646 matches
-
de tine, a zis Sheba. Încercam să mă asigur că nu te înfometezi. — Hai, Sheba, lasă, a zis Richard. Au urmat câteva momente de tăcere încordată, întreruptă de Richard: — E greu, nu, Barbara? Se spune că manierele sunt doar o formalizare a amabilității și a respectului care există de fapt cu adevărat, dar în majoritatea timpului sunt doar simplă estetică care pretinde să fie principiu moral, nu? — Ah, Richard... Nu, vorbesc serios. Vreau să spun, e clar că politețea față de cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
propun, pe de o parte, un limbaj perfect, împrumutat din simbolismul matematic, pe de alta recunoașterea validității unei pluralități de limbaje (limbajul moral, limbajul juridic, limbajul religios etc.) pe lângă limbajul științific. Este vorba și de privilegierea, sau mai puțin, a formalizării totale a mijloacelor expresive, sau de îndreptarea atenției spre formarea lor (considerarea originii și formării limbajului). Analitica limbajului, în sens amplu, poate să fie considerată însăși psihanaliza, care, în fond, este analitica exercitată asupra povestirii retrospective pe care pacientul o
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
Momentul formalist marchează în istoria rațiunii, cum s-a spus, trecerea dialectică la noua mitologie și la consecințele ei barbare. Și asta deoarece, rațiunea formalizată este instrumentul prin care este redusă spontaneitatea omului la pura organizare funcțională. Progresul (legat de formalizare) a ridicat nivelul de trai, dar a indus omului «angoasa de altă dată, cea a pierderii propriului nume». Expunând teza lui Horkheimer și Adorno despre iluminism, ne vine în minte, datorită unei anumite analogii, perspectiva de eliberare susținută de filosofii
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
mi se potriveau foarte bine, scriam cronici cu pasiunea cu care cei talentați ar fi scris un roman. În general scriam ușor și cu pasiune după ce găseam începutul, direct la computer, opt mii de semne cu totul, fără ștersături majore. Formalizarea aceasta strictă, clară, îmi plăcea în această perioadă, când nu mai controlam mai nimic din planurile mele, din timpul meu. Altfel, în vremuri mai liniștite (care aș spune că se instalează pentru o mamă după ce copiii încep să vorbească și
Despre natură, anotimpuri, animale tofelul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Mihaela Ursa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1783]
-
Scopul principal al activității auditului public intern îl formează responsabilizarea atât a managerului pentru realizarea țintelor pe care le are în față, cât și a tuturor celorlalți executanți din interiorul organizației, aspect care poate fi atins numai prin urmărirea existenței, formalizării și actualizării sistematice a procedurilor interne și a modului de implementare a lor în practică. Auditorii interni și managerul trebuie priviți ca parteneri și nu ca adversari, având aceleași obiective, printre care eficacitatea actului de management și atingerea țintelor propuse
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
din exterior o altă formă de ordonare a parametrilor considerați. Acest ultim aspect necesită o precizare suplimentară, pentru că generează o structură proprie sistemului. Structura reprezintă o anumită distribuție a elementelor siste mului, plus legea sau regula care generează această distribuție. Formalizarea matematică este proprie structurilor tip Spearmam, care au particularitatea importantă că modificarea valorii unui element al sistemului implică imediat modificarea valorilor tuturor celorlalte elemente. Modelul este construit sub forma unui șir de așteptare, în care un număr finit de agenți
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
arăta că stau așa. Recuperarea de către teologie a modelelor ontologice ale științelor contemporane, care pun în centrul lor antinomia și paradoxul, este totuși posibilă. Teoria relativității restrânse (1905), care a înlocuit cinematica galileană, a impus o regândire a principiilor de formalizare matematică ale experienței. Transformările lui Lorentz-Poincaré, folosite de A. Einstein (1879-1955) în articularea conceptuală a teoriei relativității restrânse, pledează în favoarea relativizării noțiunii de simultaneitate. Un nou tip de cauzalitate apare la orizont, alocând premisa de valabilitate unor concepte precum „dilatarea
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
elementele de structură referitoare la intrările și ieșirile fizice ale sistemelor și proceselor, modelul formal și cel informațional al comunicațiilor, structura rapoartelor, nivelurile ierarhice etc. Descrierea situației-problemă este posibilă prin elaborarea și dezvoltarea unor definiții-rădăcină care vor sta la baza formalizării modelului conceptual. Etapa 2 are ca obiectiv formularea structurată a situației privind sistemul analizat (problema structurată). Deși analiștii au propria viziune asupra problemelor investigate, în această etapă, ei trebuie să adopte o atitudine obiectivă cât mai neutră față de sistemul analizat
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
Am operat astfel o dublă distincție În privința mecanismelor de guvernare a relațiilor de cooperare: pe de o parte, după gradul de construcție socială, am distins Între relații preponderent contractuale și relații preponderent instituționalizate, pe de altă parte, după gradul de formalizare și constrângere, Între relații negociate și relații reciproce. De asemenea, polaritățile identificate sunt mai degrabă tipuri ideale, relațiile concrete de cooperare bazându-se atât pe Încredere, cât și pe asigurare (În proporții diferite), precum și pe un amestec de termeni mutual
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
resurse specifice” (Sandu, 2003:33). Relațiile durabile generează așteptări sociale ce pot deriva din asumarea de angajamente credibile din partea actorilor, dar și din constituirea unor raporturi de putere acceptate Între actori. În literatura asupra rețelelor se distinge, după gradul de formalizare a așteptărilor, Între rețele formale și, respectiv, rețele informale. „Rețelele sociale de natură informală sunt relații de tip, față În față, Între un număr limitat de indivizi care se știu unul pe altul și sunt legați prin rudenie, prietenie sau
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
unui spațiu social ce se dorește a depăși limitările modelelor neoclasice, dar și a celor exclusiv instituționaliste, prin introducerea mai multor variabile explicative. Desigur, adăugarea mai multor variabile și „complicarea” modelului Înseamnă un compromis În privința parcimoniei și poate a eleganței formalizărilor matematice neoclasice, dar câștigurile euristice pot compensa pierderile simplității. Argumentul central pe care l-am urmărit este acela că un model al piețelor ca spații social-politice ordonate normativ, structural și relațional prezintă un grad mai mare de izomorfism cu patternurile
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
schimbări de paradigmă. footnote>. În primul caz menționez următoarele lucrări: Pattanaik și Y. Xu (1990), (1998), (2000), Klemisch-Ahlert (1993), Bossert, Pattanaik, Xu (1994), Gravel (1994), Puppe (1996), Baharad și Nitzan (2000), Gekker (2001). În cel de-al doilea caz, al formalizării în logica fuzzy, voi aminti următoarele rezultate: Bellman și Zadeh (1970), Orlovsky (1978), Ovchinnikov (1981), Nurmi (1981), Kacprzyk (1986), Dutta, Panda, Pattanaik (1986), Barrett, Pattanaik, Salles (1986), (1990), Dutta (1987), Subramanian (1987), Dubois și Koning (1991), Dasgupta și Deb (1991
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
concepție în privința drepturilor (una în care acestea nu sunt intrinseci indivizilor și se acordă, nu se recunosc). Proprietatea de a fi decisiv a unui individ este suficientă, însă prefer termenii folosiți de mine deoarece îmi simplifică munca, mai ales în formalizare, și fac demonstrațiile mai ușor de urmărit. În concluzie, toți aceștia reprezintă doar convenții. footnote> să conteze necondiționat în determinarea preferinței sociale, și 2) preferințele sale pe perechile de alternative care se află în sfera personală a altui individ să
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
combinarea universalului cu particularul (contextualul), după cum în aproape orice rezultat provenit dintr-o abordare idiografică se pot identifica anumite constante și regularități. 4. Există și teorii (modele explicative) cu pretenție de universal, începând de la unele „slabe” sub aspectul axiomatizării și formalizării, cum ar fi interacționismul simbolic, marxismul, și până la altele „tari”, ce utilizează din plin formule și modele matematice, cum ar fi cea a costurilor și beneficiilor, în varianta ei mai „severă” a alegerii raționale. Aceasta din urmă spune că, în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mass-media etc. educație informală. Delimitarea Între aceste trei forme ale educației este una teoretică, În practică ele funcționând ca un complex ale cărui granițe sunt dificil de trasat. Mai mult, În ultima perioadă asistăm la o dezvoltare și la o formalizare a educației nonformale, care se apropie din ce În ce mai mult de spațiul școlar. Ceea ce este bine să știm despre educația nonformală, este faptul că nu o Înlocuiește pe cea formală ci o completează. Educația nonformală oferă un set de experiențe necesare, utile
EDUCAȚIA NONFORMALĂ – MIJLOC DE INTERRELAȚIONARE ÎNTRE COPII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Simina GRIGORUȚĂ, Elena SEMEN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2126]
-
Metoda este ipotetico-deductivă. Cea a lumilor privilegiază tehnica observației (interacțiuni față în față) și își fondează raționamentul pe inducție. Atitudini epistemologice Aceste metode au o legătură directă cu trei atitudini epistemologice diferite: în domeniul pieței, modelele fac apel la o formalizare și la o abstractizare care nu pot aduce decât beneficii instituțiilor și actorilor studiați (aflați aproape întotdeauna la originea cererii de cercetare). Actorii sunt ascultați, dar și selectați după cum au fost considerați reprezentativi și exemplari pentru această comandă; în domeniul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
potențiale. 6.4.2. Disfuncționalitățile birocrației Prin definiție o birocrație este un grup. De aceea, ea are aceleași probleme și disfuncționalități ca orice grup, așa cum este polarizarea grupului. Birocrațiile sunt de asemenea subiectul unor disfuncționalități în plus apărute datorită dimensiunii, formalizării, complexității și organizării ierarhice a acestora. Evitarea deciziei. Una din problemele birocrațiilor este că uneori acestea au momente grele în luarea deciziilor. Cele mai multe organizații birocratice sunt destinate să rezolve probleme de rutină potrivit unui set cunoscut de instrucțiuni. Când se
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
footnote> apreciază că, de regulă, inovările incrementale sunt caracteristice economiilor de scară, care avantajează întreprinderile de dimensiuni mari. Totuși, rezultatele studiului evidențiază că întreprinderile care au adoptat inovarea incrementală au fost cele de dimensiuni mici, cu nivele mai reduse de formalizare. Inovarea incrementală vizează în acest caz doar o schimbare referitoare la aspectele procesuale ale unei întreprinderi. O altă categorie de studii<footnote Ettlie, J.E., Bridges, W.P., O’Keefe, R.D., „Organizational Strategy and Structural Differences for Radical versus Incremental Innovation
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
în cadrul întreprinderilor mari, cu struc turi complexe, descentralizate. În această situație inovarea incrementală vizează schimbări atât în ceea ce privește produsele, cât și procesele întreprinderii. Unii cercetători (J.E. Ettlie, 1984) apreciază că întreprinderile cu structură puternic centralizată care au un grad redus de formalizare sunt mult mai apte să adopte inovările radicale. Alții (L.M. Scuilli, 1998) susțin că adoptarea inovării radicale este mult mai adecvată întreprinderilor cu o structură cu grad redus de centralizare. Referitor la relația dintre mărimea întreprinderii și tipul inovării adoptate
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
și duratele de realizare a acestuia pot fi optimizate. 3.1.2.2.2. Metoda PERT Metoda PERT (Program Evaluation and Review Technique - programul evaluării și cercetării sarcinii) este o metodă de programare în condiții probabiliste a proiectelor, regulile de formalizare a grafurilor și de analiză a drumului critic fiind aceleași ca în cazul metodei CPM. Spre deosebire de metoda CPM, care se utilizează în general pentru planificarea proiectelor caracterizate de un grad redus de noutate, bazate pe o planificare foarte strictă a
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
în întreprindere, Editura Mirton, Timișoara, 2004, p. 209. footnote>: să exprime legăturile necesare, cauzale, obiective dintre resursele implicate în activitățile parcurse de un proiect și efectele pe care le generează; să permită cuantificarea resurselor alocate și a efectelor rezultate în vederea formalizării matematice a relației de cauzalitate efect-efort; să evidențieze direcțiile de acțiune pentru perfecționarea calitativă continuă a activităților implicate în derularea proiectului; să permită aprecierea implicațiilor propagate în aval și amonte față de activitatea analizată; să exprime impactul mediului asupra proiectului. În
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
atât te bat mai puțin. Legea ar trebui să reglementeze doar ceea ce este necesar să fie reglementat. În țările cu o Îndelungată tradiție și continuitate, relațiile specifice sunt recunoscute și asumate necondiționat și nu au nevoie de o legalizare sau formalizare separată. Deși este greu de Închipuit că această metodă ar putea fi folosită pentru a reglementa, spre exemplu, probleme ce țin de impozite și taxe, totuși În domenii mai soft, precum cel al Învățământului, situația este complet alta. În aceste
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
un concept, ci un lucru, un fapt. Dialectica real-realitate este pusă În valoare În diferitele evaluări ale gestului științific. Basarab Nicolescu face următoarele precizări: „Eu Înțeleg prin Realitate (cu majuscule) mai Întâi ceea ce rezistă la experiențele, reprezentările, descrierile, imaginile sau formalizările noastre matematice. [...] Realitatea nu este numai o construcție socială, consensul unei colectivități, un acord intersubiectiv. Ea are de asemenea o dimensiune transsubiectivă, În măsura În care un singur fapt experimental poate dărâma și cea mai frumoasă teorie științifică” . „Materia există numai pentru că noi
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
ceea ce locutorul produce și interlocutorul recepționează nu este o frază, ci "enunțul particular al unei fraze" (O. Ducrot). ENUNȚ NARATIV A.J.Greimas numește enunț narativ simplu reuniunea actantului și a funcției EN = F(A) ca subiect și predicat în formalizarea diegezei. ENUNȚARE Desemnează în opoziție cu enunțul actul producerii discursului și nu rezultatul acestei producții; enunțarea privește actualizarea frazelor într-un context determinat. Într-o primă etapă enunțarea a fost definită ca act individual de vorbire, asumare de către subiectul vorbitor
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
teorii, schimbări de modele. Cercetările în temă evidențiază aici rolul a cinci categorii de cunoștințe necesare formării educatorului practician: cunoștințe generale științifice (măsurare, explicare, cauzalitate, modelare), cunoștințe aplicate (operaționalizare a celor științifice), cunoștințe strategice (de concretizare a aplicațiilor și de formalizare), cunoștințe praxiologice (pentru acțiune eficientă), cunoștințe practice (context, realitate, calitate, explicare, execuție). În felul acesta se poate rezolva și vechiul deziderat al pedagogiei, ca știință: demonstarea unității între teoria și practica educației Această identitate a cunoașterii pedagogice impune colaborarea cercetător-practician
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]