254 matches
-
și pivnițele boierilor, mâncau, beau și distrugeau totul, siluiau femeile de ajunseseră să fugă toate prin poduri și căpițe. Împăratul îmi cerea să întrețin timp de șapte luni cincisprezece mii de ostași și să plătesc drumul lor până la granița cu franțujii, opt sute de mii de florini. Asta a fost treaba Bălăceanului și a văduvei răposatului vodă, doamna Maria. Că boierii au fugit din fața armatei lui Heissler, că la București bântuia ciuma, că eu, vodă, m-am dat de-o parte la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
astea ar fi putut să angajeze, în part-time, câteva secretare reciclate în editori de știri din povestirea de la început. PALINDROMAN Serban FOARȚ| Roșul ușor e rozul iluzor (Continuare din numărul trecut) Ca să nu-l lase sur sa soif (cum zic franțujii și, bineînțeles, el însuși) pe palindromicul Vasile Elisav, Nora se ridică, decisă, de pe scaun, făcu trei-patru pași până în dreptul taburetului pe care ședea Carmen, se aplecă asupră-i, în timp ce părul foarte negru i se revărsa, în ample valuri, pe fruntea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
cu laptop și a ghicitoarelor conectate wireless la astre, domnii Diaconescu, Ogică și Lazarus au datțo analogic cu bâtațn baltă. PALINDROMAN Roșul ușor e rozul iluzor Serban FOARȚ| (Continuare din numărul trecut) Ca să n-o lase sur sa soif (vorba franțuzului, ca și, firește, a lui însuși) pe paronimica de Carmen Carpen, palindromicul Vasile Elisav se ridică, decis, din scaun și, spre mirarea palindromicei syzigii a lui, Nora Aron pe nume, făcu cinci pași și se opri, provocator, în fața primei, căreia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
Ninsoarea, viscolul, gerul, blocajele din trafic, avioanele înghețate cu pasagerii lor nervoși. A, și să nu uităm, bradul. Da, bradul a fost, la trecerea dintre 2007 și 2008, al doilea personaj în topul mediatizării, după ministrul cu prenume de rege franțuz. Nu am cronometrat, dar cred că, din 20 de minute de jurnal de știri, măcar opt au fost acaparate de eternele subiecte legate de împodobirea și „îmbecuirea“ brazilor din piețele publice ale orașelor de pe teritoriul patriei. Nu vreau să fiu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
ruși, păgânii de provoslavnici ne-au sfârtecat Țara, furând jumătate din Moldova, botezând-o Bessarabia... Prea puțin timp și doar În câteva Întâmplări cheie am stat, cu-adevărat, la noi, În calidor (chiar așa: cum să ne vină calidorul de la franțuji, când ei nu au esențialul - și dulcele - verb a sta?), Însă mă Întorc, fără odihnă și fără efort spre mereu același punct de plecare: calidorul. Desigur, pictura, literatura, mai cu seamă poezia au zugrăvit, au cântat, consacrat un alt punct-de-plecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
lor, porțiunea de până-la-Rin... - Între ei, Slavii și... restul lumii: ne-slavii. - Au respectat cuvântul dat: s-au oprit la Elba, nu au căutat Berlinul pe Rin... - Sau pe malul Atlanticului - cine i-ar fi oprit: Nemții - care numai existau? Franțujii, care-i pupau În cur, ca să capete și ei zonă de ocupație din Germania? Sau poate Americanii, care totdeauna - auzi tu: totdeauna i-au ajutat pe Ruși, totdeauna i-au considerat pe Ruși ca pe niște parteneri adevărați, pe potriva lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
o mizerie brută și brutală care te deprimă în ciuda culorii extraordinare. Remarcabilă este modalitatea de realizare a acestei emisiuni: cadre largi, care oferă perspective superbe, de ansamblu, cadre care se mișcă încet, fără grabă, fără panică pentru că vorba aia, pentru franțuji nu dau turcii, limbaj decent. Îți dai seama imediat că e vorba despre oameni care caută să înțeleagă și nu să judece. Jos pălăria! Mă fac să-mi dau seama că se poate și altfel dacă se vrea. Mândrul vultur
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
două a-uri suspendate, deschizându-se pe ambele părți ale d-ului pronunțat de o limbă erectă, „madame“ era cu siguranță cel mai potrivit termen. Se potrivea până și e-ul neaccentuat de la sfârșit, pentru că Îi dădea cuvântului un aer franțuz, oarecum decorativ - ca o pală de aer Înghețat. Așadar, i-am spus femeii din camera 202 „madame Dora“ sau, pur și simplu, „madame“ mai bine de șase luni - până când lucrurile au evoluat Într-o anumită direcție, sfârșind cu această Întâmplare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
știm nici de cine, nici cât de corect) din scrierile unui jurnalist și istoric recunoscut ca profesionist (A. Majuru). Analiza stării de fapt de la noi (în bună parte, credibilă) este prefațată cu avertismentele „livrate” recent de două „cassandre”: una politică - franțuzul Jean-Marie Le Pen, și alta politologică - americanul George Friedman, șef al unei agenții de analiză geopolitică. Primul ne sfătuiește să ne apărăm „pământul” contra străinilor: pentru că este prea bogat și frumos, ni-l vor lua! Dacă naționalistul francez se gândește
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
încă!) cu imperialismul „roșu”, rusesc sau chinezesc. În concluzie, nu cred că partida este pierdută pentru Europa. În ce privește România, aș crede că și cetățenii ei cei mai lucizi își pot da seama destul de bine despre propriile probleme. N-o fi franțuzul Le Pen vreo Mafalda! Sunt de acord că trebuie să negociem ferm cu orice partener extern, dar fără a agita ostentativ, „cu legitimă mândrie patriotică” (cum clama propaganda comunistă) steagul decolorat al „idependenței” ceaușiste. Aceasta nu era decât un drog
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
știm nici de cine, nici cât de corect) din scrierile unui jurnalist și istoric recunoscut ca profesionist (A. Majuru). Analiza stării de fapt de la noi (în bună parte, credibilă) este prefațată cu avertismentele „livrate” recent de două „cassandre”: una politică - franțuzul Jean-Marie Le Pen, și alta politologică - americanul George Friedman, șef al unei agenții de analiză geopolitică. Primul ne sfătuiește să ne apărăm „pământul” contra străinilor: pentru că este prea bogat și frumos, ni-l vor lua! Dacă naționalistul francez se gândește
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
încă!) cu imperialismul „roșu”, rusesc sau chinezesc. În concluzie, nu cred că partida este pierdută pentru Europa. În ce privește România, aș crede că și cetățenii ei cei mai lucizi își pot da seama destul de bine despre propriile probleme. N-o fi franțuzul Le Pen vreo Mafalda! Sunt de acord că trebuie să negociem ferm cu orice partener extern, dar fără a agita ostentativ, „cu legitimă mândrie patriotică” (cum clama propaganda comunistă) steagul decolorat al „idependenței” ceaușiste. Aceasta nu era decât un drog
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
toate șozurile care se previzibilează, mandea insist, fincă mi-am pus În scăfârlie să beau mate În fiecare sfântă ziulică cât oi sta pân străinătăți. Vești grase, canci. Da aseară blocase colidoru o tabără dă valize. Chiar Poyarré, care-i franțuz d-ăia de protestă, a urlat cât l-au ținut bojocii, da s-a tras gigea deoparte când i-a zisără că toată curelăraia era propietatea lu alde Lagrange sau, mai la fix, Grandvilliers-Lagrange. Se lățește zvonu că iei sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
țesător (sp.); intrigant (sp.am.). Tejerina < (probabil) tejedor, „țesător“ + sobrina, „nepoată“, dar și aluzie sonoră la tijerina, „forfecuță“. Rubén Darío. A folosit cuvântul gabacho pentru franchute (nota lui H.B.D.). (Gabacho are, printre altele, la fel ca despectivul franchute, sensul de „franțuz“ (n. tr.). Numele de familie al fratelui de lapte, Paniego, trimite la pan „pâine“ + y „și“ + agua „apă“. Traducerea În limba spaniolă a numelui lui Corneille, „cioară“, dar În forma masculină „cioroi“. * Văd În dicționar că un montante este un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Europă! Ce-i aceea Europa?! O ficțiune, o invențiune patentată, un joc de umbre pe pînză, asta-i Europa! În sufletul lor schimonosit cînd se gîndesc la Europa nu văd altceva decît răsturnarea ordinii naturale și sănătoase, creierii aprinși ai franțujilor, lumea lor stricată, întoarsă pe dos în care vorbăraia parlamentară ascunde jaful și strîmbătatea, dezordinea și confuzia pe care o alimentează străinii și escrocii intelectuali. Asta este Europa lor. De la Costache Rosetti nu mai poți trăi în Valahia din cauza Europei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
doamnă, pe care am presupus-o a fi de-a casei, a rezolvat ce avea de rezolvat cu clienții, s-a îndreptat, cu zâmbet amplu, către Henri, pe care l-a pupat zgomotos, pe amândoi obrajii. Că așa-i la franțuji: se pupă una-două. De trei, uneori și de patru ori, ca la ruși. Îndată ce Henri încheie pre- zentările, ne bucurăm și noi, ceilalți din grup, de același tratament. Uite că aici nu se face discriminare - îmi tre- ce mie prin
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
de aderarea la Uniunea Europeană, se pregătesc (și ei) de o întâlnire providențială cu steaua belșugului. Însă, spre deosebire de niponi, de ce ar avea nevoie de educație romano-moldo-vlahii? Nu este mai simplu să te faci mendiant pe malurile Senei (à propos, un prieten franțuz îmi spunea, pe jumătate jenat, că, în Hexagon, dacă te prostești la vreo petrecere, ești apostrofat prompt cu "arrête de faire le roumain")? "Cel înțălept va înțălege", făcea cu ochiul, viclean și complice, autorul primei epopei în limba română, crezându
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
abordare filozofică a subiectului Încât ai mustrări de conștiință că nu l-ai descoperit la timp sau că l-ai subestimat. Și deodată Îți vine ideea să tastezi pe google citatul. Surpriză sau dezamagire? Elevul cu pricina “plagiase” un blogger franțuz care stăpânea mai bine limbajul familiar decât ceea ce am Învățat noi a fi limba lui Voltaire. Evaluarea devine brusc sinonimul dilemei. Să-l pedepsești că a copiat sau să-l apreciezi ca sa “străduit” să caute răspuns la Întrebări? A alocat
Caleidoscop by Gabriela Hriţcu-Meșenschi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93368]
-
pomi fructiferi or să alerge să-și caute polenul și cine o să aibă grijă de ele în toate anotimpurile anului? Dar omizile? Cine o să mai curețe pomii de ele? Dar caii? Unde sânt caii? Ce-au făcut cu caii? Și franțujii, care ar trebui să ridice caprei, de la care obțin cele mai bune brânzeturi din lume, ar trebui, zic, să-i ridice, lângă obeliscul din Place de la Concorde, o statuie, ce-or să facă, cine o să mai aibă grijă de ele
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
a șoimului, care, deschizînd ochiul spre mine, caută să-mi reproșeze ceva. Văd o străfulgerare de eoni cinetici, În ochii șoimului- femelă, aidoma unei semnături pe un pact de agresiune. Acest mîrșav de galonat ține bine strînsă la piept cartea franțuzului Laurent: „De quelque phenomenes mecaniques produits au moment de la menstruation”, de unde cu siguranță a compilat fenomenele electrice care Însoțesc apariția periodului la tinerele femei, fenomene electrice care acum se Întorc Împotriva mea, căci toată ziua am simțit urmările acelor fornicări
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
adie miroaznă de pită abia scoasă din cuptor... Aista-i semn că te-a ajuns foamea. Încă nu mă dau bătut, părinte. Păi dacă-i pe-așa, atunci ia seama că aici pe Ulița Mare a apărut un ceasornicar - un franțuz - pe nume Gașpar Caille, care cumpără orice casă ce îi cade în mână. Așa se face că la 1 iunie 1671 (7179) cumpără niște case de la Iorga, fiul lui Isar jitnicer, care se găsesc pe Ulița Mare. Apoi, pe 6
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
doi tineri însurăței puteau să mănânce și dintr-un singur ou), plăcându-le sumanul subțire, cămașa de cânepă, căciula spartă, terciul de mămăligă, presărat cu puțină brânză, slana de Crăciun, de Anul nou și la Sfintele Paști, recomandarea acelui crai franțuz (pe care, cum îl chema? mi se pare, Henric al IV-lea), de a găti, duminica, o găină în oală, oamenii locului priveau, consternați, ca de un universal cataclism, către abnegația cu care soitarii cu fețe de plumb și alți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
el, iar sus ticăia un ceas mare, ale cărui bătăi se auzeau în tot târgul.” De ce nu mai este turnul și astăzi? „Așa se întâmplă când aduci străini de țară, să-ți meremetisească lucrurile tale. Străinul despre care vorbesc era franțuz și se numea Andre Lecomte du Nouy. El a dărâmat turnul clopotniță și odată cu asta s-a dus și ceasul.” Lucruri asemănătoare s-au petrecut și cu biserica Sfântul Nicolae Domnesc, unde a umblat mâna aceluiași arhitect franțuz - am îndrăznit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
vorbesc era franțuz și se numea Andre Lecomte du Nouy. El a dărâmat turnul clopotniță și odată cu asta s-a dus și ceasul.” Lucruri asemănătoare s-au petrecut și cu biserica Sfântul Nicolae Domnesc, unde a umblat mâna aceluiași arhitect franțuz - am îndrăznit eu. „Dacă aș spune că nu-i așa, aș greși, dar...” Dar mai bine să mergem mai departe, părinte, poate ne va fi dat să ne bucurăm de alte fapte domnești. „Ce scrie în suretul pe care îl
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ai senzația c-ai făcut o mare prostie plecând, că te plouă, că vântul acela parcă-ți umple oasele cu schije de gheață, că pe la nouă seara nu-i nimeni pe străzi, că e mai murdar decât te așteptai, că franțujii îs așa, că nu mai rabzi, că-ți vine să te-arunci în primul tren... Să nu-mi vii cu intertextualități și alte rahaturi! Stai că mi-am și notat: pagina 5, pagina 36, pagina 68, pagina 133. Mai ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]