1,676 matches
-
Roman face tehniciana prezentările, indicîndu-i pe cei doi cu palma desfăcută. Nu mai întind mîna că-s gripată foc murmură Brîndușa Roman, aruncînd o privire spre Vlad, observîndu-l cum își ridică încet palma. Privirea tînărului, surprinsă o clipă de gestul frînt al palmei ridicate, face o mișcare rotundă, bruscă și tăioasă, retezînd-o pe femeie în două, asemeni coasei ce învăluie brazda de iarbă: Deci tu ești frumoasa doamnă Brîndușa..." "Obraznicule!" scapără privirea Brîndușei. Am înțeles de la tovarășa tehniciană că dumneata conduci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
mai ascult. La auzul acestui ordin, bărbatul își ridică fruntea: doi ochi vii, scăpărători, o țintuiesc pe femeia din fața lui, care începe să dea înapoi. Dacă-i atît de greu să legi două vorbe în latină, spune femeia cu glasul frînt, vrînd să cîștige timp, să ajungă la ușă învață, măcar, că trebuie să-ți scoți căciula cînd... adaugă ea speriată de-a binelea, dar prea tîrziu: bărbatul i-a prins deja umerii între palme și o apropie, învăluindu-i gura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
zgomot, înfiorînd pînă și frigul. Dezorientat, Mihai privește într-acolo. Nu cumva, abia de-acum, de-aici încolo, încep să mă îndrăgostesc de Maria, făcînd o pasiune pentru miezul fierbinte al vulcanului?!..." Noaptea pare cutremurată de rana albă a pomului frînt. Vîntul suflă cu putere dinspre munte și-l împinge pe Mihai înainte, către stația autobuzelor din centrul orașului. *** Ce-i? Cine-i! sare Aura în sus, speriată, răsturnînd pe spate, spre perete, fotoliul în care a dormit. Vîntul zgîlțîie din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
îi atinge Mihai umărul cu timiditate. Muraru se ridică, își șterge ochii și nasul cu batista, apoi îl întreabă: Ai adus? Mihai îi pune în mînă teancul de sute. A murit, Mihai, a murit ast' noapte spune Muraru cu glasul frînt. Mi-a zis că nu-i, dar ea era. Eu am stat la uzină toată noaptea... Și doar îi spusesem că fac rost de bani. Voia să mă lase, zicea că-i mai bine așa. Eu ziceam să lase copilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cu petele verzi ale pădurilor și galbenul spălăcit al pășunilor, cu toate cuburile albe și pitice prin care știința îți demonstrează rapid și irevocabil că omul există, ba chiar că și-a construit sate sau orașe, cu liniile drepte sau frânte, rareori curbe, ale potecilor și drumurilor, în fine, chiar cu o toponimie riguroasă a locului (de felul: Valea Argeșului, Valea Ialomiței, Parva, Băiuț și așa mai departe), să nu pomenească vreodată despre crucea săpată în lemn. De fapt, sunt chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
munca mea cu energie sporită. Eram Jay Gatsby. Aveam o mare capacitate de refacere. Îmi vedeam de treaba mea, neostoit. Din afară, păream tot ființa afabilă de altădată, și cine putea ști că În sufletul meu se ascunde o inimă frîntă ? În fiecare dimineață, Norman și cu mine citeam Boston Globe. Îl citeam din scoarță-n scoarță, inclusiv anunțurile de la mica publicitate. Am Început să fiu la curent cu ceea ce se Întîmplă În lume, am devenit un cetățean bine informat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
mașina din garajul blocului în care locuiesc, Vaughan urcase în trombă rampa de ciment, o mașină urâtă țâșnind dintr-o capcană. Ieri, cadavrul lui zăcea sub girofarurile poliției la baza podului rutier, învăluit într-o fină dantelărie de sânge. Pozițiile frânte ale picioarelor și ale brațelor sale, geometria însângerată a feței, păreau să prodieze fotografiile cu răni provocate de accidente care-i acopereau pereții locuinței. M-am uitat în jos pentru ultima dată la prohabul lui uriaș, năpădit de sânge. Optsprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
Bosch străbătând autostrăzile în mașini luate de la o companie de închiriere. Catherine îngenunche lângă mine, ținându-și cotul pe brațul cromat al scaunului meu. Văzusem aceeași străfulgerare de lumină pe instrumentele de bord ale mașinii mele pe când stăteam în spatele volanului frânt și așteptam să mă elibereze poliția. Ea îmi exploră cu o urmă de interes contururile modificate ale rotulei. Catherine avea o curiozitate naturală și sănătoasă pentru perversitate, sub toate formele ei. - James, trebuie să plec la birou - o să te descurci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
interiorului mașinii. Tăieturile acelea aparent fără sens de pe pielea sa, precum săpăturile unei dălți, demarcau îmbrățișarea tăioasă a unui compartiment prăbușit al pasagerului, o cuneiformă a cărnii formată din cadrane sparte, schimbătoare de viteză și manete ale luminilor de poziție frânte. Laolaltă descriau un limbaj exact al durerii și senzației, al erotismului și dorinței. Lumina reflectată a farurilor lui Vaughan scotea la iveală un semicerc de cinci cicatrice care-i înconjurau sfârcul drept, o schiță pentru o mână care-i va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
fanteziei ce avea să iasă la iveală pentru prima dată în momentul accidentului, un mariaj brutal având drept centru de referință punctele cărnoase ale genunchilor și pubisului ei. Acea femeie atrăgătoare, cu plăcutele ei vise sexuale, fusese renăscută din contururile frânte ale mașinii sale sport zdrobite. Trei luni mai târziu, stând alături de instructorul de fizioterapie în noua ei mașină pentru invalizi, ținea manetele cromate cu degetele-i puternice de parcă acestea ar fi fost extensii ale clitorisului său. Ochii ei pătrunzători păreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
de protecție a roții din spate a mașinii și ajunseră la pământ într-o ceață de cioburi de sticlă securizată care căzu de pe mașină ca gheața, de parcă fusese dejivrată după o îndelungă îmbălsămare. Între timp, șoferul mașinii ricoșase din volanul frânt și aluneca sub coloana de direcție în compartimentul de jos al mașinii. Soția lui decapitată, cu mâinile ridicate grțios în fața gâtului, se rostogoli peste tabloul de bord. Capul desprins sări pe husa de vinilin a scaunului și trecu printre busturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
și Vest), prin numărul populației, cât și potențialul de care dispunem, România este îndreptățită să devină în această zonă cel puțin o democrație prosperă și puternică. Cred în oamenii minunați ai acestui loc binecuvântat totuși de Dumnezeu. Cred că aripile frânte ale României se vor vindeca și o vor înălța din nou acolo unde îi este locul. În acest context, rolul tineretului nu e deloc de neglijat. Având în vedere fie și numai faptul că atâția oameni în etate, cu funcții
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
sigur, rămânea de văzut. Am ajuns acasă în Dr. Felix 14, unde nu era nimeni, ai mei petrecând Revelionul la cineva care avea o casă la țară. Sonia s-a aruncat în pat. - Poți să mă dezbraci? a zis. Sunt frântă. I-am scos pe rând pufoaica, bocancii, pantalonii, pulovărul, tricoul și ciorapii și am aruncat plapuma peste ea. Ciorapii erau uzi, deci i-am pus pe calorifer. Sonia adormise. M-am dus în living și am aprins televizorul, să văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
a învârtit de jur împrejur ca un câine, continuă Mma Potsane, râzând. S-a uitat sub pietre, aa mușinat aerul și a scos sunetele alea ciudate în limba lor - știți cum sunt, sunetele acelea ca foșnetul copacilor, sau ca rămurele frânte. N-a găsit, însă, nici un semn al vreunui animal care să-l fi luat pe băiat. Mma Ramotswe îi întinse batista să-și tamponeze ochii. — Și ce credeți că i s-a-ntâmplat, Mma? Cum poate cineva să se evaporeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
n-a aruncat nimeni nici măcar un cartof sau o patlagea în capul lor... A luat trenul și s-a dus la Timișoara s-ajute să care răniții, s-a întors de-acolo c-o gaură în pulover și cu inima frântă... Pe urmă, a stat în Piață cu golanii, a cântat, a purtat ecuson la vedere... Nu l-au bătut minerii, dar numai pentru că n-are barbă... Și-ar fi lăsat el, da’ nu-i crește. Eu să te-nvăț? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
se urmări prin aer cîteva clipe și a se Întoarce din nou, trecînd iarăși prin primejdioasa stîncă. Îi fu cu neputință să priceapă cum de nu se făcuseră zob de faleza abruptă pentru a se prăbuși mai apoi, cu gîtul frînt, În adîncul prăpastiei, și părea logic ca insula să-i fi Înghițit cu totul spre a-i scuipa din nou, În același fel, cîteva minute mai tîrziu. În dimineața următoare, foarte devreme, cînd fluxul Începuse să se retragă, Înconjură insula
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
trupul lui Simon Magul. Prima care se apropie fu Sofia Prostituata, credincioasa lui Însoțitoare. Vru să‑i tragă pe ochi șalul pe care i‑l dăduse, dar nu găsi atâta putere, Închizând ochii de groază. Cu țeasta zdrobită, cu membrele frânte, cu chipul desfigurat și Însângerat, cu măruntaiele la vedere, precum o vită Înjunghiată, zăcea pe pământ; pe pământ zăcea o masă de oase frânte și carne căsăpită, cu burmazul, crepidele și șalul amestecate laolaltă cu trupul stâlcit. Cei care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
l dăduse, dar nu găsi atâta putere, Închizând ochii de groază. Cu țeasta zdrobită, cu membrele frânte, cu chipul desfigurat și Însângerat, cu măruntaiele la vedere, precum o vită Înjunghiată, zăcea pe pământ; pe pământ zăcea o masă de oase frânte și carne căsăpită, cu burmazul, crepidele și șalul amestecate laolaltă cu trupul stâlcit. Cei care se apropiară să vadă scena o auzeau blestemând: „Și asta e tot o mărturie a Învățăturii lui. Viața omului e cădere și iad, iar lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
ei să facă ceva pentru el și că, prin urmare, ar trebui să renunțe. Poate că trebuia Încă de multă vreme să fi renun țat să rămână În țara asta. Seara de abia Începuse și se simțea de pe-acum frântă. — Hai să mergem să bem ceva, i-a spus. O să se scuture ea din letargia asta, știa bine că e-n stare. Din s-a Înnegurat. — De fapt, nu, nu, Îți mulțumesc! Sunt cam obosit azi. Poate că-i mai
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
altora! Aici intervenea și Nina, izbucnind în hohote de râs, râs până la lacrimi, la fiecare nou argument adus de impacientatul lor oaspete, ba chiar sărind cu haz nebun pe arcurile canapelei, dezlănțuită, în timp ce brațele sale imitau un fel de zbor frânt, hidos. Cum putea să creadă, hă,hă, ce absurditate, hă, hă, hă! Obrajii deveniseră rozalii de atâta haz. Iritat de manifestările ludice ale femeii și de zâmbetul sarcastic al profesorului ce urmărea, printre norii de fum proiectați spre tavan, discuția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de vin alb, Blegălăul, zise ea cu ciudă, logodnicul fericit și intră în baie ca să nu-l mai vadă când o fi să treacă înapoi spre camera lui. Femeia de serviciu veni abia către seară, când Sidonia era așa de frântă și pietrificată în ea, încât dacă cineva ar fi împuns-o cu cuțitul nici n-ar fi curs sânge. Își revărsă o parte din nervii zilei pe biata femeie, nu prea mulți, doar era conștientă, se temea să n-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
lumea își pusese deja speranța în aparat. A venit mult așteptata zi a testării aparatului. Avertizorul a eșuat. În prima noapte, copilul nu a dormit de loc. Se gândea cu tristețe la speranțele lui spulberate, la visul său cu aripi frânte și îi venea să plângă. După îndelungi chinuri și frământări, a apelat în cele din urmă la un inginer electronist. Acesta a depistat greșeala și aparatul a fost pus în funcțiune. S-au construit apoi mai multe aparate după modelul
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
cele din urmă la o rotire goală În jurul unei fântâni arteziene căzută ea Însăși În paragină de ani de zile. Cine se smulge din cercul ăsta va avea viitor, sau, mă rog, ceva acolo o linie dreaptă În față, sau frântă, pe alocuri, chiar o spirală sau o serpentină, ca Gutinul sau Gutâiul, tot un drac, care te duce la Borșa, Prislop, Iacobeni și mai departe la mănăstirile din Nord unde poți vedea cu ochii tăi Iadul, În caz că până acum n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
experiență. Lumina puternică a după-amiezii trasa un dreptunghi lunguieț pe covor și-o pasăre pirpirie cânta pe antena TV a casei de vizavi. Auzeam sunetul unei mașini la distanță de câteva străzi, din ce în ce mai slab pe măsură ce se îndepărta. Crăpăturile acestei lumi frânte se întindeau sub picioarele mele. La 3.30 după-masa, în a doua zi a vieții mele de-a doua, un motan mare și roșcat intră în bucătărie. Își strecură anevoie trupul greoi prin geamul deschis, se plimbă pe mese și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Acum întoarce-te la lacul tău, la barca ta care se leagănă domol. Dar de data asta cunoaște lacul; recunoaște locul drept ceea ce este și, când ești pregătit, aruncă o privire peste marginea bărcii. Apa e limpede și adâncă. Razele frânte ale soarelui decupează fâșii albastre jos, departe, în adâncurile reci și limpezi. Stai liniștit, așteaptă și privește. Nu te clinti. Rămâi absolut nemișcat. Se spune că viața e tenace. Că și numai cu jumătate din șanse sau mai puțin, viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]