3,189 matches
-
simfonice, cu revenirea la izvoarele muzicii psaltice autohtone, cu apelul la eterofonia muzicii populare și la unisonurile practicii muzicii vechi religioase) Theodor Grigoriu a dat la iveală Omagii lui Enescu, Orchestrațiile la lieduri și suita Impresii din copilărie- obținând acea frescă a meditației grave cu adânci rădăcini în solul sensibilității poetice românești (admirabil ilustrată in Preludiul la unison enescian). Contactul cu maestrul Liviu Ciulei nu i-a provocat doar paginile muzicale din Erupția, Valurile Dunării și Pădurea Spânzuraților sau fundalurile sonore
Recviem pentru un singular arhitect al muzicii by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84189_a_85514]
-
studiu pe drumul unei evoluții tehnice, având la bază o serie ondulată descoperită de compozitor..”. Canti per Europa nu este oare o ancorare în realitatea imediată, dar și o premoniție a actualității, la începutul altui mileniu? Vorbind despre această mare frescă sonoră europeană, legăm prin semnificație, trei lucrări; aceasta este prima, urmată Simfonia liturgică și, mai recent, de Mormântul lui Orfeu. Sunt trei imagini ale angoasei în fața distrugerii, un simbolic țipăt de groază pentru pierderea Dresdei, “Veneția nordului” sub bombardament, a
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
deși total diferit de cel de acasă, a demonstrat că știe cum să răsplătească valoarea unui contact cultural real. Rapsodia I de George Enescu nu a sunat ca o lucrare de efect ”plină de pitorești culori sonore”, ci ca o frescă cu perspective adânci în etosul românesc, în timp ce Simfonia I nu a respins publicul prin ermetismul pe care il poate conferi o interpretare timidă, de suprafață, a textului, ci l-a purtat pe drumul larg al fanteziei, cu descrieri
Orchestra Națională Radio la Shanghai by Virgil OPRINA () [Corola-journal/Journalistic/84243_a_85568]
-
să îndure. As filhas do Mondego a morte escura Longo tempo chorando memorarao E, por memoria eterna, em fonte pura As lagrimas choradas transformarao. O nome lhe puserao, que inda dura, Dos amores de Ignez que ali passarao. Vede que fresca fonte rega as flores Que lagrimas sao a agua e o nome amores. Acest memento decupat din Lusiada îi întâmpină pe turiștii care ajung la Fonte das Lagrimas. Versurile vorbesc de o tânără de viță nobilă și de dragostea ei
Cu inima smulsă din piept by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/8429_a_9754]
-
adecvate și... ascultându-i. În muzeul teatrului, privesc o fotografie de grup pe care iese în evidență cercul negru al unui chip barat: este cel al lui Ahmeteli, regizorul împușcat. Altundeva, într-o biserică, sunt scoase la lumină fragmente de fresce acoperite cu var alb de către ocupantul sovietic; o icoană tulbură tocmai pentru că figura centrală a dispărut, din ea mai văzându-se doar câteva pete răzlețe. Absențele acestea dau întreaga măsură a masacrului și, în același timp, dezvăluie proporțiile unui imaginar
Georgia și "sala himerelor" by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/7767_a_9092]
-
ca regele trădător, Claudius din Hamlet, să semene fizic cu actualul președinte georgian. Asta nu ne împiedică, însă, ca astăzi să-l percepem așa. Foaierul din subsolul Teatrului Rustaveli se numește sala himerelor. În semiobscuritatea încăperii, ochiul ghicește fragmente de fresce sublime pictate de artiști simboliști admirabili, Siudeikin, Gudiașvili, fresce acoperite și ele, ca și acelea din biserici, de un strat de var alb. Totul trebuia șters, ocultat, anulat, obsesie a unei tabula rasa pregătită pentru viitoarea cronică a unei epoci
Georgia și "sala himerelor" by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/7767_a_9092]
-
cu actualul președinte georgian. Asta nu ne împiedică, însă, ca astăzi să-l percepem așa. Foaierul din subsolul Teatrului Rustaveli se numește sala himerelor. În semiobscuritatea încăperii, ochiul ghicește fragmente de fresce sublime pictate de artiști simboliști admirabili, Siudeikin, Gudiașvili, fresce acoperite și ele, ca și acelea din biserici, de un strat de var alb. Totul trebuia șters, ocultat, anulat, obsesie a unei tabula rasa pregătită pentru viitoarea cronică a unei epoci "barbare". Traumatism al paginii goale de pe care a dispărut
Georgia și "sala himerelor" by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/7767_a_9092]
-
Tzu Hsi, cea care a pecetluit istoria Chinei într-un răstimp încrâncenat, când Imperiul se confrunta atât cu pătrunderea Marilor Puteri europene, cu ravagiile opiului și ale răscoalelor cât și cu povara unei ierarhii încremenite. Romanul ambiționează să fie o frescă a Chinei la răscruce de epoci, biografia unei femei intrate în legendă, viziune asupra puterii din interiorul Orașului Interzis, pledoarie pentru adevărul ascuns de faldurile marii istorii, în sfârșit perspectivă asupra lumii femeilor care făuresc și destramă imperii. Cititorul descoperă
Cele mai frumoase... by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7774_a_9099]
-
Am publicat masiv documente, memorii, jurnale înainte interzise, corespondență necunoscută, am reluat în integritate texte altădată mutilate de cenzură. Suntem primii, între altele, care am publicat un fragment substanțial din închisoarea noastră cea de toate zilele de Ion Ioanid, marea frescă a gulagului românesc. Am revenit mai târziu la literatura la zi, înregistrată, selectată și comentată critic de o echipă nouă de comentatori literari, tineri pasionați și competenți , care deja au dobândit autoritate, credit. La fel în zona spectacolelor, a filmului
Patru decenii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/7986_a_9311]
-
de dor.. în București", un spectacol în care fiecare pereche de actori întruchipează o mică poveste dintr-o epocă apusă. Piesa " Umor, amor, fior de dor... în București", a cărei regie și scenariu poartă semnătura cunoscutei Diana Lupescu, reprezintă mici fresce ale Bucureștilor la sfârșit de secol XVIII și început de secol XIX. Proiecții cu Bucureștii vechi, muzică, dans, modă și atmosfera corespunzătoare... Actorii Crenguța Hariton, Ioana Calotă, Raluca Gheorghiu, Cristina Păun, Roxana Colceag, Alexandra Timofte, Gabriel Răuță, Cristian Nicolaie, Lucian
Nottara îți aduce mici povești dintr-o epocă apusă by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/80154_a_81479]
-
este volumul Manechinul lui Igor și alte povestiri de iubire, care este supus aceleiași ample și judicioase analize, cu finețe interpretativă. Primul roman al lui Victor Papilian, Ne leagă pământul, apărut în 1926, este apreciat de Mircea Popa ca o frescă veridică a societății românești din perioada neutralității și a Primului Război Mondial, scriitorul fiind preocupat de condiția umană și de sensurile ultime ale existenței. Mult mai bine construit sub raportul arhitecturii epice este considerat romanul în credința celor șapte sfeșnice, din 1938
Un eseu monografic by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/6912_a_8237]
-
O frescă romană dintr-o fostă locuință de demnitar a fost descoperită la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala Daciei romane, de o echipă de voluntari străini și studenți, coordonată de arheologi, dar săpăturile urmează să fie oprite din lipsa fondurilor, echipele folosind în
Frescă romană dintr-o fostă locuinţă de demnitar, descoperită la Ulpia Traiana Sarmizegetusa () [Corola-journal/Journalistic/69370_a_70695]
-
romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, din județul Hunedoara, o echipă de arheologi români își desfășoară cercetările cu ajutorul studenților voluntari din Statele Unite, Anglia, Franța și România, transmite . Coordonați de echipa de arheologi români, voluntarii din străinătate au făcut o descoperire unică: o frescă romană dintr-o fostă locuință de demnitar care a trăit în secolul al II-lea. Am făcut mai multe descoperiri importante, printre care una unică, la Sarmizegetusa: o frescă păstrată. De fapt, sunt pereții unei camere din locuința unui demnitar
Frescă romană dintr-o fostă locuinţă de demnitar, descoperită la Ulpia Traiana Sarmizegetusa () [Corola-journal/Journalistic/69370_a_70695]
-
arheologi români, voluntarii din străinătate au făcut o descoperire unică: o frescă romană dintr-o fostă locuință de demnitar care a trăit în secolul al II-lea. Am făcut mai multe descoperiri importante, printre care una unică, la Sarmizegetusa: o frescă păstrată. De fapt, sunt pereții unei camere din locuința unui demnitar roman care a trăit în secolul al II-lea, acoperiți de frescă, și ea a fost acoperită de o altă tencuială și așa s-a conservat. În mod sigur
Frescă romană dintr-o fostă locuinţă de demnitar, descoperită la Ulpia Traiana Sarmizegetusa () [Corola-journal/Journalistic/69370_a_70695]
-
secolul al II-lea. Am făcut mai multe descoperiri importante, printre care una unică, la Sarmizegetusa: o frescă păstrată. De fapt, sunt pereții unei camere din locuința unui demnitar roman care a trăit în secolul al II-lea, acoperiți de frescă, și ea a fost acoperită de o altă tencuială și așa s-a conservat. În mod sigur e locuința unui demnitar deoarece avea aducțiune la apă, nu oricine în vremurile acelea își permitea acest lux", a declarat coordonatorul echipei de
Frescă romană dintr-o fostă locuinţă de demnitar, descoperită la Ulpia Traiana Sarmizegetusa () [Corola-journal/Journalistic/69370_a_70695]
-
Ioan Piso. Potrivit acestuia, locuința se afla sub Templul lui Jupiter și al Triadei din Capitoliul de la Sarmizegetusa. Importanța descoperirilor de la Sarmizegetusa este că, în ciuda distrugerilor făcute nu atât de natură, cât de mâna omului, am reușit să găsim această frescă, prima în acest sit arheologic. La Sarmizegetusa sunt cunoscute povești legate de asemenea fresce. Când am venit să sap aici prima dată, acum vreo 30 de ani, bătrânii locului îmi povesteau că în tinerețea lor au văzut pereți cu zugrăveală
Frescă romană dintr-o fostă locuinţă de demnitar, descoperită la Ulpia Traiana Sarmizegetusa () [Corola-journal/Journalistic/69370_a_70695]
-
din Capitoliul de la Sarmizegetusa. Importanța descoperirilor de la Sarmizegetusa este că, în ciuda distrugerilor făcute nu atât de natură, cât de mâna omului, am reușit să găsim această frescă, prima în acest sit arheologic. La Sarmizegetusa sunt cunoscute povești legate de asemenea fresce. Când am venit să sap aici prima dată, acum vreo 30 de ani, bătrânii locului îmi povesteau că în tinerețea lor au văzut pereți cu zugrăveală cu îngeri și flori. Probabil cu scene mitologice. Toate astea au fost distruse, dar
Frescă romană dintr-o fostă locuinţă de demnitar, descoperită la Ulpia Traiana Sarmizegetusa () [Corola-journal/Journalistic/69370_a_70695]
-
la Muzeul Național de Istorie al României din București. Voluntarii mai au bani să rămână la Sarmizegetusa până în 6 august, iar la final vor organiza Ziua Porților Deschise în situl arheologic, pentru ca turiștii să poată vedea descoperirea lor înainte ca fresca să fie mutată într-un muzeu.
Frescă romană dintr-o fostă locuinţă de demnitar, descoperită la Ulpia Traiana Sarmizegetusa () [Corola-journal/Journalistic/69370_a_70695]
-
pentru a fi "persiflate", prin degradare. Intenția parodică este dominantă. Simplificarea narativă caracteristică unui roman popular este realizată pentru "împachetarea" acestui conținut subversiv. În intenția romancierului nu a intrat nici o clipă crearea de psihologii, inocularea detaliului realist, în vederea realizării unei fresce sociale. Majoritatea comentatorilor au remarcat caracterul de "farsă" a cărții. Comicul de situație și de limbaj propagandistic bazat pe steoritipii este pregnant. Limbajul serios și înalt este luat în derâdere. În ultimă instanță, romanul este o metaforă morală despre supraviețuirea
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
ai vremii scriind despre el cu profundă comprehensiune și nedisimulat entuziasm. Citit astăzi, după mai bine de trei decenii, romanul își păstrează intactă prospețimea, ba mai mult, prin reincluderea unor pagini căzute la cenzură și revizuirile ulterioare, el devine o frescă greu de egalat a vieții cotidiene în timpul regimului comunist. La o primă lectură, Drumul egal al fiecărei zile este romanul maturizării unei tinere, în pragul deceniului șase al secolului XX. Prin episoade aparent disparate din viața cotidiană, cititorul este martorul
Arta supraviețuirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8074_a_9399]
-
Lumea». Imprimările au fost făcute la Timișoara și Brebu Nou, în ultimul an, și au fost mixate de fostul meu coleg de trupă de la Metamorf, Adrian Popescu, la Paris; tot el a făcut și masteringul final. Piesele sunt ca o frescă a societății. Reflectă niște stări pe care mulți le cunosc. Indiferent dacă lumea gustă sau nu muzica, e un disc sincer. Sunt mulțumit de mesajul care e înăuntru și de modul cum am lucrat“. Cel de-al treilea videoclip al
Agenda2006-03-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284649_a_285978]
-
cavernele și conurile vulcanice din Goreme și Uchisar. La Derinkuyu, Mazi, Kaymakli și Ozkonak s-au construit, tot în rocă, adevărate orașe subterane, pretutindeni adăugându-se și locuri de închinăciune - capele, biserici, mănăstiri, săpate în rocă, majoritatea fiind decorate cu fresce. M. D. M. Curs de alpinism Începând din data de 20 februarie, Filiala Timișoara a Clubului Alpin Român și societatea comercială „PAR-ALPIN“ organizează cursuri de inițiere în domeniul alpinismului. Cu acest prilej, vor fi abordate teme referitoare la alegerea rutelor
Agenda2006-06-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284735_a_286064]
-
braț sau chiar amândouă avem gama întreagă de la simpla nedumerire, ce exprimă o palmă deschisă, până la cele mai avântate elanuri, însoțite de atingerea pieptului și avântarea brațelor spre cer. Admirabil sunt însumate diferitele faze ale elocinței și mâinilor în neîntrecuta frescă "Cina cea de taină" a lui Leonardi da Vinci, din S-ta Maria delle Grazie, de la Milano. Palma stângă deschisă a Mântuitorului întrebând cine e trădătorul și dreapta crispată de amărăciune, ca și variatele și expresivele gesturi de protestare și
Al. Tzigara-Samurcaș - Din amintirile primului vorbitor la Radio românesc by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Memoirs/9144_a_10469]
-
de ce nu stați potolit? Domnul Băsescu are dreptul să participe la astfel de manifestări. Măcar și pentru faptul că a făcut parte din alaiul lui Mihai Viteazul la intrarea în Alba Iulia. Nu mă credeți? Înseamnă că nu ați văzut fresca de la etajul 1 din sediul Ministerului Apărării Naționale, realizată, în 1994, de pictorul Valentin Tănase. Eu am văzut-o...", a scris Ilie Bâtcă pe Facebook. Această frescă se găsește la etajul unu al sediului central al MapN și este realizată
De ce Băsescu are dreptul să participe la Ziua Unirii by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/39072_a_40397]
-
la intrarea în Alba Iulia. Nu mă credeți? Înseamnă că nu ați văzut fresca de la etajul 1 din sediul Ministerului Apărării Naționale, realizată, în 1994, de pictorul Valentin Tănase. Eu am văzut-o...", a scris Ilie Bâtcă pe Facebook. Această frescă se găsește la etajul unu al sediului central al MapN și este realizată în 1994 de pictorul Valentin Tănase.
De ce Băsescu are dreptul să participe la Ziua Unirii by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/39072_a_40397]