246 matches
-
Frânghiul, Frânghiș, la care se adaugă cele provenite din germanul „Franz” și maghiarul „Ferenc XE "Ferenc" ”, care Îl au la bază tot pe „franciscus”: Franț, Frențe, Fercu, Rențea, Freanță, Ferenț. Apud DA, tom. II, part. I, p. 166, sub voce „frânc”. După un secol și ceva Îl găsim pe „frânc” delimitat clar de italian, cel puțin la nivelul limbii culte, așa cum apare la Petru Maior XE "Maior" : „nici nemții, nici frâncii, nici italianii” (Istoria pentru Începutul românilor În Dachia, Buda XE
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
germanul „Franz” și maghiarul „Ferenc XE "Ferenc" ”, care Îl au la bază tot pe „franciscus”: Franț, Frențe, Fercu, Rențea, Freanță, Ferenț. Apud DA, tom. II, part. I, p. 166, sub voce „frânc”. După un secol și ceva Îl găsim pe „frânc” delimitat clar de italian, cel puțin la nivelul limbii culte, așa cum apare la Petru Maior XE "Maior" : „nici nemții, nici frâncii, nici italianii” (Istoria pentru Începutul românilor În Dachia, Buda XE "Buda" , 1812, p. 335). G. Mihăilă, loc. cit. și
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Apud DA, tom. II, part. I, p. 166, sub voce „frânc”. După un secol și ceva Îl găsim pe „frânc” delimitat clar de italian, cel puțin la nivelul limbii culte, așa cum apare la Petru Maior XE "Maior" : „nici nemții, nici frâncii, nici italianii” (Istoria pentru Începutul românilor În Dachia, Buda XE "Buda" , 1812, p. 335). G. Mihăilă, loc. cit. și Al. Cioranescu, Diccionario Etimológico Rumano, Universidad de La Laguna, Tenerife, 1958-1966, articolul 3489. DA, loc. cit. N.A. Constantinescu, Dicționar onomastic românesc, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
XE "Cantemir" : „pentru urgia ce avea asupra legii lătinilor, lăpădară românii slovele lătinești”. DEX, p. 650, sub voce. Există și la aromâni, În forma „papistan”, dar aici provine din greacă (Tache Papahagi, op. cit., sub voce). Odobescu scrie despre „timpii Împăraților frânci din Constantinopol” (apud DA, sub voce „frânc”). DA, loc. cit.: „Încălțăminte și pălării zise «frâncești», pentru că se făceau tot În țara «frâncească» a Flandrei” (Nicolae Iorga XE "Iorga" , Brașovul și românii, București, 1905, p. 10). „Țara frâncească” apare În Alexandria
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
legii lătinilor, lăpădară românii slovele lătinești”. DEX, p. 650, sub voce. Există și la aromâni, În forma „papistan”, dar aici provine din greacă (Tache Papahagi, op. cit., sub voce). Odobescu scrie despre „timpii Împăraților frânci din Constantinopol” (apud DA, sub voce „frânc”). DA, loc. cit.: „Încălțăminte și pălării zise «frâncești», pentru că se făceau tot În țara «frâncească» a Flandrei” (Nicolae Iorga XE "Iorga" , Brașovul și românii, București, 1905, p. 10). „Țara frâncească” apare În Alexandria, plasată geografic destul de vag, aproape fabulos, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pantaloni franțuzești), francia-posztó, 1723 (postav franțuzesc), francia-tallér, 1756 (taler franțuzesc), francia-zár, 1761 (broască franceză) etc. - vezi Erdélyi magyar szótörténeti tár [Dicționarul etimologic al lexicului maghiar din Transilvania], vol. IV, București, 1984, pp. 405-407). Tache Papahagi, op. cit., p. 564, sub voce „frânc” (glosă din anul 1699). Ibidem. Ibidem: „Frâncu s’feațe”. Cf. alte etnonime, al căror sens a evoluat În direcția unei trăsături negative atribuite etniei respective: „lifteni” (lituanieni) = „păgâni” (Iorgu Iordan, op. cit., p. 277; Vasile Bogrea, op. cit., p. 387). De fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
I. Amzulescu, op. cit., pp. 255-280; Nicolae Roșianu, op. cit., pp. 27-52: Stereotipie și originalitate În folclor. Vezi Al.I. Amzulescu, Cântecul epic eroic. Tipologie și corpus de texte poetice, Editura Academiei, București, 1981, subiectele narative Înregistrate la nr. 14 (Fata de frânc) și nr. 17 (Trei crai), cu variantele respective. Ibidem, pp. 75-76 (În catalog), 298-299 (În antologie). Ibidem, p. 298. Vezi la Al.I. Amzulescu, Cântecul nostru bătrânesc, Editura Minerva, București, 1986, pp. 158-159, ipoteza identificării sale cu Kruševac (Crușevăț), locul
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
schismaticii, mongolii, musulmanii și evreii, Într-o ierarhie a alterității. Este adevărat Însă că analiza sa se aplică mai ales unor percepții de la nivel elitar, savant, difuzate eventual spre lumea rurală. Al.I. Amzulescu, op. cit., pp. 289-292: „Cea fată de frânc” (În antologie); p. 72, poziția nr. 14, În catalogul subiectelor narative. Ibidem, p. 198, poziția nr. 102 În „Motiv-Index” (inventarul alfabetic de momente funcționale și elemente motivice relevante, narative și descriptive). Ibidem, p. 289. Ibidem, p. 292. Ibidem, pp. 292-296
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
democratice În procesul constituirii solidarității naționale moderne. 1821-1848”, În volumul Națiunea română, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984, pp. 338-377. George Em. Marica, Ideologia generației de la 1848..., ed.cit., pp. 48-49. Félicité Robert de Lamennais XE "Lamennais" , „Cuvintele unui credincios frânc”, trad. de Iosif Many XE "Many" , În Învățătorul poporului, I, 1848, nr. 4, pp. 13-15; nr. 5, pp. 17-19; nr. 18, pp. 70-72. Pentru receptarea lui Lamennais la românii din Transilvania, vezi Ion Breazu, Studii de literatură română și comparată
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
valutazione degli argomenti basata șu preconcetti, faziosità e prevaricazione. În particolare, îl dibattito deliberativo dà l'opportunità di ridurre la conflittualità della discussione, di porre l'attenzione sulle ragioni altrui e di promuovere contributi informați e rilevanti. SITO FAQ http://frânc 2.mit.edu:8000/ci/show-help-topic?faq-doparie+italian 1, (10/ 11/2015) 18 Îl referendum propositivo: . tipo di referendum, non riconosciuto dall'ordinamento italiano, con cui și sottopone al giudizio dell'elettorato l'approvazione di una proposta per l'adozione
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
2010 https://mariodomina.wordpress.com NORDHAUS P., "Îl Ciclo Politico-Economico", cît. ripresa da N. Acocella Elemenți di Politică Economică, ed. Carocci, Romă, 2009. Bibliografia online "Doparie: cosa sono?" http://laral.istc.cnr.it/rcalabretta/pensatoio/doparie cosa sono.html SITO FAQ http://frânc 2.mit.edu:8000/ ci/show-help-topic?faq-doparie+ita lian1. Blog Doparie: http://dopariepress.alter vista.org/conclusa-la-prima-doparia-online-con-un-grande-successo-di-partecipazione/ 01/03/2016 http://trucheck.it/letteratura-italiana/26622-l-umanesimo-e-la-figura-dell-intellettuale.html www.filosofico.net/pietroverri.htm http://dizionario.internazionale.it/parolă/referendum-propositivo07/11/2015 http
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
duc și-n munții Mazurilor cari ar fi urmași direcți ai vechilor daci și cântă ori spun un fel de legendă ca a mormântului lui Alaric. Reflexurile unui foc în căderea de apă dela moara dracului. Contimporanii anilor 1490-1500 străinii frânci la curtea lui Ștefan îi povestesc lui Ștefan ori lui Bogdan despre întâmplările și obiceiurile popoarelor și curților din Occident. Înturnându-se din Pocuția cu Bogdan, Ștefan Vodă găzduește pe vreme rea la un gospodar la poalele muntelui. Gospodarul nu-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lor s-au amestecat a noastră. De la râmleni, ce le zicem latini: pâine, carne, găina, muiarea, fămeia, părinte, al nostru și altele multe den limba lătinească, că de ne-am socoti pre amăruntul, toate cuvintele le-am înțelege. Așijderea de la frânci [celelalte popoare romanice] cal, de la greci strafide, de la leși prag, de la turci m am căsătorit, de la sârbi cracatiță, și altele multe ca acestea den toate limbile, carile nu le putem să le însemnăm toate“ (p. 73 urm.). Ureche încheie imaginea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
energiile sacre (metalul indică apartenența divină) pentru a provoca o armonie muzicală. Supunerea pustiului și convertirea lui spre o utilitate socială constituie o fază anterioară în ierarhia capacităților pe care trebuie să le dovedească eroul. În balada Cea fată de frânc I (20) mireasa potențială cere mult: „de-o vie pe mare,/ Cu nouă răzoare,/ Cu aracii-n dungi,/ Cu strugurii dulci,/ Cu aracii obli,/ Cu strugurii negri,/ Jur-prejur de vie/ Gutui și lămâie,/ Iară la prilaz/ Doispre’ce năranz,/ Fi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
care rezistă atacurilor păgâne: „Face-ș fata de-o cetate/ Lerui Doamne/ Și n-o face cum se face,/ Și mi-o face-ntr-o ispită/ ’Ntr-o ispită-ntr-o pofidă/ Și-n ispita turcilor-u./ Bată-s turci după uscat-u/ Și frânci după Marea Neagră” (Tulucești - Galați). Petru Caraman încadrează tipul acesta de colindă celor eroice, de flăcău, notând că „se bucură de o răspândire în adevăr uriașă la bulgari, români, ucraineni, polonezi, bieloruși”. Rezistența simbolică a cetății determină fata să lanseze acea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
colinde, adevărate bijuterii ale creației populare locale, din care ne mulțumim să amintim numai căteva titluri : «Ajunul», «Sara-i mare», «Boerii s-o adormitu», »Scoală, scoală tu domn bun», «Maria lui Crai», «Nu te fată, spăimântară», «Pe seninul ceriului», «A Frâncului» 4. Șezătoarea fetelor în seara Anului Nou. In seara cumpenei dintre ani, fetele satului se adunau la o gazdă din timp tomnită, unde printre multe altele, ajutate de femei mai în vârstă, cu experiență de viață, făceau fel și fel
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
lui Costin vel comis și dinaintea lui Toderașco an Ionașcul jitniceriul și dinaintea lui Ioniță ană Răcovie logofătul biv postelnică și dinaintea dumilorsale vornicilor de poartă, anume Toader Vîtriș și Achirilei și a Ursului și a lui Gheorghie și a Frîncului și a lui Enache și a mulți boieri mari și mici. i pentru credință, nea-m pus noi degetul și acești boieri ce mai sus scrie am iscălit, ca să fie de credință, ca să se știe.” în anul 7173 [1665] martie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moralizatoare asupra maselor? Oare nu aflăm răspunsul în această vorbă de duh a patriarhului de la Constantinopol: sultanul îi reproșa agitația și spiritul ce îi frământau pe grecii din această capitală; "De ce a permis Înălțimea-Voastră să se deschidă școli ca la frânci, spuse el; să fie închise și răspund de tot!" Ce expresie în gura unui succesor al unor Vasile, Grigore și Chrysostom! S-au deschis seminarii în câteva eparhii; se predau aici cititul și cântarea slujbelor religioase; cursul de teologie e
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ave phoenice al lui Lactanțiu. Nu se poate preciza când a fost redactată lucrarea, dar ea se referă la evenimente de după călătoria la Roma, în anul 1369, a împăratului bizantin Ioan al V-lea Paleolog. Încercările acestuia de împăcare cu „frâncii” (mâncători de „azimă”, de unde și numele de Azimit sau Iazimir al unuia dintre personaje) stârnesc mânia călugărilor din Bizanț, care îi primesc cu ostilitate pe oaspeții „pișpeci”, „pipistași”, și îi provoacă la un duel al întrebărilor și răspunsurilor, menit să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287569_a_288898]
-
a noutății. Criticii români disting în literatura orală mai multe genuri: Colindele (Calendae): cântece de Crăciun și de Anul Nou. Baladele (cântece bătrânești): amintiri ale unor fapte istorice de vitejie și ale haiducilor răzvrotiți împotriva ciocoilor și fanarioților; epopeea luptei frâncilor (occidentali) împotriva turcilor; vânători cu șoimi; nunți domnești; balade mitice în care vechiul fond oriental a fost impregnat de dogma creștină. Doina, melancolică sau războinică, mod cu adevărat național al lirismului popular: "Doină, doină, cântec dulce! Când te-aud nu
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
relațiile pe care țările Române le-au avut, mai ales în veacul al XVII-lea, cu Peninsula). „Grădina foarte mare”, pe care arhidiaconul Paul de Alep o vedea la Dobrenii lui Constantin Șerban, era „împărțită în straturi, ca grădinile francilor” (frânc însemnând, în limba română veche, „italian”; și șefului peste grădinarii lui Constantin Brâncoveanu i se zicea Frâncul și era... italian). Aranjate după scheme puse la punct de Renașterea italiană erau - spun călătorii străini - și „grădinile frumoase” ale lui Vasile Lupu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Grădina foarte mare”, pe care arhidiaconul Paul de Alep o vedea la Dobrenii lui Constantin Șerban, era „împărțită în straturi, ca grădinile francilor” (frânc însemnând, în limba română veche, „italian”; și șefului peste grădinarii lui Constantin Brâncoveanu i se zicea Frâncul și era... italian). Aranjate după scheme puse la punct de Renașterea italiană erau - spun călătorii străini - și „grădinile frumoase” ale lui Vasile Lupu, cu deosebire grădina interioară, „grădina între ziduri” (unde-și petrecea, poate, clipele de răgaz și Ecaterina Doamna
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
aice. Privesc nalți munți spre Marathon, Iar el spre-albastrul val amar, Și-am zis, visînd pe al lor tron, Că liberi am putea fi iar, Căci, stînd pe-al perșilor mormînt, Nu pot să cred că rob eu sînt. . . . În frînci să nu credeți ! Ei vînd și cumpără, vînînd doar prada ! În brațele grecești, oricînd, Nădejdea-și pune azi Ellada. Latinul furt și turca oaste, Vai, scutu-i sparg, i-aduc năpaste ! . . . Pe marmuri, sus, la Sunium Mă duceți, ca să plîng cu
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Valută Cursurile pieței valutare din data de 30 octombrie, ora 14,00, anunțate de Bancă Națională a României, valabile pentru ziua de vineri: Valute în cont Curs în lei 1 dolar australian 23887 1 dolar canadian 25752 1 frânc elvețian 25403 1 coroană cehă 1229 1 coroană daneză 5304 1 lira egipteană 5468 1 EURO 39420 1 lira sterlina 57342 1 forint ungar 154 100 yeni japonezi 31185 1 leu moldovenesc 2514 1 coroană norvegiană 4794 1 zlot polonez
Agenda2003-44-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/281651_a_282980]
-
de 32-29 sau chiar 30-30.“ DCNews: Ce ne puteți spune despre o eventuală revenire a PDL? Mirel Palada: Tendințele nu pot fi anticipate, precizia este foarte dificilă pentru că se referă la elementele din viitor, la întrebarea asta o să vă răspund frânc, nu știu. DCNews: Cum a evoluat percepția oamenilor cu privire direcția spre care se îndreaptă România, în ultimul an? Mirel Palada: Percepția oamenilor despre direcția în care se îndreaptă țară este, în continuare negativă, majoritatea 75-80% considerând-o greșită. Totuși
Mirel Palada, autorul sondajului CCSB, pentru Editura DCNEWS: Nimeni nu ştie dacă PDL poate reveni în sondaje () [Corola-journal/Journalistic/48135_a_49460]