2,684 matches
-
d. H., o parte din Dacia a fost transformată în provincie a Imperiului Roman. Orașul s-a numit Apulum, fortificația dacică preexistentă fiind extinsă. Ruinele zidului roman și ale porții sunt foarte bine conservate în prezent, existând „Traseul celor trei fortificații” din Cetate. După retragerea armatei și administrației romane la sud de Dunăre, sub împăratul Aurelian, în anul 271 d. H., fosta provincie romană a fost locuită de o puternică populație autohtonă, care a dus mai departe continuitatea poporului român în
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
spre cer al păsărilor... Despre atât de impresionanta Cetate bastionară Alba Carolina am aflat mult mai târziu. Construită ca un sistem de apărare împotriva turcilor, cât și pentru consolidarea puterii habsburgice în teritoriile ocupate, era una dintre cele mai impresionante fortificații de acest gen din sud-estul Europei, ridicată între anii 1714-1739 la ordinul lui Carol al VI-lea de Habsburg. Zidurile ei construite din cărămidă și din piatră luată de la ruinele cetății romane, se întind pe kilometri întregi și au grosimi
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
gen din sud-estul Europei, ridicată între anii 1714-1739 la ordinul lui Carol al VI-lea de Habsburg. Zidurile ei construite din cărămidă și din piatră luată de la ruinele cetății romane, se întind pe kilometri întregi și au grosimi impresionante. Forma fortificației este de tip stelat - Vauban (după numele arhitectului francez) cu bastioane la colțuri, cu porți baroce, iar intrarea se face prin cele 6 porți monumentale, frumos decorate, unice în arhitectura militară europeană, dintre care patru sunt decorate cu statui și
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
porți baroce, iar intrarea se face prin cele 6 porți monumentale, frumos decorate, unice în arhitectura militară europeană, dintre care patru sunt decorate cu statui și reliefuri. Din punct de vedere al amplasamentului, cetatea a fost ridicată peste alte două fortificații mai vechi, respectiv castrul roman al Legiunii a XIII-a Gemina și cetatea medievală Bălgrad. Se spune că 20.000 de iobagi români au lucrat la construcția cetății, lucrările de zidărie și pietrărie fiind făcute de muncitori și meșteri italieni
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
lucrările de zidărie și pietrărie fiind făcute de muncitori și meșteri italieni, iar lucrările speciale de sculptură la porțile cetății și bastioane, realizate de o echipă de la Viena. Bogăția și varietatea decorului plastic oferă un caracter unic cetății, în rândul fortificațiilor de acest profil din Europa. Între zidurile ei s-au desfășurat evenimente de cea mai mare importanță pentru istoria poporului român. După intrarea pe traseu, în partea dreaptă se pot vedea ruinele Porții de Sud a Castrului Roman și o
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
din Europa. Între zidurile ei s-au desfășurat evenimente de cea mai mare importanță pentru istoria poporului român. După intrarea pe traseu, în partea dreaptă se pot vedea ruinele Porții de Sud a Castrului Roman și o parte din zidurile fortificației romane construită începând cu anul 106 d. H. Istoria este foarte interesantă, castrul s-a construit pentru cantonarea unei Legiuni dislocată din Vindobona (actuala Vienă) și pentru a păzi ținutul aurifer și drumul de transport al aurului către Roma. Migrațiile
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
civilă. În cazul Drobetei, ca și al altor obiective militare romane importante de pe malul stâng al Dunării, se mai înregistrează și continuitatea prezenței militare, prin executarea unor lucrări de reparare a castrului, sub Constantin cel Mare, construirea chiar a unor fortificații noi în timpul lui Iustinian, cât și menținerea în secolele următoare a unor fortificații și elemente militare în zonă 2, dar neconsolidate corespunzător din cauza presiunilor și distrugerilor repetate provocate de invaziile popoarelor migratoare care, în cea mai mare parte urmăreau calea
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
malul stâng al Dunării, se mai înregistrează și continuitatea prezenței militare, prin executarea unor lucrări de reparare a castrului, sub Constantin cel Mare, construirea chiar a unor fortificații noi în timpul lui Iustinian, cât și menținerea în secolele următoare a unor fortificații și elemente militare în zonă 2, dar neconsolidate corespunzător din cauza presiunilor și distrugerilor repetate provocate de invaziile popoarelor migratoare care, în cea mai mare parte urmăreau calea Dunării, spre Europa centrală. În acest context istoric, din a doua jumătate a
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
în această zonă. Acest insucces anticipa dezastrul general al armatei maghiare, regele Bela al IV-lea fiind nevoit să se refugieze în Dalmația. Menționatul episod tragic a demonstrat însă și fragilitatea sistemului de apărare al Banatului de Severin, în cadrul căruia fortificațiile cetății Severinului, ca și a altor cetăți ce țineau de aceasta, au fost insuficiente pentru a face față chiar atacului unor oști de călăreți, neînzestrate cu arme și tehnică militară de asediu. Pentru remedierea acestei deficiențe majore, după retragerea tătarilor
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
cărora le cedează, în anumite condiții, întreaga Țară a Severinului, acordându-le și alte avantaje. În această situație, opțiunea regală nu este întâmplătoare, cunoscute fiind calitățile ostășești ale acestor călugări - militari și cu deosebire priceperea lor în construirea și apărarea fortificațiilor 12, calități de altfel menționate de regele maghiar într-o scrisoare din 1254, către papă, în care arată că împotriva pericolului tătăresc nu avusese nici un sprijin din partea principilor Europei, în afară de „Ordinul Hospitalierilor”, care au luat armele împotriva păgânilor și schismaticilor
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
ne făceau gropile, pietroaiele pe care le întâmpinam în drumul nostru. De-a lungul unei perioade de mai bine de 150 de ani, Dacia a fost înzestrată cu un sistem de apărare, cuprinzând mai mult de 90 de lucrări de fortificație, de diferite tipuri: așezări întărite, cetăți și fortificații de pământ. În ceea ce privesc fortificațiile Daciei preromane, cele din regiunea de sud-vest a Transilvaniei actuale, constituiau un grup de apărare. Ridicate în partea Carpaților Meridionali care formează Masivul Șureanu, ele au
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
în drumul nostru. De-a lungul unei perioade de mai bine de 150 de ani, Dacia a fost înzestrată cu un sistem de apărare, cuprinzând mai mult de 90 de lucrări de fortificație, de diferite tipuri: așezări întărite, cetăți și fortificații de pământ. În ceea ce privesc fortificațiile Daciei preromane, cele din regiunea de sud-vest a Transilvaniei actuale, constituiau un grup de apărare. Ridicate în partea Carpaților Meridionali care formează Masivul Șureanu, ele au permis menținerea sub control al căilor de acces
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
unei perioade de mai bine de 150 de ani, Dacia a fost înzestrată cu un sistem de apărare, cuprinzând mai mult de 90 de lucrări de fortificație, de diferite tipuri: așezări întărite, cetăți și fortificații de pământ. În ceea ce privesc fortificațiile Daciei preromane, cele din regiunea de sud-vest a Transilvaniei actuale, constituiau un grup de apărare. Ridicate în partea Carpaților Meridionali care formează Masivul Șureanu, ele au permis menținerea sub control al căilor de acces către capitala regatului dac Sarmizegetusa. Accesul
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
controlat de cetățile de la Costești-Cetățuie și Blidaru, precum și de numeroase turnuri solitare amplasate de o parte și alta a drumului. Toate acestea barau accesul dinspre văile Cucuișului și Șibișelului. Dinspre vest capitală era apărată de cetatea Piatra Roșie și de fortificația de la Cioclovina-Ponorici. La aceasta mai trebuie adăugat cetățile de la Căpâlna, Banița și Tilișca. Cetatea Sarmizegetusa a fost construită pe Dealul Grădiștea. Zidurile cetății înconjurau vârful dealului și erau construite în stilul clasic, miriș dacic. Fortăreața, un patrulater alcătuit din blocuri
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
redute inexpugnabile pentru cei care le-au proiectat. Culmea însă, blocuri uriașe de beton înțesat cu un păienjeniș de fier, gros cât degetul cel mare de la mâna vreunui Goliat al timpului nostru, se aflau expulzate nu departe de baza acestor fortificații cu pereții groși de un metru. Pe un vânt aspru, de aprilie capricios, cu doi primari în trenă - cel de la Miroslovești, motorul unei relații antologice de frățietate activă cu basarabenii, și primarul locului, deja numit (trenă care îl includea și
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
degrabă caracteristică lunii iulie) amprentele unor încălțăminte destinate asfaltului (înveliș stradal de care, ce-i drept, comuna nu duce lipsă). La o cazemată, cea mai mare dintre toate, aflăm, prin intermediul săteanului Mihai Matei, și o istorie absolut dramatică a acestei fortificații. Dar ce nu-i tragic, când e vorba de război?! Moșul Matei era copil pe atunci, abia întors din refugiu. Și ne mărturisește că nu încetează să-l urmărească imaginea frânturilor de trupurui ostășești din preajma acestei cazemate, aflată în vecinătatea
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
ferecat ușa uriașă de oțel, pe dinafară (...“cu un apatat de sudură”, fabuleaza evocatorul) . După ce au terminat munițiile și s-au apropiat sovieticii, n-au mai avut cine-i elibera din buncăr pe ostașii captivi. Rușii au aruncat în aer fortificația cu tot cu nefericiții ei ocupanți. O altă cazemată, descompusă în trei blocuri de beton, servea, în târla oilor unui fermier local, drept șopron pentru ovinele sale. Acesta, animat și el de interesul oaspetelui basarabean pentru ecoul războiului, ne-a condus în
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
Neîndoielnic că da, acolo unde colosului de oțel i s-a opus această stavilă. Dar e foarte probabil că, în compensație, chiar el, tancul T-34 (despre care se spune că e arma care a câștigat războiul), va fi spulberat fortificațiile de beton armat de dincolo de șanțul antitanc. S-a întâmplat asta, probabil, în ultimul act al Bătăliei Moldovei, pe segmentul de front Ruginoasa-Târgu Frumos, căci în aprilie-mai, în luptele din arealul orașului Tg. Frumos, în jur de 350 de tancuri
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
pe un bac, până când li s-a interzis și asta din pricina unui posibil accident. Oficialitățile le-au promis în schimb că le reconstruiesc insula, exact așa cum a fost, pe ostrovul Șimian, lângă Turnu Severin, au refăcut ele ceva din fosta fortificație, dar s-au lăsat păgubașe curând. Nimeni nu voia pe Șimian. Clima aceea mediteraneană de la Ada-Kaleh, favorizată de anumiți curenți de aer, ori mai știu eu de ce, n-o puteau reconstitui nicăieri. Cucaras inspirase adânc, apoi dăduse iarăși a lehamite
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
a propus Georgescu, imediat ce coborâserăm din șalupă, de obicei vizitatorii erau aduși de barcagiii din partea locului în niște lotci mari care acostau frecvent direct pe plaja cu nisip fin, chiar lângă zidurile dărăpănate, dar pitorești în felul lor, ale fostelor fortificații, exista și un debarcader rudimentar din piatră, dar când afluența de turiști era mare, în sezonul estival mai ales, acesta nu mai făcea față solicitărilor. Firește, pentru oaspeții mai simandicoși, cum eram noi, de pildă, aduși cu șalupa căpităniei portului
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
concentrate în două clădiri una lângă alta și unde se producea de la șaibe și cuie până la ornamente casnice, aparate de radio și acumulatori, capela ce acorda asistență religioasă miltarilor și personalului civil angajat și familiilor acestora - când Alcatraz-ul servea ca fortificație militară la mijlocul și în a jumătate a secolului al XIX-lea și ceva mai târziu când a fost transormată în închisoare, statală la început și după aceea federală, grupul electrogen, morga, casa guarzilor și sala de protocol, oficiul de primire
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
aceeași colonie(7), elementul românesc cunoscând iată din excesul său de vitalitate și fenomenul de diasporă. La 25 mai 1455 orășenii din Cetatea Albă nemulțumiți de acțiunile piraterești ale genovezilor din castelul Lerici de la gurile Niprului pun stăpânire pe această fortificație și îi trimit captivi domnitorului Petru Aron pe conducătorii cetății. Podolia epocii lui Ștefan cel Mare este socotită de N. Iorga ca aparținând „de fapt nimănui”, deși succesiv ținuse nominal de cnejii tătari, Marele Cnezat al Lituaniei și Polonia. Pe
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
Bătrân s-a îngrijit de activitatea meșteșugarilor, de schimburile comerciale, inițiind mai multe emisiuni monetare, a dat privilegii negustorilor transilvăneni și polonezi. S-a preocupat de exploatarea bogățiilor subsolului. A mărit capacitatea de apărare a țării prin întărirea și extinderea fortificațiilor dunărene, prin crearea Băniei Severinului. Destoinicul voievod Mircea cel Mare, „bărbatul cel mai viteaz și cel mai ager dintre creștini “ (vir inter christianos fortissimus et acerrimus), cum îl numește cronicarul Johannes Löwenklau (Leunclavius) [2], a domnit 32 de ani. În
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
construite într-un stil aparte, orașul Nicosia îți oferă atât de multe lucruri inedite încât, ca să le poți savura în liniște și să cuprinzi totul în detaliu ar trebui să stai acolo câteva zile... Centrul Nicosiei este înconjurat de o fortificație venețiană datând din secolul al XVI-lea. Bogată în muzee și monumente din diferite perioade, capitala Ciprului uimește prin varietatea arhitectonică, prin acele elemente care îi conferă specificitate și nu în ultimul rând, prin ineditul dat de împărțirea ei în
NICOSIA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344500_a_345829]
-
de pescăruși năstrușnic-flămânzi, năbădăioși, obraznici, apucători și gureși cât cuprinde, gata să-ți fure din zbor firimitura. Departe, în zare - creste de munți, într-o ceață diafană, ca faldurile unei rochii de zână. Dincoace, țărmul mării, însemnat de cetăți și fortificații creștine cu nume de basm: Dochiaru, Xenofont, Xeropotamu, Gregoriu, Dionisiu, Sfântul Panteleimon, Pantocrator, Vatopedi, Stavronikita, Iviron, Karakalu, Prodromu ... Iar marea, sub noi, maică iubitoare și amenințătoare, virgină, lascivă și crudă, leagăn, altar și sicriu, cu albastrul incredibil, ucigător și vital
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]