369 matches
-
puțin în viziunea variantei ultime a piesei lăsate de Shakespeare!) e, cu siguranță, abia ieșit din copilărie, două argumente imediate și complementare fiind studenția sa și, mai ales, neputința accederii lui la tron (decît după o necesară domnie a unchiului fratern). Impulsivitatea, viteza cu care emite judecăți și instabilitatea sentimentală îl trădează în totalitate. Hamlet a atins, în cel mai bun caz, zorii unei vîrste postpuberale. Punctul culminant al acestei realități implicate de text și, de fapt, nucleul dimensiunii culturale a
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
culturi europene a timpului, impunîndu-l atenției unei audiențe elevate, mult mai sensibile la finețea artistică a straniului și morbidului decît americanii secolului romantic. Editorul și traducătorul majorității prozelor din prezentul volum constată fără echivoc: "E foarte probabil ca fără fervoarea fraternă a lui Charles Baudelaire, Stéphane Mallarmé și Paul Valéry, scriitori aflați în căutarea unui spirit tutelar, Poe să fie astăzi un autor la fel de marginal și de obscur ca Fitz-Greene Halleck, William Gilmore Simms sau Joseph Rodman Drake, prozatori mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
38 imaginea "mîinii care ascunde": așa cum punem mîna la ochi ca să ne ferim de soare, la fel trebuie să ne ferim să privim în față posibilele care ne paralizează, ne anihilează curajul necesar unei atitudini demne și, în mod sincer, fraternă. În prima parte a cărții n-am avut intenția de a răspunde la întrebarea "ce este un posibil, ce este un imposibil?" Explorarea noastră n-a urmărit o definiție sau explicații. Nu a defini și a explica, ci a explicita
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Sub ei noi, ceilalți, amorfii, noi, dramaturgul boem William Shakespeare, învățătorul John Milton, vagabondul Dante Alighieri, noi, poștașul care mi-a adus ieri un plic, frizerul care-mi povestește istorii hazlii sau chelnerul care a avut față de mine un gest fratern urîndu-mi însănătoșire grabnică, doar pentru că nu consumasem decît jumătate din sticla cu vin... Fernando Pessoa 39 FĂRÎMIȚAREA LUMII "Ce frumos e!" Reacția noastră a fost spontană, sinceră, adecvată. Era vorba de un spectacol în cadrul unei expoziții care a avut loc
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
este, ca să folosim o expresie modernă, o ideologie revoluționară: primii creștini nu caută să schimbe lumea; egalitatea pe care o enunță nu privește relațiile între oameni pe pămînt. Totul era perceput din perspectiva relației individului cu Dumnezeu și a Bisericii fraterne. Se pare că, explică Louis Dumont 88, scopul ultim este o relație ambivalentă cu viața în lume, căci lumea prin care peregrinează creștinul în această viață este în același timp un obstacol și o condiție pentru mîntuire. Cea mai convenabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
fiecare dimineață cînd ne trezim, că este imposibil să schimbăm lumea. Este imposibilul despre care vrea, mai ales, să vorbească cu ceilalți. Ce propune el? Un alt imposibil: este imposibil ca o lume diferită o lume de ființe egale, mai fraternă și mai solidară, mai primitoare și mai nuanțată, mai demnă și mai poetică să fie imposibilă, aici și acum. Cîteodată, elanuri de visare pun stăpînire pe spiritul, sufletul și trupul său. Tuturor acelora care observă cu ironie că este incapabil
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
fiind mai curînd plasate sub semnul celebrului credo al Sfîntului Augustin (de fapt, al lui Tertulian), adesea invocat de d'Ormesson, "credo quia absurdum", totul cu o vioiciune, gratitudine și nostalgie care fac lectura nu doar plăcută și instructivă, ci fratern participativă la preocupări ce nu sunt nimănui străine. Volumul scapă, ca multe din creațiile autorului, convențiilor genului romanesc, amestecînd încă o dată, în stilu-i elegant și inimitabil, eseu și ficțiune, făcînd să defileze pe sub ochii uluiți ai cititorului, personaje de primă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Europa ar fi încetat să fie ceea ce era deja de mai bine de trei secole, "o multitudine de bariere, în fața fiecăreia aflîndu-se oameni a căror meserie era controlul pașapoartelor și vămuirea mărfurilor; toate numai de natură a împiedica orice comunicare fraternă"3. Marele merit al proiectului construcției europene era acela de a concilia aspirațiile divergente. Pe de o parte, el satisfăcea națiunile favorabile liberului schimb, lăsîndu-le să întrevadă fluiditatea comerțului; și pe de altă parte, entuziasma pe cei care visau la
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
un lăcaș secret din dulap: "O scândură se desprinsese și dăduse la iveală o încăpere tăinuită, la fel cu aceea din birou; din ea săriseră, împrăștiindu-se peste cadavrele celor doi frați, sutele de hârtii de câte-o mie". Concordia fraternă cele două monade, ca să mă servesc de terminologia lui Leibniz pentru personificarea solitudinii, nu reușesc să "comunice" emoțional decât într-o parodie a juxtapunerii corporale este instrumentată post mortem, în evidentă cheie ironică. Adevărată capodoperă a dansului macabru (pentru a
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
final la siguranța civilă a fiecărei persoane, rezultă din modernizarea realizată de civilizația occidentală prin industrializarea tot mai extinsă și accelerată, îmbinată și cu multe tehnici pentru inducerea în eroare și înșelarea contractantului. Obiectele de patrimoniu, "moștenirile" de familie, iubirea fraternă sau de părinți pot fi ușor transformate în mărfuri ori distruse. Deviza este: câștig cu orice mijloace și cu orice preț. "Legea luptei de clasă" a eșuat la fel de grotesc ca și experimentele de la Pitești ale lui Țurcanu și omologi ai
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cunoașterii. Filosofia romantică a adus unele completări cunoașterii bazată pe tradiții, dar a comis și erori, cum au fost: glorificarea mythos-ului în dauna logos-ului; valorizarea vechiului în detrimentul noului; pledoaria pentru creștinătatea istorică și nu pentru statul modern, pentru comunitatea fraternă împotriva socialismului juridic, pentru inconștientul genial împotriva conștiinței sterile, pentru trecutul mitic împotriva viitorului utopiilor raționale, pentru imaginația poetică împotriva raționării reci. (2, p. 123) Rupându-se de romantism, W. Dilthey a susținut dualitatea dintre natură și trăire în teoria
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
460 p. Autorul a vrut "să discute, pornind de la analiza moralei și a gândirii unor intelectuali de marcă, în ce măsură aceștia sunt îndreptățiți să sfătuiască omenirea cum să-și organizeze viața" (p. 7). c) Relațiile cu semenul prin medierea narcisistă, dragostea fraternă și cea incestuoasă, rațiunea și iraționalitatea, munca, democrația și alte subiecte, în culegerea, Erich Fromm, Texte alese, traducere din franceză și engleză de N. Frigioiu, controlul traducerii de D. Stoianovici, 1983, Editura politică, București, 516 p. 15. Fr.wikipedia.org
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
care o au în față din punctul lor de vedere. De exemplu, este ușor ca martorii non-franciscani să-i compare pe frați cu biserica primară din Ierusalim (descrisă în Fap 2,42-47 și 4,32-35) pentru stilul lor de viață fratern și sărac, alături de cel apostolic. Și totuși, acest model, la care monahismul a făcut întotdeauna referință în mod conștient de-a lungul istoriei sale seculare, și care fusese repropus mai amplu de Reforma Gregoriană din secolul al XI-lea, nu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
își manifestă independența față de tradiția monastică în construirea locuinței destinată fraților: «o casă aproape de apă», fără curte interioară (nr. 43); în calitate de custode de Turingia, primește ajutorul fratelui Nicolaie cel umil, împreună cu care formează un duet de intensă și contrastantă viață fraternă, ce poate fi numită mai degrabă minoritică, plină de vitalitate (nr. 47 și 49). Fratele Giordano s-a întors în 1230 în Italia, la Assisi și în Valea Spoletană, fără să ne transmită emoțiile și sentimentele sale, pentru «a cere
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
dea lumii exemplu bun. În același fel vorbea poporului, iar poporul și clerul rămâneau edificați. Dar cine ar putea să spună cât de mare era, în acel timp, dragostea dintre frați, cât de multă era răbdarea, umilința, ascultarea și bucuria fraternă? Un astfel de capitul, sub aspectul mulțimii fraților și al solemnității ceremoniilor, eu nu am mai văzut în Ordin. Și deși numărul fraților adunați era atât de mare, totuși populația se îngrijea de toate cu bucurie, astfel încât, după șapte zile
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
adevăr, se remarca în el într-un mod cu totul special. A murit la Bologna lăsând evidente dovezi de sfințenie. Fratele Giordano i-a ieșit în întâmpinare între Gotha și Eisenach; s-au salutat, sărutându-se cu reverență și dragoste fraternă, și s-au așezat împreună. Dar fiindcă fratele Nicolaie, fiind o persoană umilă și simplu ca un porumbel, s-a așezat cu mult respect în tăcere în fața fratelui Giordano, fratele Petru din Eisenach, însoțitorul fratelui Nicolaie, un tip jovial și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
-lea. Toma identifică cu precizie liniile principale care au dus la o rapidă răspândire și afirmare a noului ordin în Anglia, și anume: cerșitul, adică absoluta sărăcie și dependență de bunăvoința credincioșilor; simplitatea și puritatea împreună cu bucuria explozivă a dragostei fraterne, adică faptul de a sta împreună împărțind mâncarea, îmbrăcămintea și adăposturile sărace într-un mod absolut egal, chiar dacă frații proveneau din medii atât de diferite: bogați, săraci, nobili, laici, ecleziastici, cavaleri, persoane culte sau fără pregătire. Ceea ce unește totul și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
prea bine de organizarea și calitatea lor. Pentru alte teme particulare, opera reprezintă și o mărturie de valoare excepțională: penitența, sub forma abstinenței de la mâncăruri, este prezentată și recomandată cu discreție, nedisprețuind o masă bună ori participarea la o agapă fraternă împreună cu alți confrați sau laici. Obiceiul cordial de a bea un pahar de vin bun, ca penitență, pentru a coborî nivelul răutății și al tristeții, care ar putea să întunece viața fraților, este o perlă de franciscanism (nr. 118: FF
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
bucurie. La fel se întâmpla și la Salisbury, unde cu o nespusă bucurie și bună dispoziție frații beau în bucătărie, în jurul focului, drojdie de bere, în momentul împărtășirii trăirilor din timpul zilei, așa încât fiecare era fericit să ia în mod fratern din mâna vecinului cana pentru a bea. Întocmai s-a întâmplat și la Sherwsbury, atunci când frații au sosit acolo. Bătrânul frate Martin, care a ajuns primul acolo, își aduce aminte cu bucurie de acel obicei. 8. În acele zile, frații
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
să i se ridice... I-am pus mâna pe tâmplă, mîngîindu-i părul revărsat, urechile fierbinți, fruntea mare și albă, obrazul și gura adormită și am uitat și eu de mine... Nu-și învelise frumosul ei picior gol. Și-l întinse fratern peste ale mele. "Ești urât, îmi șopti, dar ceva te transfigurează... o, ceva terifiant... toate vălurile cad în fața ta..." N-am înțeles aceste cuvinte fără noimă, dar îmi plăcea că era supusă, fericită, toropită și pierdută... Am apucat-o de
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
un tandru leșin copilăresc și impudic. Amintirea barbișonului răsărind cu intermitențe deasupra apei, lângă delicata femeie lăptoasă, zbenguiala molcomă, puerilă, înlănțuirea ireală reveniră multă vreme. Noaptea, trenul. Călătorul pendula pe pernele compartimentului gol. Încerca să rețină sub pleoape calmul mării fraterne. Coboară, răsuciți, din troleibuze, sar de pe scările autobuzelor, vin și dinspre stațiile de tramvai. Mers grăbit, agitat. Grupuri mici : doi, trei, unul în spatele altuia. Câte unul rămâne în urmă, să cumpere ziarul. Viteza crește, odată cu ora. Coloane tot mai dese
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
textul publicistic caragialian, spre deosebire de cel arghezian, comicul exclude agresivitatea. Nu o suprimă, nici nu i se substituie, ci, pur și simplu se instituie autonom. De aceea, pe palierul comic, critica caragialiană este amicală. Enunțarea ironică transmite un soi de cordialitate fraternă, care deconspiră inofensiv vulnerabilitatea obiectului. E uneori dificil, dacă nu imposibil, de reconstituit atitudinea reală a autorului, în raport cu obiectul ironiei sale, dar sentimentul pregnant pe care ironia, odată dezambiguizată, îl transmite nu este antipatia și nici revolta care, de obicei
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
rațiune de a fi constă în acordul spiritelor și reunirea subiecților. Mai mult decât un lucru, el este o operație și o ceremonie: nu una de adio, ci de reîntâlnire (între vechi prieteni care se pierduseră din vedere). Simbolic și fratern sunt sinonime: oamenii nu fraternizează fără să aibă ceva de împărtășit, simbolizarea nu este posibilă fără a uni ceea ce era străin. Antonimul exact al simbolului este, în greacă, diavolul: cel care separă. Diabolic este tot ce desparte, simbolic este tot
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ei curs, ca un fluviu umflat de ploi la matca lui. Există mai multe muzee ca înainte, mai multe expoziții, reviste, comemorări și cataloage, colocvii și conferințe, mereu mai somptuoase, mai inteligente, copioase, confortabile, subtile, dar oamenii nu sunt mai fraterni când ies din Piramida de la Luvru decât atunci când intră. Iar "mediile defavorizate" preferă părții lor divine graffitti-urile și rap-ul. Relația socială nu s-a îmbunătățit, coagulantul-artă nu a unit, inegalitățile culturale au rămas aceleași. De ce? Garantă a unei conversii
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Odinioară, era numită "poetică a artelor-frumoase" teoria raporturilor și diferențelor dintre acestea. Ideea e depășită, dar raporturile și diferențele continuă să existe. Fără îndoială, am devenit deodată ostili la ideea unei ierarhii a artelor. În Cetatea plasticienilor, care se vrea fraternă, pictorii, gravorii, sculptorii, cineaștii și videaștii se încrucișează politicos, iar această Villa Medici ideală are datoria de a ignora concurențele pentru spațiul și publicul vital. Care artist n-a râs ca de o vanitate speculativă de aceste desuete clasificări din
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]