8,186 matches
-
izolat în tăcere. Mi-a luat 10 ani să-mi găsesc vocabularul (în engleză), să pot întreba "unde e toaleta?". Mi-a luat 10 ani să-ncep să scriu, și a trebuit să mă reinventez. Avem într-adevăr franceza, dar franceza era o limbă între paranteze, pentru mine. Am scris în franceză mult mai tîrziu, mai ales că trăind printre oameni care nu știau limba asta, era redus la muțenie. Iar în momentul cînd am început să scriu, am realizat că
Raymond Federman "Sînt un seducător" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12169_a_13494]
-
vocabularul (în engleză), să pot întreba "unde e toaleta?". Mi-a luat 10 ani să-ncep să scriu, și a trebuit să mă reinventez. Avem într-adevăr franceza, dar franceza era o limbă între paranteze, pentru mine. Am scris în franceză mult mai tîrziu, mai ales că trăind printre oameni care nu știau limba asta, era redus la muțenie. Iar în momentul cînd am început să scriu, am realizat că a scrie înseamnă pentru mine și a vorbi. De a vorbi
Raymond Federman "Sînt un seducător" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12169_a_13494]
-
the Dance?". William Butler Yeats. - Poetul dvs. preferat? - Rimbaud. Dar și Baudelaire, iar dintre americani Yeats e foarte important pentru mine, apoi Wallace Stevens și John Ashbury, un poet contemporan foarte bun și destul de dificil. L-am și tradus în franceză. În tinerețe îmi plăcea e.e. cummings. Aveam o prietenă la Boston, fuseserăm colegi de facultate, și i-am făcut o vizită odată, ocazie cu care l-am cunoscut pe cummings.Avea un garaj plin cu automobile vechi din anii
Raymond Federman "Sînt un seducător" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12169_a_13494]
-
ruga e un lucru pe care nu-l înțeleg. Să te rogi pentru ce? Vouă v-a răspuns cineva cînd v-ați rugat? Sau v-ați răspuns singuri? - Vă vedeți un scriitor american sau unul european? - Cum scriu și-n franceză, și-n engleză, sînt un scriitor tot timpul "deplasat". I'm a displaced person. Stau în America, dar sînt foarte european, îmi cultiv accentul, soția mea e vieneză... Sînt un franco-american sau un americano-francez... - Mai devreme ne-ați întrebat despre
Raymond Federman "Sînt un seducător" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12169_a_13494]
-
deplasat". I'm a displaced person. Stau în America, dar sînt foarte european, îmi cultiv accentul, soția mea e vieneză... Sînt un franco-american sau un americano-francez... - Mai devreme ne-ați întrebat despre Mircea Cărtărescu, căruia i-ați citit Visul în franceză. Ați vrea să-i transmiteți ceva? "- Mircea, te-am așteptat aici, la Neptun, și n-ai venit! E groaznic. Trebuia să-ți povestesc viața mea, tu pe-a ta, așa ca-n romanele celebre." I-am fost profesor lui Cărtărescu
Raymond Federman "Sînt un seducător" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12169_a_13494]
-
da contra-reguli. - Gilles Deleuze are un articol superb în care spune: "un scriitor se vinde în interiorul limbii sale". Avantajul meu e că am scris într-o limbă care nu era a mea. Ca Cioran, dar Cioran, care scria minunat în franceză, avea totuși franceza lui, "franceza lui Cioran". - Haideți să facem, la sfîrșit, un joc: noi vă dăm un vers, iar dvs., în replică, un altul. Al nostru e din Villiers de l'Isle-Adam: "C'est la femme qu'on aime
Raymond Federman "Sînt un seducător" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12169_a_13494]
-
Deleuze are un articol superb în care spune: "un scriitor se vinde în interiorul limbii sale". Avantajul meu e că am scris într-o limbă care nu era a mea. Ca Cioran, dar Cioran, care scria minunat în franceză, avea totuși franceza lui, "franceza lui Cioran". - Haideți să facem, la sfîrșit, un joc: noi vă dăm un vers, iar dvs., în replică, un altul. Al nostru e din Villiers de l'Isle-Adam: "C'est la femme qu'on aime/ ŕ cause de la
Raymond Federman "Sînt un seducător" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12169_a_13494]
-
un articol superb în care spune: "un scriitor se vinde în interiorul limbii sale". Avantajul meu e că am scris într-o limbă care nu era a mea. Ca Cioran, dar Cioran, care scria minunat în franceză, avea totuși franceza lui, "franceza lui Cioran". - Haideți să facem, la sfîrșit, un joc: noi vă dăm un vers, iar dvs., în replică, un altul. Al nostru e din Villiers de l'Isle-Adam: "C'est la femme qu'on aime/ ŕ cause de la nuit." - "Que
Raymond Federman "Sînt un seducător" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12169_a_13494]
-
observase asta. La amiază, zăbovise în fața paharului de bere la Donkey Bar. Și mai comandase una, pentru că era bună. Cînd să plece, jurnalistul cu dinții stricați, Parson, ridicase capul și îi zisese: - Ziua bună, domnule comisar! I se adresase în franceză, cu un accent puternic, pronunțînd Megret. Avea o voce neplăcută, prea stridentă și parcă tăioasă, cu intonații vulgare sau mai curînd răutăcioase. Era, mai mult ca sigur, un tip plin de resentimente, un revoltat. Maigret se uitase la el ușor
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]
-
se mai gîndească la el. Dar acum își amintise pe neașteptate că, atunci cînd fusese prima dată la Donkey Bar, împreună cu Mac Gill și detectivul ce mesteca chewing-gum, nimeni nu-i pomenise numele. Și nici Parson nu spusese că vorbea franceza. Poate că nu avea nici o importanță. Maigret trecu peste asta. Și totuși, acest detaliu se integra de la sine în ansamblul preocupărilor sale inconștiente. Cînd ajunse în Times Square, se uită mașinal spre Times Square Building, care îi acoperea orizontul. Asta
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]
-
la această oră va fi beat. - Bună ziua, domnule Megret. Parson nu era singur. Era împreună cu trei-patru tipi pe care, după toate aparențele, îi făcea să rîdă de cîtva timp cu glumele lui. - Beți un scotch cu noi? continuă el în franceză. E adevărat că în Franța nu vă place whisky-ul. Un coniac, domnule comisar din Poliția Judiciară ieșit la pensie? Voia să fie comic. Se știa sau se credea ținta privirilor celor din bar, unde, în realitate, puțini se arătau
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]
-
avertizat colocutorul Elisabetei Goga, și din jurnalele și memoriile altor doamne (Sabina Cantacuzino, de exemplu, dar și Zoe Cămărășescu), notarea periodică a întîmplărilor zilnice fiind o practică (de disciplină și autoevaluare) curentă în lumea bună ante- și interbelică. Scris în franceză (e limba de cultură, româna folosește doar comunicării triviale) de o tînără cosmopolită și perfect emancipată la cei 24 de ani ai săi (siguranța și voluntarismul ei pun sub semnul întrebării multe teorii feministe), jurnalul Elisabetei Odobescu din 1916-1918, chiar
Fața și reversul memoriei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12209_a_13534]
-
beep); deocamdată sînt mai numeroase cazurile de conservare a scrierii din engleză, dar și forma adaptată înregistrează o frecvență destul de mare. Anglicismul beep a intrat și în alte limbi romanice: în Internet găsim multe atestări ale sale în spaniolă sau franceză, dar numai italiana pare să-i fi admis intrarea în dicționare (bip, substantiv invariabil, în Zingarelli 1995). Interesante sînt evoluțiile și specializările semantice ale cuvîntului, care țin de specificul fiecărei limbi; în româna actuală colocvială, de exemplu, se bucură de
Bip by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12211_a_13536]
-
masculinul și femininul - ca forme standard, nemarcate stilistic. Internetul ne permite să verificăm măcar parțial uzul: ministra e într-adevăr foarte frecvent în spaniolă; sînt numeroase și citatele italienești care cuprind la ministra, mai puține cele cu la ministressa; în franceza din Canada forma la ministre pare a fi curentă; în Franța a avut loc, de prin anii 1980 - 1990, o polemică asupra formelor de acest tip, folosite de presă și admise oficial, dar contestate de Academie. Și în româna actuală
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]
-
iar cea de a doua, în traducerea lui Dan Stanciu, datată Vendredi, 29 III 1946, urmate de facsimile ale scrisorilor, în fragment și text integral. Urmează povestea misterioasă a unei "cărți" într-un singur exemplar, cu ilustrație și text în franceză, cu titlul L'image présente ŕ l'esprit (Imaginea prezentă în minte) 1939, despre istoria căreia Dan Stanciu ne dă câteva detalii lămuritoare, că "e confecționată artizanal" de poet, "probabil în timpul șederii sale la Paris, la sfârșitul anilor 30". Sumarul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12249_a_13574]
-
dus la o Germanie prea puternică. Mitterand își însușea de fapt cuvintele lui Mauriac: "Iubesc atît de mult Germania încît îmi pare bine că sunt două". Călătoream frecvent în partea de răsărit a Germaniei atît pentru a ține acolo conferințe (franceza și germana fiind singurele limbi în care mă simt la largul meu vorbind și scriind), cît și pentru a întîlni prieteni, între care pe Marcus Wolf. Era un fel de ministru de externe al Stasi. Venea la conferințele mele și-
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
pe care mi-o închipuisem. Nici vorbă de fraternitatea studențească; toți erau genii și fiecare era pe cont propriu. Am învățat, așadar, din răsputeri limbi străine: facultativ, am urmat poloneza și germana și, separat, tot acasă, m-am ocupat de franceză. C.B.: Cum ați învățat românește? A.S.: Ca să fiu sinceră, româna a fost pentru mine limba cea mai dificilă. La un moment dat, mă temeam chiar că n-o să-i dau de capăt. O piedică de neînvins mi se părea dublarea
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
al utilizatorilor computerului și mai ales ai Internetului, nu e o invenție românească. A fost de mai multă vreme înregistrat corespondentul său englezesc " to google ", ca și o serie de adaptări în alte limbi, de pildă în cele romanice: în franceză (nu în cea purist-oficială, desigur) googler (Ť j"ai googlé tous les candidats ť), în italiană googlare, în portugheză googlar etc. Numele sistemului (motorului) de căutare Google e construit, potrivit creatorilor săi, prin joc de cuvinte, de la cuvîntul googol, înregistrat
"A gugăli" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12662_a_13987]
-
Pricop Alături de Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Eugen Ionescu, Cioran ș. a., B. Fundoianu se numără printre cei cîțiva scriitori români cu o dublă carieră literară: o parte din textele pe care le semnează sînt concepute în limba română, cealaltă parte în franceză. Studierea raporturilor dintre scrierile lor în română și cele în franceză devine astfel indispensabilă pentru corecta cunoaștere a acestor personalități. Deși la prima vedere "trecerea" de la o limbă la alta reprezintă doar o schimbare de haină lingvistică, "ființa" scriitorului rămînînd
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
Fundoianu se numără printre cei cîțiva scriitori români cu o dublă carieră literară: o parte din textele pe care le semnează sînt concepute în limba română, cealaltă parte în franceză. Studierea raporturilor dintre scrierile lor în română și cele în franceză devine astfel indispensabilă pentru corecta cunoaștere a acestor personalități. Deși la prima vedere "trecerea" de la o limbă la alta reprezintă doar o schimbare de haină lingvistică, "ființa" scriitorului rămînînd aceeași (nu s-a spus despre Panait Istrati că e... scriitor
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
în România, și primii ani de școală i-a făcut la București. Pe urmă cînd s-a aflat cu mine în Suedia, și pe urmă la Paris, a cam uitat, fiindcă, din păcate, limba între mine și nevastă-mea, era franceza. Fiindcă ea e franțuzoaică, cu toate că învățase foarte bine românește, dar nu am schimbat. Să vă spun ceva, astea sînt chestiuni inconștiente, nu schimbi limba unei perechi, unui menaj. Dacă noi am vorbit franțuzește de cînd ne-am cunoscut și ne-
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
faptele reale. Odată, călătorise cu un pașaport canadian, ca să pună la punct o anumită întrevedere la Budapesta. La sosire, funcționara de la ghișeul de verificare a pașapoartelor l-a întrebat care este scopul vizitei lui, iar el i-a răspuns în franceză, cu un zîmbet malițios: "Espionnage, madame.". Femeia a izbucnit în rîs și i-a eliberat viza. O singură dată în viața lui, la Atena, pe o seară umedă, a fost nevoit să scoată pistolul. Fără să apese însă pe trăgaci
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
în aeroporturi, în avioane, în trenuri și gări, taxiuri, săli de așteptare, camere de hotel, holuri de hotel, cazinouri, la colțuri de stradă, restaurante, în întunericul cinematografelor, în cafenele, cluburi de noapte, biblioteci publice, clădiri de poștă. în afară de ebraică, vorbea franceza și engleza, puțin românește și idiș. La nevoie, o rupea și în germană și în arabă. Purta aproape întotdeauna un costum gri, convențional. Se deprinsese să călătorească în lumea întreagă cu o valiză ușoară și un bagaj de mînă. își
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
ziar.clubromantic.ro). (Ca de obicei, am introdus în citate semnele diacritice și uneori și pe cele de punctuație, pentru a permite o mai bună înțelegere a exemplelor). Acest uz expletiv după elemente interogative e curent în multe limbi (în franceză, de exemplu: combien diable...? comment diable? oů diable? pourquoi diable? etc.; cf. TLF, Le Trésor de la langue française informatisé), desigur cu diferențe în preferința pentru cuvîntul care denumește diavolul sau pentru alte expresii transgresive. Mult mai puțin frecventă pare a
Drăcovenii gramaticale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12832_a_14157]
-
Constantin Țoiu În nici o limbă din lume, repetarea unor serii de substantive sau adjective nu are un efect stilistic mai mare și mai dinadins urmărit decât în franceză. În limbile clasice, precum latina sau greaca, ori în cele moderne, minus cele hispanice, mai apropiate de ludic, lucrul este exclus, în primele două însemnând chiar o rătăcire a minților. Presupun. Întrucât nu s-a văzut la nici un clasic folosirea
Fraza lui Rabelais (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12831_a_14156]