313 matches
-
în stilul beletristic, a unor construcții rimate, ritmate, forme repetate (sub formă de refren, ca laitmotiv etc.), structuri incidente etc. V.2.2. Stilurile funcționale ale limbajului scris se caracterizează prin următoarele elemente de specificitate 142: (a) la nivel fonetic/fonologic: * respectarea normelor limbii române literare actuale, în stilul științific și în cel juridico-administrativ vs. încălcarea acestor norme în stilul publicistic și în cel beletristic (vezi, de exemplu, utilizarea în articole gen pamflet a unor fonetisme regionale, arhaice, populare, argotice sau
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Cf. Zafiu, 2003; Irimia, 1999; Coteanu, 1985; Irimia, 1984; Iordan, 1975; Coteanu, 1973; Miller, 1959 etc. 141 Preponderent, după Irimia, 1984. 142 Preponderent, după Irimia, 1984. -----------------------------------------------------------------------6 1 LIMBA ROMÂNĂ. REPERE TEORETICE ȘI APLICAȚII Contextualizări necesare 262 261 Nivelul fonetic / fonologic al limbii române Nivelul lexical-semantic al limbii române Nivelul morfologic al limbii române Nivelul sintactic al limbii române Nivelul stilistic al limbii române Teste de limba română Bibliografie selectivă Izvoare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
alfabetic). În consecință, pronunțarea siglelor devenite internaționale poate fi diferită de la o limbă la alta, conform alfabetului propriu. 2.1. Siglele alfabetice sau analitice sunt compuse dintr-o suită de inițiale a căror alternanță nu permite, din diferite motive (fie fonologice, fie omofonice, fie extralingvistice), rostirea lor legată, conform valorilor fonetice de bază ale literelor, ci numai prin pronunțarea denumirilor din alfabet ale acestora: engl. ATM < a[utomatic] t[eller] m[achine] "aparat automat de numărat bani"; EU < E[uropean] U
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
este descrisă astfel de unul dintre autori: " Fiecare articol cuprinde indicarea poziției limbii în cauză în cadrul clasificării [...], enumerarea țărilor în care se vorbește și evaluarea numărului de vorbitori după sursele existente la acea dată. Se descrie apoi pe scurt structura fonologica, gramaticala și lexicala a limbii respective, insistîndu-se asupra trăsăturilor caracteristice. Este prezentată structura dialectala, cu semnalarea caracteristicilor principalelor dialecte. Se înfățișează de asemenea periodizarea istoriei limbii, cu caracterizarea celor mai importante etape și evidențierea trăsăturilor proprii fiecăreia și a influentelor
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
O variantă, intitulată Caracterizarea tipologica a limbilor (după Ed. Sapir), apare și în Tratat de lingvistică generală, p. 459. Toate notele la tabel, în afară de cele ale lui Sapir, ne aparțin. Erau însă lăsate deoparte alte perspective, cum ar fi tipologia fonologica sau tipologia sintactica, luate serios în discuție abia în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Joseph Greenberg, într-o serie de studii publicate după 1950, va elimina din propria clasificare tipologica criteriul conceptual al lui Sapir, dar va
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
chineză, birmaneză, vietnameza, limbile thai, multe limbi din Noua-Guinee, majoritatea limbilor africane subsahariene (excepții: peul, wolof, swahili etc.), multe limbi amerindiene. Unele limbi au dezvoltat sisteme tonale complexe. De pildă, limba kam (din familia tai-kadai) are 15 tonuri. Alte trăsături fonologice după care pot fi clasificate limbile 167: alternante sau mutații consonantice (da/nu), locul accentului (fix/variabil), durata vocalica (fără vocale lungi, parțială, distinctiva, concomitenta), tonuri și registre (da/nu) etc. 4.3.2. Criterii morfologice Cea mai cunoscută clasificare
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
între limbi, sau, în cel mai bun caz, de descendentă limbilor proto-uralică și proto-altaică dintr-o proto-limbă comună, dar urmată de o dezvoltare divergență. Printre aceste trăsături genealogice comune ale mării familii uralo-altaice ar fi de amintit: - la nivelul tipologiei fonologice sînt limbi caracterizate de fenomenul armoniei vocalice; - la nivelul tipologiei morfologice sînt limbi de tip aglutinant iar genul gramatical lipsește; - la nivelul tipologiei sintactice sînt limbi SOV (subiect-obiect-verb), centripete (modificatorii preceda elementul modificat) și utilizează postpozițiile în locul prepozițiilor. Lista numeralelor
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
propune și el o astfel de super-familie ("Greater Austric macro-phylum")288 care ar trebui să includă: - nihali (limba din centrul Indiei) - austro-asiatice (munda - mon-khmer) - hmong-mien (miao-yao) - daic (tai-kadai) - austroneziene - ainu (Japonia) Principala trăsătură caracteristică a acestor limbi ține de nivelul fonologic: sistemele consonantice sînt simple sau normale, în timp ce sistemele vocalice sînt extrem de bogate, unele limbi austro-asiatice avînd pînă la 40 de vocale: "adesea 3 serii după locul de articulare, 4 grade de deschidere, opoziție de cantitate și uneori de nazalitate. În
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
polineziana este analitic-aglutinantă), diversitate pe care autorii volumului Limbile lumii 292 o pun pe seama vastității ariei lingvistice, insularității și izolării unor teritorii precum și pe seama datelor diferite ale migrațiilor și influentelor altor limbi, pot fi identificate cîteva trăsături comune generale: "sistemele fonologice, provenind dintr-un sistem proto-austronezian comun, care a putut fi reconstituit, cuprind în general vocalele și consoanele de bază. Nu au tonuri. Morfologie simplă a numelui și a verbului; multe rădăcini pot fi folosite cu ambele roluri. Reduplicare a radicalului
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Noua Guinee au topica subiect-obiect-verb (poate sub influența unor limbi papua). Limbile din grupul Reef-Santa Cruz șunt greu de clasificat, prezentînd trăsături comune atît cu familia austroneziana, cît și cu limbile papua"293. Tipologic, s-ar mai putea aminti sistemele fonologice simple (număr redus de consoane și vocale, absența grupurilor consonantice dificil de pronunțat), muzicalitatea fluxului sonor (asonante, aliterații), două procedee morfologice intens utilizate: reduplicarea și afixarea, lipsa genului; la fel ca în limbile chino-tibetane, există zeci de clasificatori care exprimă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
yufu dzadzaηiηko sară - ve?, lit. "om-agent copac grădină mijloc-în a sădi-pers. 3 singular trecut îndepărtat". Numele posesorului preceda de obicei pe cel al obiectului posedat (fac excepție limbile din familia Reef-Santa Cruz)."301 Mai trebuie remarcate simplitatea extremă a inventarului fonologic (limba rotokas 302, de pildă, are cel mai mic inventar fonetic din lume: cinci vocale și șase consoane), raritatea grupurilor consonantice și structura silabica foarte redusă (în enga303, de exemplu, o silaba poate fi alcătuită fie din vocală, fie doar
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
carne necomestibila și baya pentru restul cuvintelor. În LL se afirma că principala trăsătură a acestei familii de limbi aborigene o constituie excepțională lor unitate tipologica: "În cadrul familiei australiene se remarcă o mare omogenitate tipologica, considerată a fi în domeniul fonologic unică în lume (limba australiană concorda atît în ceea ce privește prezenta cît și absența unor trăsături). Limbile fonologic divergențe (de ex. mabuiag) sînt socotite rezultatul unor evoluții recente, poate sub influența unor limbi ne-australiene. Remarcabilă unitate a sistemelor fonologice se îmbină
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
familii de limbi aborigene o constituie excepțională lor unitate tipologica: "În cadrul familiei australiene se remarcă o mare omogenitate tipologica, considerată a fi în domeniul fonologic unică în lume (limba australiană concorda atît în ceea ce privește prezenta cît și absența unor trăsături). Limbile fonologic divergențe (de ex. mabuiag) sînt socotite rezultatul unor evoluții recente, poate sub influența unor limbi ne-australiene. Remarcabilă unitate a sistemelor fonologice se îmbină cu un număr redus de concordante lexicale, ceea ce constituie o trăsătură neobișnuită între limbile lumii. Astfel
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în domeniul fonologic unică în lume (limba australiană concorda atît în ceea ce privește prezenta cît și absența unor trăsături). Limbile fonologic divergențe (de ex. mabuiag) sînt socotite rezultatul unor evoluții recente, poate sub influența unor limbi ne-australiene. Remarcabilă unitate a sistemelor fonologice se îmbină cu un număr redus de concordante lexicale, ceea ce constituie o trăsătură neobișnuită între limbile lumii. Astfel, familiile de limbi australiene, deși au rang de phylum, sînt mult mai asemănătoare fonologic decît 2 familii de limbi amerindiene din același
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
unor limbi ne-australiene. Remarcabilă unitate a sistemelor fonologice se îmbină cu un număr redus de concordante lexicale, ceea ce constituie o trăsătură neobișnuită între limbile lumii. Astfel, familiile de limbi australiene, deși au rang de phylum, sînt mult mai asemănătoare fonologic decît 2 familii de limbi amerindiene din același phylum, de pildă. În schimb, în ciuda asemănării sau chiar identității de structură, procentul cuvintelor comune dialectelor aceleiași limbi (sau limba din aceeași ramură) este foarte redus - de ordinul celui existent de obicei
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
puncte articulare (rareori sub 4, uneori chiar 7). Limbile australiene dau o impresie auditiva caracteristică, la cre contribuie și frecvența lui η velar la inițială de silaba și de cuvînt. Accentul, plasat mai ales la începutul cuvîntului, are rareori rol fonologic. Tonuri apar numai în 3 limbi (alawa, mangarei, yangman) și nu este clar dacă au rol distinctiv. Toate limbile australiene au morfologia cuvîntului foarte dezvoltată. Mărcile morfologice sînt constituite de afixe: sufixe în cea mai mare parte a zonei de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în primul rînd faptul că unele limbi negro-africane sînt tonale, tonurile diferențiind uneori valori morfologice. Unele limbi, în special din familia khoisan (boșimana, hotentota, sandawe, hadza, dar și limbi precum zulu și xhosa, datorită contactului lingvistic) folosesc clicurile cu valoare fonologica. Acestea sînt sunete consonantice (dentale, laterale, bilaterale, alveolare și palatale) produse cu ajutorul limbii sau al buzelor, fără ajutorul plămînilor. Aceste sunete paralingvistice, utilizate pretutindeni pe glob, pot servi, de pildă, la îndemnarea căilor, pentru a semnala o greșeală, pentru a
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
O limbă khoisan cum este kung-ekoka are nu mai puțin de 50 de clicuri diferite, ceea ce urca numărul fonemelor la aproximativ 140. Se pare ca limbă taa (cunoscută și sub numele de !xóõ) este limba cu cel mai mare inventar fonologic dintre limbile lumii: 87 de consoane propriu-zise, 43 de clicuri, 20 de vocale și două tonuri (cifre înregistrate de Proiectul DoBeS)322. În privința structurii gramaticale și a tipologiei, limbile acestei familii diferă atît de mult între ele, încît par a
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
boșimanii) și damara. Limbile vorbite de aceste populații formează, împreună, grupul sudafrican (Africa de Sud, Angola, Botswana, Namibia). Joseph Greenberg adaugă la această familie două limbi izolate din Africa Centrală (Tanzania): hadza (în LL: hatsa) și sandawe, care folosesc clicurile cu valoare fonologica. Adăugarea izolatelor hadza și sandawe la limbile khoisan este respinsă de majoritatea lingviștilor africaniști. Structural, aceste limbi sînt considerate niște relicve lingvistice, care păstrează trăsături ancestrale ale limbajului (poate chiar ale așa-numitei limbi-mamă unice), dispărute din alte limbi. Probabil
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
genetice etc., dar nu de argumente lingvistice propriu-zise. Diversitatea tipologica a limbilor amerindiene este totală și corespunde diversității tipologice de la nivel planetar. Există unele caracteristici care se individualizează printr-o frecvență mai mare sau mai mică. De pildă, la nivel fonologic, limba jaqaru (aimara) are 36 de consoane, în timp ce limbă caribeană makushi are doar 11. Limba amazoniana apinaye din grupul ye are 17 vocale, în timp ce unele limbi quechua au doar trei. Printre argumentele existenței unei macrofamilii amerindiene se numără și formele
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cei mai vechi locuitori ai Africii australe (≈ 20.000 i.C.); azi trăiesc în deșertul Kalahari; 70% din cuvinte încep printr-un clic (ingresiv cînd aerul pătrunde în gură și egresiv cînd iese din gură); există șase clicuri cu valoare fonologica; patru grupe de dialecte; cinci tonuri, teme monosilabice, trei numere (singular, plural, dual), numeralul are numai formele 1 și 2, pentru restul folosindu-se cuvîntul mult; structura verbului este extrem de complexă și arhaica familia khoi-san, ramura sud-africană; alții o considera
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
recunoscută în 1921 că limba oficială a Palestinei, alături de engleză și arabă, iar din 1948 este limba oficială a statului Israel, reînființat); ebraica de astăzi nu diferă structural de ebraica biblică, desi s-au produs transformări mai ales la nivel fonologic și lexical, dar și sintactic familia afro-asiatică, ramura semito-hamitică, grupul semitic central; preponderent SVO, dar și VSO feniciana (pînă în sec. I i.C.); arameica; ebraică, de la dreapta la stînga 98. egipteană LM Egipt; egipteană veche a fost vorbită între
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
denumirea hotentota, considerată peiorativa, este înlocuită cu khoikhoi sau cu nama (după numele celei mai numeroase populații khoikhoi) familia khoisan, grupul sudafrican; alții o considera un izolat lingvistic sau chiar o limbă hamitica cu influențe boșimane; folosește clicurile cu valoare fonologica în vorbire, de aici numele dat de olandezi: hottentut "bîlbîiala"; clicurile apar numai la inițială și sînt de patru tipuri: labial, dental, cerebral, lateral; limba tonala, silaba are structura vocală + consoana + vocală; cuvîntul nu poate începe cu o consoana lichidă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
aborigine formează, prin excludere, familia limbilor ne-pama-nyungan, vorbite în nordul continentului familia australiană, ramura pama-nyungan; predomina SOV; subst. - adj.; fenomenul "transferului de afixe" la primul cuvînt din propoziție, indiferent de partea de vorbire căreia îi aparține; remarcabilă unitate a sistemelor fonologice; rol important al elementelor nonverbale (mimica, gestica) în comunicare nu au avut scriere; bețișoare incizate cu funcție mnemonica 285. pampangan (kapampangan) OR Filipine familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul filipinez de nord, subgrupul luzon central; VSO; adj. - subst. silabar de probabilă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
aglutinante persana, perso-arabă (patru semne consonantice suplimentare), chirilica 295. pirahă una dintre cele mai interesante limbi din lume; 250 de vorbitori monolingvi în opt așezări pe rîul Maici, afluent al Amazonului (Brazilia); cea mai simplă limba din lume din perspectiva fonologica (10 foneme - 3 vocale și 7 consoane), comparabilă cu rotokas și hawaiană; în schimb are cel puțin două tonuri și poate fi fluierata, fredonata, cîntată; are variații de ton, de accent și de ritm; că și warlpiri (limba australiană), nu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]