251 matches
-
curând la Întâmplare: (1) franțoz, care pare să fie cel mai caracteristic pentru Transilvania, datorită etimologiei sale germane (Franzose); probabil din cauza acestei circulații preponderent regionale, dicționarele nu Îl Înregistrează de obicei, așa că nu excludem nici posibilitatea unei contaminări cu forma „franțuz”; (2) franțuz, pentru care lingviștii admit originea rusă, este prezent, În pofida acestui fapt, atât În Principate, cât și În Ardeal, ca expresie a procesului de uniformizare a unei limbi literare unitare; aceeași situație o prezintă forma (3) franțez, a cărei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Întâmplare: (1) franțoz, care pare să fie cel mai caracteristic pentru Transilvania, datorită etimologiei sale germane (Franzose); probabil din cauza acestei circulații preponderent regionale, dicționarele nu Îl Înregistrează de obicei, așa că nu excludem nici posibilitatea unei contaminări cu forma „franțuz”; (2) franțuz, pentru care lingviștii admit originea rusă, este prezent, În pofida acestui fapt, atât În Principate, cât și În Ardeal, ca expresie a procesului de uniformizare a unei limbi literare unitare; aceeași situație o prezintă forma (3) franțez, a cărei origine poate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
explicit: Aduceți-vă aminte de răzmerița cea turcească de curând trecută, cum țara noastră și sate și orași și bisărici și norodul s-au pierdut și În robie duși fiind or pătimit. Și luați În socoteală pe dușmanul nou, acesta, franțuzul, cu adevărat mai milcom e decât turcul, iară mai amar și mai rău În năravul, În toate pășirile lui iastă. Când or intra el În țările noastre, o, păzește-ne Doamne, ce ne-or rămâne nouă? Mai rău ne-ar
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și vol. II, Editura Minerva, București, 1975, p. 85. În pofida unei anumite tendințe partizane, de Gerando dă multe informații interesante despre români, chiar dacă exegeții săi actuali par a-l privi uneori mai critic decât Însuși Bariț la vremea sa („acest franțuz Înginerit cu aristocrația maghiară”; „aserțiunile tendențioase ale autorului, datorate influențării sale masive de către rudeniile sale dragi, nemeșii unguri” - vezi ultimul loc citat). Motivul principal al acestei rețineri exprimate de respectivii editori pare să fie datorat căsătoriei sale cu o contesă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și societate În epoca modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1990, pp. 126-133. Dicționarul limbii române (DA), tom. II, part. I: F-I, București, 1934, p. 166, sub voce „francez”: „din rus. francúz”; la fel În DEX (1984), p. 350, sub voce „franțuz”. Cel puțin pentru Ardeal Însă, mi se pare mai convingătoare ideea unei etimologii maghiare, În lexicul maghiar din Transilvania forma „francúz” (francez) fiind atestată Încă din anul 1613, ca și În 1673 etc. (vezi Erdélyi magyar szótörténeti tár [Dicționarul etimologic
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
etc. (vezi Erdélyi magyar szótörténeti tár [Dicționarul etimologic al lexicului maghiar din Transilvania], Szabó T. Attila (coord.), București, 1984, vol. IV: p. 408, sub voce „francúz”). Dar și În cazul Moldovei Întâlnim, la 1670, În Iași, un „Gașpar Calie ceasornicarul, Franțuzul”, epocă la care influența lingvistică maghiară mi se pare mai probabilă decât cea rusă (vezi Nicolae Iorga XE "Iorga" , Studii și documente cu privire la istoria românilor, vol. V, București, 1903, p. 89). Forma „franțuz” e menționată și ea În DA, loc.
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1670, În Iași, un „Gașpar Calie ceasornicarul, Franțuzul”, epocă la care influența lingvistică maghiară mi se pare mai probabilă decât cea rusă (vezi Nicolae Iorga XE "Iorga" , Studii și documente cu privire la istoria românilor, vol. V, București, 1903, p. 89). Forma „franțuz” e menționată și ea În DA, loc. cit. Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), București, 1984, p. 350, sub voce „francez”. DA, loc. cit., menționează doar originea franceză. Vezi, de exemplu, textul „Paris”, În Foaie pentru minte, inimă și literatură
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Moldova, care nu avea un orizont cu mult mai larg decît al oricărui țăran și răzeș, și o tînără ce Încă frecventa pensionul, trăită acolo În societatea fetelor din cea mai Înaltă aristocrație basarabeană, Îi dă cu franțuzeasca Întocmai ca franțujii, cîntă la pian, coase, face horbote subțirietc. -Ce contrast! Între candidatul la Însurătoare, care fără să i se mai poată pretinde o conversație de salon Împănată cu vorbe franceze, sau măcar curat rusească, chiar și În moldoveneasca lui țărănească nu
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
get-beget, coada vacii stilizat În franțuzește de biurocrația rusească, căreia i-ar plăcea aici și chinezi mai bine decît moldoveni. Pe tatăl său, - răzăș chiabur din Costuleni, Îl chema Babă ră În moldoveneasca noastră. Și din cancelariile rusești a ieșit franțuzul Babaré. În memoria colectivă a sătenilor rămînea adesea numele cel vechi, ca În cazul lui Aristide Nicolaevici Brezo, pe care țăranii Îl numeau cu Îndărătnicie Brezeanu, cum de altfel erau numiți strămoșii lui. Evoluția numelui personajului central al romanului este
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
o denunțare sau o stigmatizare Întru totul rasiste, proclamând că orice alb, fiindcă e alb, este În mod natural rasist și că numai albii, ca unii ce sunt albi, sunt rasiști. Așa-numiții WASP (White Anglo-Saxon Protestant) În Statele Unite sau „franțujii” Întruchipați În Franța de „Dupont-la-joie”1 pot fi astfel percepuți ca intrinsec rasiști și respinși ca atare. Ei sunt În acest fel esențializați de victimele lor (reale sau potențiale) sau de purtătorii de cuvânt ai acestora. Slăbiciunea teoriei „rasismului simbolic
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o mizerie brută și brutală care te deprimă în ciuda culorii extraordinare. Remarcabilă este modalitatea de realizare a acestei emisiuni: cadre largi, care oferă perspective superbe, de ansamblu, cadre care se mișcă încet, fără grabă, fără panică pentru că vorba aia, pentru franțuji nu dau turcii, limbaj decent. Îți dai seama imediat că e vorba despre oameni care caută să înțeleagă și nu să judece. Jos pălăria! Mă fac să-mi dau seama că se poate și altfel dacă se vrea. Mândrul vultur
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
de guerrilla amoroasă, își părăsește primul bărbat fugind cu toată averea, încearcă să-i facă la fel și celui de-al doilea, sfârșește prin a fi sclava unui mafiot japonez care o depășește în cinism, stoarce de bani un burghez franțuz. Ricardo, în schimb, este un luptător donquijotesc pentru idealul iubirii. Nu poate renunța la Lily a lui, fetița care i-a refuzat avansurile încă de la 14 ani. Este interpret și obsesia pentru limbi străine îl ține toată viața. Are un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
de guerrilla amoroasă, își părăsește primul bărbat fugind cu toată averea, încearcă să-i facă la fel și celui de-al doilea, sfârșește prin a fi sclava unui mafiot japonez care o depășește în cinism, stoarce de bani un burghez franțuz. Ricardo, în schimb, este un luptător donquijotesc pentru idealul iubirii. Nu poate renunța la Lily a lui, fetița care i-a refuzat avansurile încă de la 14 ani. Este interpret și obsesia pentru limbi străine îl ține toată viața. Are un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
cu laptop și a ghicitoarelor conectate wireless la astre, domnii Diaconescu, Ogică și Lazarus au datțo analogic cu bâtațn baltă. PALINDROMAN Roșul ușor e rozul iluzor Serban FOARȚ| (Continuare din numărul trecut) Ca să n-o lase sur sa soif (vorba franțuzului, ca și, firește, a lui însuși) pe paronimica de Carmen Carpen, palindromicul Vasile Elisav se ridică, decis, din scaun și, spre mirarea palindromicei syzigii a lui, Nora Aron pe nume, făcu cinci pași și se opri, provocator, în fața primei, căreia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
un orizont cu mult mai larg decît al oricărui țăran și răzeș“ (1, 13), și o tînără ce încă frecventa pensionul, „trăită acolo în societatea fetelor din cea mai înaltă aristocrație basarabeană“ (1, 17), „îi dă cu franțuzeasca întocmai ca franțujii, cîntă la pian, coase, face horbote subțiri“ (1, 16) etc. „Ce contrast!“ (1, 17), între candidatul la însurătoare, care, „fără să i se mai poată pretinde o conversație de salon împănată cu vorbe franceze, sau măcar curat rusească, chiar și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
get-beget, coada vacii stilizat în franțuzește de biurocrația rusească, căreia i-ar plăcea aici și chinezi mai bine decît moldoveni. Pe tatăl său, - răzăș chiabur din Costuleni, îl chema Babă ră în moldoveneasca noastră. Și din cancelariile rusești a ieșit franțuzul Babaré“ (5, 374). În memoria colectivă a sătenilor rămînea adesea numele cel vechi, ca în cazul lui Aristide Nicolaevici Brezo, „pe care țăranii îl numeau cu îndărătnicie Brezeanu, cum de altfel erau numiți strămoșii lui“ (1, 44). Evoluția numelui personajului
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
a fost Hemingway, că misia supremă a prozei, a literaturii, este de a fi astfel - autentic. Se poate, se poate, nu am nimic contra, numai că... pe mine acest epitet, Încă o dată, mă lasă rece, ça m’indifère, cum zice franțuzul, es last mich kalt, nu mă... preocupă. Sinuciderea fizică, brutală, este doar una dintre formele auto-extincției: după cum s-a văzut, aceasta nu m-a interesat, deși este un fenomen major social, medical, psihologic. Profund semnificativă e, mai ales, rata mare
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
tăcere!...”Ă, prin paradoxalitatea stilului și prin radicalitatea enormă a scepticismului autorului, creează lectorului și criticului român, obișnuit mai ales cu povestiri domoale sau observații de bun-simț asupra naturii sau istoriei, o anume, explicabilă perplexitate. Și, cum Românul (ca și Franțuzul, de altfel!Ă are oroare de neînțelegere - cea mai mare insultă la Români este nu să-l acuzi de hoție, ci de prostie! -, mulți se aruncă cu capul Înainte În diverse și extrem de „pitorești” analize ale textelor cioraniene. Și, cum
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pînă sub nas arcul fermoarului, în dinți mărunți, tot aur și verde, tot aur și verde! visul matein caragialesc, o radiografie a trecutului nu m-ar reține, călător grafic, a urmat traiectoria în materialul spre prezent, proza transsiberianului pentru un franțuz de la 1900 și proza via Roman, moduri de operare în povestea de-a gata, citită în oglinda-purtată-de-a-lungul-unui-drum pînă cade pe înțelesuri, în bobi pe nouă pe ascultare, căderea pe culori, pe lîngă verdele cu zimți de strălucire fularul cărămiziu pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
selecție din fluxul vorbirii, treci la mărturisiri, una dintre reacții, apartamentul vîndut pentru casa de la Holboca, toți vin la noi la grătar sîmbăta-duminica! la Sighișoara la noră, fata în Franța, el s-a ținut de capul ei, se mărită cu franțuzul, ora 10,00 Tîrgu Neamț, mai e și Iustina pe aici, tot la teatru, la Tîrgu Mureș, trage din țigară, cît e ea de slăbuță, presa două reviste în culorile voastre, una pentru Monica Gabor pe copertă, în cotidian evreii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și asemănarea noastră. Nu-i așa că cel mai simplu este să tipărim alt DEI și să scoatem dracului franțuzismele? Sau și mai simplu, să rupem foaia din DEI care ne creează atîtea probleme? Totuși, ce frumos sună cuvîntul demnitar la franțujii ăștia !!! Aventură și iz de braconaj M-am pornit mai devreme spre Poiana Mare, situată la vreo 7-8 km, în linie dreaptă, de cabana pădurarului din pădurea Gheboaia. Nu era un drum pentru a ajunge pînă acolo. Era totuși o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
că ăla, fiorosul, nici n-ar fi fost bun de o ciorbă. Capitolul IV Prin lumea largă Cu avionul Primarul Paul a fost impresionat de primirea care i s-a făcut la Iași și-și dorea revanșa, ca să arate că franțujii nu sînt mai prejos în ce privește ospitalitatea. Excesul de amabilitate mă stînjenea oarecum, dar faptul că făcusem același lucru, mă încuraja să accept totul fără să protestez, nici măcar formal. Am fost luat cu mașina primarului din aeroportul Charles de Gaulle și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
creștine europene, angajată în prima linie a campaniei militare dirijate de coaliția monarhilor europeni împotriva expansiunii Franței revoluționare și napoleoniene în Europa. În acest sens, o circulară din 1799 a Administrației Bucovinei difuzată prin intermediul Consistoriului ortodox, reliefa faptul că: "vrăjmașii franțuji pe creștinătate împrăștiază, în multe părți fac prădăciuni și vărsări de sânge omenirii, de iznov au început a face vrăjmășit război asupra pre milostivirii împărăției noastre. Și așa silită s-au văzut împărățeasca noastră mărire a apuca și a întrebuința
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
redundat câteva aspecte, dar a stârnit altele noi. Poate că un astfel de dialog nu e Întâmplător: ambii interlocutori sunt și iubitori, dar și slujbași ai unor pisici: Gabriela a unei birmaneze, eu al unui european, „de streașină“, cum spune franțuzul, unul care depășește bine pragul de 1%... Poate ne Încuscrim... iar răspunsul, peste microfonul dintre noi, al blondei Gabriela, e un miau... Cu siguranță am trăit, Într’o viață anterioară, În Egiptul În care, nu doar să nu iubești pisica
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
voi. - Continui eu, Moti: prieten ne e și vaca - sfântă la indieni -, oaia - aceea cu „Miorița“ -, porcul - sfânt la celți... - Taci din gură. Ăștia vă sunt doar sclavi. De fapt, prietenia voastră, chiar cu calul pe care doar unii - precum franțujii - Îl și mănâncă, ori cu câinele - știu că nu ești chinez -, tot a sclavie miroase. Voi sunteți Întotdeuna stăpânul... Iar el, sclavul, indiferent de specie, e cel care vă e util. Iar un alt animal, care fie că vă concurează
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]