584 matches
-
este furnizată de Latham (2007, p. 42): "datorită faptului că unitatea de analiză este mai degrabă grupul, decât individul", iar acest fapt nu este convergent cu tradiția centrată pe individ a cercetării motivației umane din cultura americană. 2.4. Teoria freudiană despre motivație Perspectiva freudiană asupra motivației numită și "teoria instinctelor" (instinct theory) sau teoria trebuințelor (drive theory) afirmă că există două instincte/ pulsiuni importante: sexul și agresiunea. Termenul original utilizat de Freud a fost cel de "triebe", fiind tradus eronat
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
2007, p. 42): "datorită faptului că unitatea de analiză este mai degrabă grupul, decât individul", iar acest fapt nu este convergent cu tradiția centrată pe individ a cercetării motivației umane din cultura americană. 2.4. Teoria freudiană despre motivație Perspectiva freudiană asupra motivației numită și "teoria instinctelor" (instinct theory) sau teoria trebuințelor (drive theory) afirmă că există două instincte/ pulsiuni importante: sexul și agresiunea. Termenul original utilizat de Freud a fost cel de "triebe", fiind tradus eronat în limba engleză ca
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
utilizat de Freud a fost cel de "triebe", fiind tradus eronat în limba engleză ca "instinct". Mills (2004) susține că Freud a utilizat termenul german "instinkt" foarte rar în contextul subiecților umani, acesta fiind folosit pentru speciile de animale. Concepția freudiană asupra motivației este prezentată cel mai clar în lucrarea Instincts and their vicissitudes publicată în anul 1915. În acest articol Freud face distincția între stimul și impuls: Un instinct nu acționează niciodată ca un impact momentan, dar întotdeauna ca o
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
1976, p. 6) Freud consideră că scopul primar al comportamentului este satisfacerea nevoilor biologice, iar motivația este o funcție a inconștientului, întemeiată biologic. Toate motivele pot fi reduse la trebuințe biologice sau instincte, îndeosebi la cele sexuale. Există în viziunea freudiană un mecanism rațional Ego care poate transpune presiunile biologice într-o formă de limbaj înțeleasă de mintea umană. Ambivalența relațiilor umane rezultă din manifestarea celor două nevoi motivatoare: Eros (nevoia biologică de a avea legături cu ceilalți) și Thanatos (nevoia
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Ego care poate transpune presiunile biologice într-o formă de limbaj înțeleasă de mintea umană. Ambivalența relațiilor umane rezultă din manifestarea celor două nevoi motivatoare: Eros (nevoia biologică de a avea legături cu ceilalți) și Thanatos (nevoia de dominare). Instinctul freudian este un concept care face legătura între viața mentală și realitatea fizică, fiind caracterizat prin forță motrică (impetus), scop (aim), obiect și sursă. Forța motrică este elementul motor, fiind comună tuturor instinctelor și constituind esența acestora. Scopul instinctelor este invariabil
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
care rezultă un stimul, reprezentat în plan mintal de instinct. Freud consideră că studiul sursei instinctului nu face parte din preocuparea psihologiei, afirmând că nu se știe dacă procesul este reglat chimic sau intervin alte forțe de natură mecanică. Teoria freudiană a fost combătută de behavioriști în primul rând datorită absenței capacității predictive și a limitelor generale ale terapiei psihanalitice (Latham, 2007, p.7). Deci și Ryan (1985, p. 6) consideră că trebuințele sau impulsurile sunt importante pentru a explica tendința
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
limitelor generale ale terapiei psihanalitice (Latham, 2007, p.7). Deci și Ryan (1985, p. 6) consideră că trebuințele sau impulsurile sunt importante pentru a explica tendința de acțiune, fără a fi capabile să furnizeze o teorie adecvată a acțiunii. Abordarea freudiană a motivației subliniază însă posibilitățile variate în care mintea umană poate distorsiona la nivel inconștient impulsurile, transformându-le într-o multitudine de manifestări conștiente (Levine, 1976). Sullivan (1989) afirmă că teoriile motivației în muncă sunt dezvoltate din concepția freudiană, chiar dacă
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Abordarea freudiană a motivației subliniază însă posibilitățile variate în care mintea umană poate distorsiona la nivel inconștient impulsurile, transformându-le într-o multitudine de manifestări conștiente (Levine, 1976). Sullivan (1989) afirmă că teoriile motivației în muncă sunt dezvoltate din concepția freudiană, chiar dacă cercetătorii nu și-au asumat această origine. Sinele, un construct multidimensional în opera lui Freud, se regăsește în majoritatea teoriilor motivației, prin una sau mai multe din valențele sale: i. moștenirea genetică și trebuințele (eul); ii. funcția de mediere
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
se regăsește în majoritatea teoriilor motivației, prin una sau mai multe din valențele sale: i. moștenirea genetică și trebuințele (eul); ii. funcția de mediere (ego) între eu și solicitările mediului; iii. rezervor al normelor sociale și al valorilor (supra-ego). Concepția freudiană, potrivit căreia motivația autentică se află la nivelul subconștientului este prezentă și astăzi în literatura dedicată măsurării motivației prin tehnici proiective. Creat de Henry A. Murray în anii '30 Thematic Apperception Test testul proiectiv pentru măsurarea nevoii de realizare a
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
regarding the stages of research in this area. The second chapter presents the approaches which have left their mark on the beginning of a systematic study of work motivation: scientific management, human relations school, the theory of socio-technical systems, the Freudian theory as well as the behaviourist conception. The choice to illustrate these contributions was due to the impact of the five schools of thinking on the study of organisational behaviour and implicitly on the motivation pragmatics. The third and the
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
sânge pe batistă, semn că Simon era În primejdie. Urmând același traseu, ajunge la Simon și Îl salvează. c. Legături incestuoase Ursitorile decid și legături incestuoase În narațiunile populare românești, reiterându-se astfel mitul lui Oedip. Se știe că psihanaliza freudiană a exploatat această situație, generalizând-o și făcând din ea tipul relațiilor dintre părinți și copii: fixația amoroasă pentru părintele de sex opus, agresivitatea ostilă față de părintele de același sex, care trebuie distrus pentru atingerea propriei maturități. Există narațiuni populare
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
între istorie și povestire pe care cealaltă o inversează”. Logica semnificațiilor, așadar, arată că Oedip Rege cere o lectură dublă, în acord cu două principii incompatibile ce decurg din cele două dimensiuni dihotomice: pre(-)textul și textul. Istoriile de caz freudiene, în măsura în care sînt narațiuni cu fabula și sjuzhet, ilustrează aceeași logică dublă (Culler. 1981:178). În căutarea unui eveniment care, plasat într-o secvență de alte evenimente, este cauza stării actuale pe care o traversează pacientul, psihanaliza reconstruiește o istorie și
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
critici o căutare tulbure a stărilor „prenatale”: „În alintările mamei - admite Vladimir Streinu - adultul se dorește copil, copilul - prunc și pruncul - făt.”3 Criticul român socotește, cu o rezervă implicită, că „perspectiva nu e neinteresantă”4. Ceea ce obiectează acestei viziuni freudiene este doar că ea nu ușurează accesul spre sensurile cele mai adânci ale operei. În fapt „mișcările caracteristic proustiene sunt tot atâtea ieșiri din 1 idem, p. 89 2 Pagini de critică literară, vol. V, p. 401 3 Pagini de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
ședințelor sale cu cel mai influent psy din Los Angeles, enigmaticul doctor Greenson, acesta fiind și ultima persoană care a văzuse în viață pe actriță. Adevărul e că tratamentul prescris de acesta nu prea are de-a face cu psihanaliza freudiană clasică, de vreme ce el accepta ca pacienta să facă uz de antidepresive și barbiturice, să facă parte din familia lui, să-i negocieze contractele și încasările, și de ce nu, să-i supervizeze decupajele și replicile din câteva filme. Dacă aceste probe
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
cluburi de noapte patronate de mafioți notorii din clanul lui Frank Sinatra (amantul ei și pacient al lui Greenson). Adevărul e că Marilyn supraviețuiește patru ani unei tentative de sinucidere din 1957. Datorită tratamentului psihanalitic? Abătându-se de la procedurile clasice freudiene pe care le studiase la Viena chiar cu Freud, este posibil ca Greenson să fi agravat boala pacientei sale (depresia) în nebunie prin transferul propriei patologii. Este părerea romancierului, dar și a psihanalistului Michel Schneider: întâlnirea a două patologii (toxicomanie
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
cumpenei, a crizei și a saturației sexuale, puseurile de abandon și tentativele de reînsuflețire, recucerire a partenerei prin expediente deloc oneste, dar eficiente. Aflat în siajul cinic-sentimental al unor Henry Miller sau Philip Roth, Esterházy nu evită narațiunea cu conotații freudiene (a se vedea rememorarea unor episoade ce-l implică pe copilul-narator și pe mama sa) și nici caricatura obezității diforme, pusă în abisul grotescului. Stilist impenitent, cu riscul de a dezlănțui cascade de sinonimii cu elan paremiologic, Esterhazy focalizează imagini
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
pe poetul din Recanati: scriu fraților Cervi / nu celor șapte stele ale Ursei. Refuzul de a-si îndrepta cantul către frumoasele stele ale Ursei echivalează cu renunțarea la întreaga etapă criptica a propriei creații și reconfirmă în același timp poziția freudian ambivalenta de pe care scriitorul ermetic înțelege să se raporteze la maestrul sau, cu un amestec de admirație și respingere. Numeroasele trimiteri ale rimelor sale la Canturi, reliefate de-a lungul cercetării, au confirmat puterea de atracție pe care poezia romantică
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
poetică și ca o mitologizare a sentimentului său amestecat, de dragoste și ură față de cel ce l-a părăsit în mod injust, dar, după cum afirmă P.A. Bove, imaginația remarcabilă a lui Berryman a construit, ajutată și de mecanismele de apărare freudiene, scenarii elaborate care să deghizeze propriile sale iresponsabilități și imperfecțiuni (Bove: 104). Construcția poetică a relației cu tatăl nedrept, ce depășește concepția strict literală a poeziei confesionale ca o formă de spovedanie sinceră, poate fi comparată cu cea dezvoltată de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
generală a permanentei lor preocupări de a își afirma originalitatea față de tradiție, Bloom dezvoltă cea mai cunoscută teorie a sa asupra evoluției și revoluției în poezie, în volumul The Anxiety of Influence: A Theory of Poetry (1973), o versiune a freudianului concept al complexului Oedip. Marii poeți, spune Bloom, sunt încătușați de legătura cu precursorii lor iluștri, din a căror strânsoare încearcă să iasă prin creația lor, o formă de declarație de independență artistică, un examen de admitere prin originalitate, și
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
surprindă trăsături comune ale experienței și creației lor. Avuseseră toți căderi psihice, ce au urmat după căsătorii timpurii. Toți deveniseră părinți cu puțin timp înainte de a scrie poeziile lor confesionale. Toți erau familiarizați cu dinamica vieții familiale în viziune psihanalitică freudiană. Poezia lor confesională explorează constrângerile ce acționează asupra familiei ca instituție ce controlează viața privată a clasei mijlocii, mai ales prin influența și rolul mamei (Middlebrook 1993: 636). Profesorul de sociologie Frank Furedi creează (mai ales din imaginație, și apelând
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
consecințele sale, chiar să urască, dacă simte necesar. Plath fusese interesată de psihologie (chiar în 1959 încă se mai gândea să facă un doctorat în psihologie) și era familiarizată cu literatura psihanalitică, așa că este foarte probabil să fi exploatat discursul freudian pentru a crea efecte artistice speciale. Prin ritualurile pe care le face în poezie, Sylvia își sfidează și își depășește vulnerabilitatea, combinând și controlând experiențe traumatice personale prin teorii freudiene și jungiene, pe fondul traumei colective a Holocaustului, acest din
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
literatura psihanalitică, așa că este foarte probabil să fi exploatat discursul freudian pentru a crea efecte artistice speciale. Prin ritualurile pe care le face în poezie, Sylvia își sfidează și își depășește vulnerabilitatea, combinând și controlând experiențe traumatice personale prin teorii freudiene și jungiene, pe fondul traumei colective a Holocaustului, acest din urmă element al formulei sale artistice fiind o întreprindere riscantă. Figura paternă a poemului este văzută ca aceea a unui nazist sinistru, când asociat cu forțele aeriene (your Luftwaffe), când
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
evreii cultura europeană (1941), distrugerea armăturii spiritualității europene, a idealurilor, certitudinilor, adevărurilor moștenite și sintetizate din tradiția culturală greco-romană, prin valorile de ev crepuscular impuse de gânditori de origine iudaică. Bisexualitatea (studiată de Otto Weininger), intuiția (bază a bergsonismului), libidoul freudian, viziunea instabilă asupra spațiului din teoria einsteiniană a relativității, materialismul lui Marx îi apar ca exacerbări ale forțelor obscure din om, sfidând spiritul (și creștinismul). D. a denunțat forme ale falsului în literatură și a negat, cu vădită orbire, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286802_a_288131]
-
că disputele teoretice sunt obișnuite în științele sociale. Contează însă pentru felurile de explicații pe care le găsim plauzibile, dacă oamenii sunt motivați de către economie sau ideologie, de interese individuale sau altruiste, de o raționalitate strategică sau de o psihologie freudiană. În cercetarea empirică ne interesează adesea mult mai mult premisele practice, orientate teoretic, decât legăturile specifice dintre antecedent și consecință. Testăm dacă o condiție dată (X) produce rezultate comportamentale (YA) în conformitate cu o anumită presupunere implicită despre natura umană (A) și
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
elemente automatizate ale unor acțiuni complexe. Sub raport structural, explicarea acestor fenomene este îndreptată către sfera psihofiziologică a reacțiilor subsenzoriale, către procesele de inhibiție supraliminală și către controlul și coordonarea funcțiilor sistemului nervos simpatic și parasimpatic (Străchinaru, 1994). În modelul freudian clasic, inconștientul apare într-o triplă ipostază: a) ca atribut al conținuturilor psihice situate în afara câmpului de conștiință; b) ca un comportament sau instanță a aparatului psihic, având caracteristici aparte și exercitând un rol important în determinarea/reglarea conduitelor; c
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]