (după Boujon, Gillard, Mareau și Pichon, apud Boujon și Quaireau, 1997) Dacă analizăm procentajul declinului rezultatelor lecturii în situația de atenție distributivă în raport cu lectura în liniște, constatăm că muzica clasică nu deranjează (nu interferează cu procesele fonologice ale lecturii). În schimb, ascultarea cuvintelor provoacă o scădere de 25%, în timp ce urmărirea în paralel a videoclipului duce la o scădere a atenției de 40%. Așadar, rezultatele sunt edificatoare, dacă ne gândim la modul în care sunt făcute uneori temele

[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667

selecția operată de către locutor în planul paradigmatic al codului ales și de modalitatea de asociere a elementelor selectate în plan sintagmatic, de ponderea (diferită, de la un act comunicativ la altul) a verbalului, nonverbalului și paraverbalului, de caracteristicile de ordin fonetic/fonologic, lexical/semantic, morfologic, sintactic, stilistic ale mesajului transmis etc. Se poate realiza o distincție, din acest punct de vedere, între subiectivitatea locutorului reflectată în etapa de proiecție/construire/codificare a mesajului și cea reprezentată în etapa de transmitere propriu-zisă a

Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
vorbirii din mediul familial, a influențelor din grădiniță, din mass-media etc., coroborate cu valorificări originale ale componentelor sistemului limbii (fără a exclude, însă, principiile studierii/predării-învățării limbajului 66), ,,stilul vorbirii copilului"67 se caracterizează prin aspecte particulare: * la nivel fonetic/fonologic * sunt specifice modificările formei cuvintelor (prin prisma dificultății de a pronunța anumite sunete/grupuri de sunete, a asocierii anumitor cuvinte/realități denumite de acestea 68 (gădiniță pentru grădiniță, ocogon pentru octogon, mesuță pentru măsuță în asociere cu forma de plural

Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
zaua, bucla, nodul, bastonașul cu întorsătura în jos/sus, jumătate de oval spre stânga/dreapta, combinații ale acestora); litere; cuvinte; semne de punctuație; cifre; în general, simboluri de diferite tipuri. 5.2.2. Conținuturi de limbă română * nivelul 143 fonetic/fonologic:  sunetul; sunetele limbii române; grupurile de sunete; sunetul în poziție inițială, mediană, finală;  litera;  corespondența sunet literă;  silaba; numărul silabelor dintr-un cuvânt; locul silabei în cuvânt;  corespondența silabe ale unui cuvânt reprezentare grafică a acestora;  accentul;  intonația;  semnele de

Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
etc. caracterul acțiunii metode de acțiune reală exercițiul, algoritmizarea, activitatea creativă 156 etc. metode de acțiune simulată jocul didactic, jocul de rol, învățarea dramatizată etc. domeniile din cadrul limbii și literaturii române metode specifice învățării citit-scrisului metoda fonetică analitico-sintetică, exercițiul fonetic/fonologic etc.; metode specifice studiului limbii române algoritmizarea, exercițiul, problematizarea, modelarea figurativă, instruirea programată etc. metode specifice studiului literaturii române lectura, expunerea, brainstormingul, interpretarea literară, analiza literară etc. metode comune studiului limbii și literaturii române conversația, exercițiul, problematizarea, dezbaterea, învățarea prin

Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
a comunicării etc. în cadrul metodei fonetice, analitico-sintetice (vezi, de exemplu, succesiunea identificare caracterizare exemplificare reprezentare grafică raportare la contextul comunicativ inițial exemplificare în contexte similare etc.);  raportarea la anumite componente ale sistemului limbii române, reperate nu doar la nivel fonetic/fonologic (vezi supra), ci și în plan lexical/semantic, morfologic, sintactic, stilistic (vezi, în acest sens, și raportarea la textul literar);  încadrarea într-o perspectivă mai generală a copilului preșcolar în anumite structuri algoritmice comportamentale, reflectând însuși orarul zilnic al grădiniței

Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
de mesaje inedite;  exerciții de plasare în ipostaze diferite (în cadrul jocurilor de rol);  exerciții de utilizare a unor cărți, atlase, dicționare ilustrate, reviste, ziare (ulterioare familiarizării cu diferitele componente ale acestora) etc.; (b) exerciții subsumate domeniului limbii române: * exerciții fonetice/fonologice  exerciții de pronunțare corectă a unor sunete/grupuri de sunete/cu-vinte/enunțuri;  exerciții de realizare a corespondenței sunet literă, intonație semn de punctuație;  exerciții de reprezentare grafică a anumitor elemente;  exerciții de despărțire a cuvintelor în silabe;  exerciții de plasare

Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
comunicării orale și/sau scrise: Cum salutăm?, Jocul politeții, Micii jurnaliști, Știrea zilei, Răspunde la întrebare!, Știu răspunsul! Care era întrebarea?, Ce am vrut să spun?, Ghici cu cine vorbesc? etc.; * jocuri didactice lingvistice subsumate domeniului limbii române:  jocuri fonetice/fonologice: Jocul sunetelor, Cuvântul căsuța sunetelor/La ce etaj locuiește sunetul...?, Cum face...?, Jocul silabelor, Țurțuri (sau ciorchini) de silabe/sunete, Ce s-a schimbat? etc.;  jocuri lexicale/semantice: Cuvinte alintate, Jocul/lumea piticilor, Lumea uriașilor, Mulțimi de..., Tabloul perechilor, Familia

Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
descrisă căsuța acestora poate fi punctul de plecare în realizarea/completarea unei machete care să reprezinte căsuța, poienița, pădurea etc.; * activizarea, dezvoltarea și nuanțarea vocabularului copiilor preșcolari; * actualizarea valențelor expresive ale limbii române; * fixarea formelor limbii literare (la nivel fonetic/fonologic, lexical, morfologic, sintactic) în exprimarea cotidiană; * posibilitatea de actualizare, în anumite contexte, a unor cuvinte/sin-tagme populare, regionale, arhaice, neologice etc., având un anumit rol în dinamica semanticii povestirii, cu precizarea că importantă este diferențierea lor de formele literare, cu

Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
295, de copii înșiși (în anumite cazuri), respectiv de secvențe înregistrate ilustrând actualizarea corectă a elementelor de limbă română literară, ca și prin crearea de contexte favorizând/stimulând implicarea copiilor în acest proces, sunt abordate implicit conținuturile subsumate nivelului fonetic/fonologic al limbii:  sunetele limbii române: recunoașterea, discriminarea sunetului (aflat în poziții diferite inițială, mediană, finală în cadrul cuvântului), pronunțarea corectă a acestuia, exemplificarea de cuvinte conținând un anumit sunet în ipostaze diferite prin A spus bine? (pronunțarea anumitor sunete/grupuri de

Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
mimica); de asemenea, recitarea trebuie să se constituie într-un model de articulare, de pronunțare a cuvintelor, de accentuare a acestora în context este accesat astfel primul nivel al receptării și, implicit, se translează către cel al decodării nivelul fonetic/fonologic; vezi, de exemplu, versurile: ,,Și tot ninge,/ Și tot cerne,/ Se bat norii, sus,/Cu perne!// Și-ai să vezi/ Acuși-acuși/Pârtie/Pe derdeluș,/Doi copii/ Cu nasul roșu/Parc-ar fi/Gerilă-Moșu!//Uite-abia, abia/Se văd/ Din mantia/De

Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
picturi, construcții etc.), a procesului de integrare/socializare etc.  Proba orală poate viza, în ciclul preșcolar, caracteristicile pronunției copiilor, ale implicării acestora într-un anumit tip de dialog, măsura în care copiii utilizează limba română literară actuală la nivel fonetic/fonologic, lexical/semantic, gramatical, stilistic, capacitatea acestora de a se raporta la un anumit text literar, de a verbaliza întâmplări reale/imaginare etc.  Proba scrisă/grafică este concretizată în grădiniță preponderent în redarea în scris/grafic a unor sunete/cuvinte/propoziții

Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183

din sfera ORL și chirurgiei buco-maxilo-faciale clinice și paraclinice. Explorarea fonației este utilizată în specializarea fonologie și cuprinde examenul clinic al regiunii suprahioidiene prin metodele de: inspecție îlaringoscopia indirectă), palpare, percuție și ascultație și tușeu laringian, completat de explorarea paraclinică fonologică ce include tehnicile optice și electrofiziologice laringiene. a). Metodele de explorare optică a funcției fonatorii a laringelui cuprind:Laringostroboscopia;Videolaringostroboscopia îcinematografia stroboscopică laringiană); - Endoscopia laringiană;Tomografia computerizată laringiană; b). Metode de explorare electrofiziologică a funcției fonatorii a laringelui cuprind: - Electroglotografia

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
logopedică a educatorilor sau părinților pentru însușirea metodelor de recuperare și continuarea activității de reabilitare la domiciliu. Reabilitarea deficitelor complexe trebuie să înceapă numai după realizarea unor investigații de specialitate și stabilirea unui diagnostic patogenic de certitudine. Investigații audiologice și fonologice sunt necesare pentru cuantificarea deficitului instrumental în tulburările de comunicare verbală și stadializarea progresiei terapeutice. Aprecierea deficitului afazic prin protocolul Western Aphasia Battery (WAB) cu stabilirea scorurilor calitative și calitative de afazie sunt obligatorii înaintea începerii terapiei de reabilitare. (76

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
neurolingvistice și informaționale implicate în afazie: Conceptul neurolingvistic susține că în afazie are loc o pierdere a conținutului și regulilor limbajului și că recuperarea constă într-o reînvățare a conținutului și regulilor lingvistice. Reabilitarea abordează sistemul lingvistic patologic în structurile fonologice, lexicale, semantice, morfo-sintactice sau ortografice. (120, 141, 150, 221) Conceptul cibernetic are drept premisă faptul că în afazie structurile și regulile lingvistice nu sunt distruse, ci că există doar un deficit operațional implicând procesele psihice de bază: atenția, memoria, reprezentarea

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
364) II.2.4. Clasificarea tehnicilor de recuperare a limbajului Obiectivele recuperării vizează reconstrucția atât a structurilor și proceselor receptive cât și a structurilor și proceselor motorii ale limbajului, pe toate nivelurile: gnozo-mezice și praxo-motrice, semantice, la nivelul prozodial, fonetic, fonologic, lexical, morfologic, sintactic. (48, 166, 344) Tehnicile se pot diferenția după obiectivele urmărite în: - Tehnici de refacere a audiție: o Tehnici de diferențiere fonetică a cuvintelor care diferă printr-un singur fonem; o Tehnici de diferențiere gramaticală; o Tehnici de

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
printr-un singur fonem; o Tehnici de diferențiere gramaticală; o Tehnici de diferențiere prozodială. - Tehnici de refacere a vorbirii: o Tehnici de refacere a motilității nonverbale: gimnastica buco-linguală în cazurile cu apraxie bucolinguală sau faciobucolinguală asociată; o Tehnici fonetice și fonologice de tip logopedic îmai puțin utilizate în formele de afazie receptivă și mai mult în formele expresive cu parafazii); o Tehnici de refacerea a funcției sintagmatice și paradigmatice; o Tehnici pentru refacerea fluenței; - Tehnici de refacere a gramaticii morfologice și

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]