1,097 matches
-
O idee sumară dar adecvată despre relațiile dintre aceste sisteme o căpătăm împrumutînd algebrei moderne unul din limbagiile ei. Vom zice deci că formalismul și matematica sunt reprezentări homomorfe ale matematicii însăși. M-MM-F, la care anumite relațiuni logice se păstrează. Formalismul e tehnica compunerii relațiilor abstracte, independente de orice idee de conținut: problema lipsei de contrazicere e exterioară formalismului. Metamatematica este formalismul anumite axiome relative la un conținut logic, dar nu constructiv. Problema lipsei de contrazicere se pune în acest sistem
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
ei. Vom zice deci că formalismul și matematica sunt reprezentări homomorfe ale matematicii însăși. M-MM-F, la care anumite relațiuni logice se păstrează. Formalismul e tehnica compunerii relațiilor abstracte, independente de orice idee de conținut: problema lipsei de contrazicere e exterioară formalismului. Metamatematica este formalismul anumite axiome relative la un conținut logic, dar nu constructiv. Problema lipsei de contrazicere se pune în acest sistem, însă sub o formă destul de slabă și în aparență paradoxală. Un capitol de metamatematică e lipsit de contrazicere
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
deci că formalismul și matematica sunt reprezentări homomorfe ale matematicii însăși. M-MM-F, la care anumite relațiuni logice se păstrează. Formalismul e tehnica compunerii relațiilor abstracte, independente de orice idee de conținut: problema lipsei de contrazicere e exterioară formalismului. Metamatematica este formalismul anumite axiome relative la un conținut logic, dar nu constructiv. Problema lipsei de contrazicere se pune în acest sistem, însă sub o formă destul de slabă și în aparență paradoxală. Un capitol de metamatematică e lipsit de contrazicere când demonstrarea oricărei
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
morții pe cruce urmate de Înviere. În cazul samariteanului victima este iudeul. În cazul Mântuitorului victima este atat Iisus însuși, cât și iudeul, dar și tot restul neamurilor. Pe iudei Iisus a venit să-i scoată de sub tâlhăria legalismului, a formalismului și implicit a arogantei. Pe neamuri a venit să le aducă la cunoașterea adevăratului Dumnezeu.» (p. 6). Poemele de „respirație ozonat-alpină“ din acest număr secund al Luminii Line, din 2013, sunt semnate de Dumitru Ichim («A doua Înviere» - p. 7
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
României și Alteță Regală (2005), Alteța Sa Regală Principele Radu al României are o biografie din care va rămâne remarcabil, în primul rând drumul croit din ziua întâlnirii cu Principesa. E un drum întrepătruns de ideal, dar niciodată pradă logicii de formalism, destin forțat și convențional. Alături de Principesă și Familia Regală a României, din această zi, idealul Principelui are argumentul perceptibil în substanța faptei, începând a lucra consecvent și fructificator la ridicarea României între țările civilizate vestice. Absolvent al Liceului Internat din
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363391_a_364720]
-
trăirea creștină, se disting mai multe categorii, astfel: cei care aveau o trăire creștină intensă și înainte de a intra în detenție, cei care, deși aveau o educație creștină, nu erau niște trăitori autentici, creștinismul lor reducându-se la un anume formalism, însă, în închisoare, ei vor descoperi valoarea trăirii creștine și vor intra pe via mistica la fel de intens ca și cei din prima categorie; mult mai reduși numeric, sunt cei care au intrat în închisoare în totală necunoștință sau chiar în
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
lui Iisus Hristos. Această dorință nestavilită de a-L resimți pe Iisus Hristos ca o prezență permenentă și efectivă, care să ne prezinte și să ne reprezinte în fața lumii, contribuie la ascuțirea conștiinței profetice, care ne ferește de monotonia și formalismul unui ritualism lipsit de fecunditatea Duhului. Numai dobândind o asemenea stare lăuntrică putem (re)simți preoția omului în raport cu creația, menirea lui de a deveni un foc nemistuitor care să ardă din dragoste pentru Dumnezeu și care cu o conștiință a
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
perioada dintre 1946 și 1957 - dar și după aceea -pe care am descris-o pe larg în vol.1 și 2 al "Memoriei că zestre". Cenzură opera asupra tematicii, a vocabularului dar, mai grav,asupra bunelor intenții, bănuindu-ne de formalism, decadentism,demascându-ne în ședințe publice, desfigurându-l. Da, credeam în comunism că într-o posibilă armonizare a lumii .(criză mea mistica!), în dispariția războaielor, a banului, a statului, a antagonismelor sângeroase dintre rase, popoare, națiuni etc. Atrăgătoare utopie! Care
INTERVIU CU POETA NINA CASSSIAN de ANGELA BACIU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364692_a_366021]
-
atitudinea noastră față de El și față de cei din jurul nostru. Din păcate, constatăm cu amărăciune că luxul, lâncezeala și frivolitatea caracterizează din ce în ce mai mult societatea precum și independența obraznică de Dumnezeu, iar libertinajul moral cîștigă tot mai mult teren, predominând carnalitatea și încăpățânarea, formalismul gol cu spiritul infatuat care are obiceiul perpetuu al laudei de sine. Mai bine să ne înfățisăm în în fața lui Dumnezeu și să facem o rugăciune simplă: „Ai milă, Doamne, de mine, păcătosul!", decât să avem poziția vameșului care a
DESPRE SMERENIE ŞI MODESTIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349645_a_350974]
-
fugit de la fața Lui. Noi fugim de la Domnul pentru că nu-L mai recunoaștem ca ceea ce este, ca Părinte. Nu mai avem încredere: așteptăm numai biciul, ciomagul... Biserica în care găsești numai forme este un adevărat cimitir! - S.G.: Este posibil ca formalismul lipsit de conștientizare să fi dus la această vedere strâmbă? - P.T.M: Biserica chivernisește și conținutul, și forma. Nu poate fi conținut fără formă. Trăim într-o tradiție, iar conținutul îl primim într-o anume formă. Una fără alta nu
ORTODOXIA ADEVĂRATĂ ESTE CEA ÎN STARE SĂ ÎNVIEZE OMUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349072_a_350401]
-
trăirea creștină, se disting mai multe categorii, astfel: - cei care aveau o trăire creștină intensă și înainte de a intra în detenție, - cei care, deși aveau o educație creștină, nu erau niște trăitori autentici, creștinismul lor reducându-se la un anume formalism, însă, în închisoare, ei vor descoperi valoarea trăirii creștine și vor intra pe via mistica la fel de intens ca și cei din prima categorie; - mult mai reduși numeric, sunt cei care au intrat în închisoare în totală necunoștință sau chiar în
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
trăirea creștină, se disting mai multe categorii, astfel: - cei care aveau o trăire creștină intensă și înainte de a intra în detenție, - cei care, deși aveau o educație creștină, nu erau niște trăitori autentici, creștinismul lor reducându-se la un anume formalism, însă, în închisoare, ei vor descoperi valoarea trăirii creștine și vor intra pe via mistica la fel de intens ca și cei din prima categorie; - mult mai reduși numeric, sunt cei care au intrat în închisoare în totală necunoștință sau chiar în
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
trăirea creștină, se disting mai multe categorii, astfel: cei care aveau o trăire creștină intensă și înainte de a intra în detenție, cei care, deși aveau o educație creștină, nu erau niște trăitori autentici, creștinismul lor reducându-se la un anume formalism, însă, în închisoare, ei vor descoperi valoarea trăirii creștine și vor intra pe via mistica la fel de intens ca și cei din prima categorie; mult mai reduși numeric, sunt cei care au intrat în închisoare în totală necunoștință sau chiar în
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
trăirea creștină, se disting mai multe categorii, astfel: - cei care aveau o trăire creștină intensă și înainte de a intra în detenție, - cei care, deși aveau o educație creștină, nu erau niște trăitori autentici, creștinismul lor reducându-se la un anume formalism, însă, în închisoare, ei vor descoperi valoarea trăirii creștine și vor intra pe via mistica la fel de intens ca și cei din prima categorie; - mult mai reduși numeric, sunt cei care au intrat în închisoare în totală necunoștință sau chiar în
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/344381_a_345710]
-
trăirea creștină, se disting mai multe categorii, astfel: cei care aveau o trăire creștină intensă și înainte de a intra în detenție, cei care, deși aveau o educație creștină, nu erau niște trăitori autentici, creștinismul lor reducându-se la un anume formalism, însă, în închisoare, ei vor descoperi valoarea trăirii creștine și vor intra pe via mistica la fel de intens ca și cei din prima categorie; mult mai reduși numeric, sunt cei care au intrat în închisoare în totală necunoștință sau chiar în
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/344381_a_345710]
-
au fost revendicate cu perseverență în cercurile lui Fontenelle și La Motte. Acesta din urmă cerea folosirea prozei pentru toate genurile poetice, înainte de toate pentru tragedii. Astfel poeziua era silită să se resemneze la situația de a exprima doar un formalism naiv. Asimilarea cu proza o revendica și d`Alembert atunci când declara: „Aceasta este legea aspră dar dreaptă pe care secolul nostrum o dictează poeților; versul nu poate fi apreciat în mod pozitiv decât atunci când prezintă ceea ce ar fi admirabil dacă
PROBLEMELE FUNDAMENTALE ALE POEZIEI ŞI PROZEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365934_a_367263]
-
lui Iisus Hristos. Această dorință nestavilită de a-L resimți pe Iisus Hristos ca o prezență permenentă și efectivă, care să ne prezinte și să ne reprezinte în fața lumii, contribuie la ascuțirea conștiinței profetice, care ne ferește de monotonia și formalismul unui ritualism lipsit de fecunditatea Duhului. Numai dobândind o asemenea stare lăuntrică putem (re)simți preoția omului în raport cu creația, menirea lui de a deveni un foc nemistuitor care să ardă din dragoste pentru Dumnezeu și care cu o conștiință a
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
ritual a misterului”și poezia mistică „reprezentând trăirea directă a misterului”. Despre poetul Leontescu spune că „religiozitatea și misticismul lui Ticu Leontescu și ale poemelor sale sunt definite foarte exact de ceea ce se înțelege prin minimalism” dar și |constată abandonarea formalismului, dat de modernitatea, eventual postmodernitatea unui asemenea discurs și de originalitatea lui tipologică.” Mergând pe aceste criterii intervine întrebarea de ce ar fi un poet religios, original? Ce s-ar mai putea inventa după Psalmii lui Arghezi sau Rugăciunea lui Eminescu
BEDUIN- TICU LEONTESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366214_a_367543]
-
însă actele pur practice erau parte componentă esențială a cultului divin, o expresie a caracterului corporal și a unui materialism al mântuirii necesar față de tendințele spiritualiste eretice.”[ 28] 5. Despre Asceză și Liturghie. Nominalism[29] liturgic - asceză fără Euharistie versus formalism sau magism euharistic - Euharistie fără asceză Reafirmarea sensului pascal-eshatologic al Duminicii la „colivari”[30] era strâns acompaniată de redescoperirea sensului de comuniune euharistică al Liturghiei și de apologia împărtășirii continue/frecvente [synechōs, sychna] ca realizare concretă a acestor sensuri într-
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
Liturghie și o supralicitare a valorii substitutive a anaforei. Cea de-a doua - tipic occidentală și adoptată de teologii ortodocși din diasporă - insistă pe Euharistie fără asceză, minimalizând importanța pregătirii ascetice, a Spovedaniei și a postului duce la banalizare și formalism, la magism euharistic, al căror exces se manifestă în laxism ascetic și insolență față de sacralitatea Euharistiei. Cele două excese simetrice ale Împărtășirii rare și dese, individuale și colective, se alimentează , justifică și susțin reciproc, ambele invocă abuziv în sprijinul lor
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
și asubstanțiali pe cenușa intenționat spulberată a Valorilor autentice, dar inclusă peremptoriu în textura densă a complexului verb „a fi”, profesorul Gheorghe Păduroiu nu a lăsat niciodată să i se scurgă secundele datului său pământesc oricum. Spirit vădit poziționat împotriva formalismului pur dominat din plin numai de inferioritate și plictis, Eu-l acestui erudit intelectual (cunoscut numai într-o oarecare măsură comunității locale) a fost întotdeauna încărcat până la refuz cu dăruire și profesionalism. Numai dintr-o neînțeleasă eroare(?) a Proniei cerești
UN DESTIN PRINTRE APELE TIMPULUI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345699_a_347028]
-
mic bilanț al vieții. Nu iubesc prea mult odihna și cu atât mai mult cea... veșnică! Prefer să mă retrag discret, chiar neștiut decât de-ai mei spre a nu obliga ulterior la sacrificiul timpului, vizite, lumănâri sau poate flori... Formalism! Gânduri! Veșnicia nu există! Ce-i mai important? Începutul vieții sau sfârșitul? Importantă e viața. De murit se poate muri în multe feluri, dar importanrt e nu cât, ci cum trăiești. Ar fi păcat să constați când e prea târziu
VEŞNICIA de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352177_a_353506]
-
corespunde bine esenței anamnezei liturgice, Iisus Hristos este viu în riturile Bisericii: "de Crăciun se naște cu adevărat, iar de Paști moare cu adevărat". Conștient fiind de unicitatea absolută a lui Iisus Hristos, credinciosul creștin scapă de primejdia mimetismului, a formalismului. Nu este vorba de a reface material gesturile lui Iisus Hristos, ci de a-I imita atitudinea spirituală, de a face din sentimentele lui Iisus Hristos modelul propriilor noastre sentimente. Prin urmare, imitarea lui Iisus Hristos variază și se diversifică
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
-
posibil proiect al unui umanism, ce încearcă să restituie omul în integralitatea sa, să redea fragmentului demnitatea de detaliu semnificativ în scenariul fiecărui destin, să reafirme centralitatea sensului și substanțialitatea semnelor ce compun „textul“ mundan. O cultură neatinsă de „lupertrofia formalismului logic“, de obsesia schizoidă a semnelor fără nici un referent, de solipismul unei perpetue autoreferențialități este, consideră Andrei Pleșu, o soluție a trăirii în interval: cultura se constituie astfel ca drum către valorile de dincolo de ea (de la acelea ale cotidianului până la
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
Totul este dimensionat la scară umană, fără, trebuie subliniat, ca vreuna din entitățile aflate în permanent dialog să-și atenueze, necum să-și piardă, natura, statutul, identitatea. Iată, așadar, o a doua constatare, cu posibile implicații teoretice, legate de abandonarea formalismului, de modernitatea, eventual postmodernitatea, unui asemenea discurs și de originalitatea lui tipologică. O atare poezie poate fi descrisă și potrivit diferitelor niveluri de lectură, pe care le face posibile, le susține constant și le îndreptățește. Astfel, procedând sistematic, vom descoperi
EUGEN DORCESCU, POEZIA LUI TICU LEONTESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354872_a_356201]