439 matches
-
numeroase concursuri naționale și internaționale. Este compus din tineri, fete și băieți, de diferite profesii. Au interpretat dansuri și cântece populare din întreaga țară. Fetele poartă părul în coc, cu coroniță de flori, cămașă, ilic brodat cu motive florale, ciucuri, fotă, poale, pantofi. Băieții: ie, ilic brodat, cu ciucuri, ițari din postav, chimir lat din piele, brodat cu motive florale, cizme. Pe lângă dansatori, a fost reprezentat la festival de soliștii vocali: Cătălin Anghel și Bogdan Șeitan. Ansamblul “Floare de cireș” de la
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
stranii de cocori, cu ploi diluviene ce cântă peste țară a melancolie, tot singuri murim, tot singuri, uitând cântecele de-acasă, unde sunt toate clipele de demult, toamnă, și culorile tale în care te îmbrăcai cu straie de ii și fote cusute din toate culorile cerului, pline de fluturi strălucitori, mai știi câte vise au căzut grămadă peste inimile noastre? la poarta bizară m-așteaptă doamna în galben, nu mai e primăvară, nici vară, a venit ora apusului, învelește-mă mamă
TRECE SEPTEMBRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376123_a_377452]
-
un material moale și lucios, l-am pipăit și i-am spus mamei: „Tu dece n-ai din asta? Vreau să ai și tu din asta!" Apoi, tot în basmul acela cu muzică, am fost țărancă și am purtat o fotă roșie... Într -alt an, într-o fabulă de Grigore Alexandrescu, eu l-am jucat pe Curcanul cel frumos, țanțoș și... fricos! Și-mi amintesc ce costume grozave ne-a furnizat atunci unul din teatrele bucureștene bine cunoscute! În clasa a
TEATRUL ÎN VIAŢA MEA de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374710_a_376039]
-
la născătoare și s-o sting la asfințit când e vreme de iubit amor, lăcomie, rut, dragoste de împrumut, să-ți salt poalele catrinții nu cu mâna, ci cu dinții și să nu cârtești o iotă când rup nasturii la fotă, să ajung pe la pritoc în livezi cu busuioc, rătăcit ca un proscris de mă cred mereu în vis, când piano, când andante, în acorduri de secante ca beatrice cu dante. miercuri, 17 iulie 2013 Referință Bibliografică: balada visătorului / Ion Ionescu
BALADA VISĂTORULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378665_a_379994]
-
te faci un lucru, o avere a așezământului. Aceasta v-o spui că mi s-a întîmplat mie: cum am intrat, doi țapeni feciori băieși puseseră mâna pe mine, mă desbrăcară de haine, pe urmă unul mă înfășură într-o fotă de lână de la brâu în jos, în vreme ce altul zicea că mă încalță cu niște picioroange uriașe (galenți), care pe loc mă făcură c-un picior mai nalt. Această încălțăminte popoiată nu numai că mă ținea ca în butuci, căci nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să mai zăresc nimic, și căldura era atât de nesuferită încît [î]mi venea să leșin. închisei ochii și mă lăsai să facă ce-or vrea cu mine. Băiașii mă mai duseră câțiva pași, apoi [î]mi luară cingătoarea sau fota, [î]mi scoaseră din picioare gelengii și mă întinseră, pe jumatate leșinat, pe strada ce se ardica în mijlocul odăii și care semăna cu masa de marmură a unui amfiteatru. Cu toate acestea și acum, după câteva minute, începui a mă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mă luară și iar mă întinseră peste rănichi și mă înfășurară cu un șal alb la cap, apoi mă duseră îndărăpt iar prin salele prin care intrasem, cu grijă ca la fiecare schimbare de atmosferă să-mi puie o altă fotă și un alt turban. în sfârșit sosii în camera cea dîntîi, unde-mi lăsasem hainele. Aici aflai un covor frumos și o pernă; îmi mai schimbară o dată fota și turbanul ca să mă înfășure într-un cearceaf foarte mare. Astfel mă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
grijă ca la fiecare schimbare de atmosferă să-mi puie o altă fotă și un alt turban. în sfârșit sosii în camera cea dîntîi, unde-mi lăsasem hainele. Aici aflai un covor frumos și o pernă; îmi mai schimbară o dată fota și turbanul ca să mă înfășure într-un cearceaf foarte mare. Astfel mă culcară înfășat ca pe un prunc și mă lăsară singur singurel. {EminescuOpVIII 577} Simțeam atunci un fel de huzur, o fericire oarecare ce nu se poate tălmăci; mă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
unele statuete la care decorarea s-a făcut prin fine incizii, chiar artistice. Făcând referire la partea posterioară a unei figurine cu un asemenea decor, M. Nica credea că ar fi vorba de o piesă cu elemente de îmbrăcăminte, o fotă mai exact, redată printr-o spirală amplă, partea anterioară fiind decorată cu benzi meandrice, cele două piese de îmbrăcăminte fiind clar departajate prin linii fin incizate (Ibidem, fig. 17/9). În etapa Dudești IV B, figurinele au silueta stilizată, decorul
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
Radu, Gheorghe Radu, Ioana Porumb, Sistemul politic românesc, un sistem entropic?, Editura Tehnică, București, 1995, p. 122. Comitetul de redacție, „Argument: De ce Democrația Socială?”, Democrația Socială, buletin informativ editat de Departamentul de Analiză Politică al PDSR, nr. 1/1999. Dionysius Fota, „Economia Socială de Piață”, Democrația Socială, nr. 3/1999. Ibidem. „Proclamația către Națiune”, Azi, 9 aprilie 1990, p. 1. Comunicat al PDSR, preluat de Jurnalul Național, 17 iulie 1999. Declarația lui Ion Iliescu, preluată de România Liberă, 9 aprilie 1990
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
simboluri, Ți-ai ascuns de tot misterul, Sarmisegetuza doarmne, Oglindind în ea tot cerul. Colinele cu văile întinse, Cu tinda veche din bordei, Cu ulcica de pământ, Ți le-au furat pe toate ei. Drumărind prin munții tăi, Doar în fotă și-ntr-o ie, Ți-au luat aurul și sarea, Grânele de pe câmpie. Limba ți-a rămas curată, Printre brazde, printre lacrimi Doina ta a curs a jale, Îngropând dureri și patimi. 23 septembrie 2012 Ion POPESCU BRADOSCHI atenție se
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
discursurilor naționale s-a închegat o confrerie atotputernică. Și poemele. Și montajele. Și fotomontajele. Și tușele. Și retușările. Portretele pictate. Panourile gigantice. Grandoarea minciunii intens colorate, pretutindeni afișate. Fonduri erau cu nemiluita. Pe seama unor bieți copilași care tremurau în izmene, fote, bundițe și opinci ca să iasă cântecelul sau dănsulețul bine se agitau bine plătite șleahta specialiștilor în tocat bani și armia lihnită de profitori ai osanalelor. În spatele paravanului patriotic, s-au tocat și se toacă sume fabuloase, justificabile oricând prin cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
nu m-am mai putut abține și am citit-o acolo mergând, stând Într-un picior, ținându-mă cu o mână de bară. Acum camera asta Îmi pare să se află În mijlocul lumii. I’m happy. Și inconștientă. Ana. * (FIRIDĂ, FOTĂ, FLUIER, FUIOR) E Începutul verii. Grințu deja a Însoțit un grup de greci ortodocși În turneul lor prin nordul Moldovei și al Transilvaniei. Experiența i se pare interesantă și, Într-un fel, suficient de „filmică“ pentru a-i sugera scenarii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Floer!“ Prinsese gust să Învețe limba română sau, pur și simplu, respectivele cuvinte i se păreau cunoscute. Pe urmă s-a aplecat și arătat cu mâna poala cămășii purtate de bătrân pe dinafară, cum se poartă, până sus de genunchi. „Fotă“ - s-a grăbit să explice din spatele meu fotbalistul dar moșul l-a pus repede la punct. „Aiasta nu-i fotă, aiasta-i cămeșă!“ „Fota?“ - a Întrebat grecul. „Nu fota, nu, nu!“ - a precizat din nou bătrânul. E, cam asta-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
a aplecat și arătat cu mâna poala cămășii purtate de bătrân pe dinafară, cum se poartă, până sus de genunchi. „Fotă“ - s-a grăbit să explice din spatele meu fotbalistul dar moșul l-a pus repede la punct. „Aiasta nu-i fotă, aiasta-i cămeșă!“ „Fota?“ - a Întrebat grecul. „Nu fota, nu, nu!“ - a precizat din nou bătrânul. E, cam asta-i. Nu știu dacă poți să-ți dai seama ce fel de film aș putea să scot din povestea asta. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
cu mâna poala cămășii purtate de bătrân pe dinafară, cum se poartă, până sus de genunchi. „Fotă“ - s-a grăbit să explice din spatele meu fotbalistul dar moșul l-a pus repede la punct. „Aiasta nu-i fotă, aiasta-i cămeșă!“ „Fota?“ - a Întrebat grecul. „Nu fota, nu, nu!“ - a precizat din nou bătrânul. E, cam asta-i. Nu știu dacă poți să-ți dai seama ce fel de film aș putea să scot din povestea asta. În orice caz, câteva cadre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
de bătrân pe dinafară, cum se poartă, până sus de genunchi. „Fotă“ - s-a grăbit să explice din spatele meu fotbalistul dar moșul l-a pus repede la punct. „Aiasta nu-i fotă, aiasta-i cămeșă!“ „Fota?“ - a Întrebat grecul. „Nu fota, nu, nu!“ - a precizat din nou bătrânul. E, cam asta-i. Nu știu dacă poți să-ți dai seama ce fel de film aș putea să scot din povestea asta. În orice caz, câteva cadre le și văd. Zgârieturile de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
au cuvintele repetate de domnul „Star“ În românește. Mă așteptam ca măcar unul din ele să fie de origine greacă sau latină. Asta ar mai fi explicat câte ceva. Dar nu. Firidă e bulgăresc, fluier se pare că vine din albaneză (!), fotă e turcesc, iar etimologia lui fuior este necunoscută. Ciudat, nu! Într-un fel, teoriile „istorice“ ale tipului de care-ți spun se confirmă și prin asta. Atâtea obiecte circulă Însoțite de numele lor și atâția oameni fără! Gelu fu sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
spinarea cerbului, două veverițe și o ghindă; toate orătăniile se uitau la ciobănița din mijlocul pajiștii. Picioarele le ține drepte ca la armată. E Încălțată cu șosetuțe albe și pantofi negri, cu catarame aurii. Poartă veșminte țărănești de sărbătoare: ie, fotă, betelie cu fire groase, să se vadă, de aur și de argint. Pe degetele cu unghii lungi, de cântăreață la nunți, apar o grămadă de ghiuluri cu cataroaie lucitoare. În părul creț, lung și blond e Înfiptă o margaretă. Femeia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mână, legături uscate de leuștean și mărar, semințe de muștar și coriandru, creioane, ascuțitori, stilouri cu penițe scumpe, cerneluri chinezești, nenumărate coli de scris, pantofi, izmene, sandale, cămăși, câteva pălării de fetru sau de paie, papiote, ace de cusut, basmale, fote, ii, fuste, preșuri Împletite de mâna bătrână a mamei, un fier de călcat ce se umple cu jar și care netezea ca nealtul, dar și cu valoare artistică dată de capacul dantelat și mânerul În formă de sirenă cu sânii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
MAMA Tot primesc scrisori de‐acasă, de la mama, și mă roagă să‐i vorbesc de tine, Să te cruț de greutăți și să‐ți port sama; Spune că‐ți aduce daruri dacă vine. și‐ a cusut, așa cum îți plăcea odată, Fotă roșie cu grâie și păduri. Te‐ a rugat să nu fii supărată Dacă nu i‐ a pus în partea stângă șnuri. Flori de foc și apă ți‐ a cusut în ie ; Mama te și vede îmbrăcată‐ n ele ; “O să‐mi
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
unor bunuri pentru a achita datorii vechi, rămase în general după soți. Așa s-a întâmplat și la 29 iulie 1753 (7261), când “Catrina,... giupâneasa răpoosatului Ioniță zugrav biv vtori paharnic” spune: “Făcut-am zapisul mieu la mâna dumisale giupânului Fote Nica lipțcanul neguțitoriul din Iași... ce-am scos la vânzare... o pivnițe de piatră și cu dugheană pre pivniță-crâșmă și cu tot locul pivniții și a casălor bătrâne... care pivniță este în capul uliții pre Podul Vechiu, denainte mănăstirii Tri
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Chiriiac calfa de petrari întru care puind pecete Porții Gospod am și iscălit”. Interesant este faptul ce urmează scris negru pe alb: “eu preotul Gheorghe ot (de la n.n) Sfeti Neculai gospod (Domnesc n.n) am iscălit pe dumnealui giupânul Fote, portărel (slujbaș domnesc subordonat portarului n.n), neștiind dumnealui carte”. --Același “Chireac Panaite calfa de pietrari” împreună cu soția și fiii lor au vândut la 2 mai 1792 “niște case cu locul lor la Mahalaoa Făinii din vale de biserica Curălarilor
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
s-a putut liniști te înșeli, fiule. Drept dovadă, ascultă ce spune el la 8 septembrie 1777: „Pre înălțate doamne, jeluiesc mării tale pentru o mare împresurare ce are locul casălor și a dugenelor mele despre locul dughenei ficiorilor lui Fote lipscanul; și din poronca mării tale au trimes dumnealor veliții boieri vornici de poartă de au cercetat și n-au putut îndrepta;...Milostivește-te măriia ta ca din poronca mării tale să să ostenească dumnelor veliții boieri să facă cercetare
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
se de dughenile supt stăpînire me...Robul mării tale, Locman gherah din Iași”. Și jalbele lui Lohman se țin lanț: una la 22 decembrie 1778 și alta la 18 noiembrie 1780. De această dată, însă, se plânge că feciorii lui Fote „neguțitoriul” i-au împresurat o pivniță ce o avea prin schimb de la catolici - cea pentru care hamalii au depus mărturie că aceasta aparținea bisericii catolice. „Și de va fi între noi neodihnă, cu anafora să ieșim și înnaintea mării tale
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]