14,044 matches
-
ora aceea, orașul era pustiu. Cei care nu se aflau în Piață Victoriei, de-o parte sau de alta a nevăzutelor baricade, stăteau probabil în fața televizoarelor. Așa cum făcusem și noi până-n urmă cu câteva minute. Nu era din cale-afara de frig, dar bătea un vânt subfire și tăios. Dăduse un pospai de zăpadă și locurile neumblate păreau presărate cu sare. Fără să vreau, am simfit dintr-o dată pe limbă senzația de sărat. Iar asta ma făcuse s-o asociez în aceeași
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
îi dădeau liber, sau dacă se hotăra ea să-și ia liber, se urca în tramvai și făcea un tur al orașului. În lunile mai călduroase își scotea permis pentru vârsta a treia și se plimba. Iarna nu merita, era frig și imediat începea să plouă, așa că prefera să nu iasă, din cauza reumatismului. Dar, cum ieșea doar în lunile mai frumoase, permisul era și mai ieftin. Dacă făcea socoteala împărțind prețul la doisprezece (ah, știa să facă socoteli, întotdeauna fusese bună
O povestire de Teolinda Gersão - Bătrâna by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13147_a_14472]
-
adevărat poet” dorește ca „imaginația să fie o călătorie”. Imaginarului cosmic i se substituie un imaginar al „călătoriei poetului prin lume”, cu astfel de adnotări: „Sub greutatea întunericului, focul/ se retrăgea în crengile ude./ Dinspre zidul neîntrerupt al porumbului/ venea frig și o neliniște/ pătrunsă de foșnete și alunecări,/ și zidul mereu mai înalt/ se apropia, împingîndu-ne/ spre ochii, și ei neliniștiți, ai focului.// Dar pe-aproape se auziră caii păscînd;/ cîmpia se înclina ca un leagăn. Cînd unul din cai
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
o duminică geroasă. M-am dus de la ora zece și l-am văzut de trei ori la rînd. Pînă la șapte seara. Tot personalul simpatic și primitor de la Studio m-a tratat cu înțelegere și compasiune. Afară fiind atît de frig, un cinematograf este, la o adică, un loc bun de dezmorțire, un adăpost dacă ai fugit de acasă sau chiar dacă fugi de tine. Salvezi ușor, astfel, o zi din viață. N-am vorbit cîteva ceasuri după aceea. Tîrziu în noapte
Crima lui Kurt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13169_a_14494]
-
pe o circulație infernală către centrul orașului, la Librăria Cărturești de pe Magheru, un loc divin, deschis și el nu foarte de mult. Las mașina nu departe și mă străduiesc să nu cad pe bucățile de ghiață ce domină trotuarul. E frig, e umed, e ceață. Dau colțul de pe străduța mică și pustie și văd o mare de oameni, un ceaun imens cu vin la fiert - simt și acum aroma lăsată de bucățile mari de mere roșii, frumoase - oameni pe treptele librăriei
După ziua de miercuri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13195_a_14520]
-
Constantin Țoiu Scriam la început că Sartre... în cafeneaua celebră, din piața Saint Germain des Prés, care, prin uzul filosofiei, căpătă în plus și numele său, împreună cu al celebrei sale consoarte, Simone de Beauvoir, iarna, când era frig și i se punea înăuntru un godin, să se încălzească... scriam că marele autor purta pe el o blană portocalie, să se vadă. Nu se știe dacă naturală sau artificială. În orice caz, culoarea bătătoare la ochi specifică agenților de
Filosoful cu blana portocalie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13240_a_14565]
-
care vedem un concetățean arătând spre camera de filmat niște metri de cârnați vânjoși, vreo câteva șunci glorioase și, în prim plan, nasul său înroșit de ger din motive pomicole. 3. Ninge. Cade prima zăpadă și primii cerșetori înghețați de frig. Fulgii mari valsează grațios în ritmul unei muzici transmisă de Divinitate pe o frecvență PRO, aprobată și știută doar de CNA. 4. Pe majoritatea posturilor de televiziune, Doamna deputat Mona Muscă ține cursuri intensive de înțelepciune politică. - Păcat că nu
Știri din vremea Ignatului... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13290_a_14615]
-
și, în locul unei obștești bucurii, te lași cuprins de o posomorîre tot mai nefirească. Serbarea oficială e, mai în fiecare an, strepezitoare. Prin măsurile de pază amintește de zilele de 23 August de odinioară. Iar dacă mai dă și un frig, totul devine și mai greu de contabilizat drept sărbătoare. Faptul că politicienii de toate culorile nu uită să-și facă numărul, confiscînd sărbătoarea în folosul lor, ceea ce fac și de Crăciun și de Paști și de Sfîntul Dumitru a devenit
Ziua Națională by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13354_a_14679]
-
un ger de -20 grade Celsius. După 11 ore de semnalizare, departe de orice așezare omenească, David scrise la repezeală pe o bucată de hârtie: «Am așteptat 11 ore ca măcar un om să se oprească. Nu mai pot îndura frigul. Și mașinile trec fără să-și încetinească viteza.» Apoi scoase din cutia de lângă volan un revolver calibru 22 - un tip numit în argoul american: «prietenul de sâmbătă seara». Și trase. Duminică dimineața, trupul sinucigașului fu descoperit, înghețat, pistolul și nota
Eu, cititorul lui Cosașu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13328_a_14653]
-
să-mi revină anumite imagini. Trebuie să mărturisesc că nici noua viață pe care o duc, nici mesele frugale cu care mă mulțumesc, nici adăpostul ăsta rustic, întru totul satisfăcător pentru mine, și nici această uimitoare capacitate de a suporta frigul care se lasă o dată cu apropierea iernii - nimic nu mă face să regret aspectele cele mai neplăcute ale vieții mele dinainte. Îmi aduc aminte că în perioada în care a început toată povestea mă aflam în șomaj, iar căutarea unei slujbe
Marie Darrieussecq by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Journalistic/13352_a_14677]
-
întâlnise o fată atât de sănătoasă. Femeile musulmane intraseră și ele în magazinul cel cochet, le auzeam sporovăind pe limba lor. Honoré se îmbrăca la loc, măsurându-mă din priviri; eu, goală cum eram, simțeam că mă cam ia cu frig. Doamna de la magazin avea niște ceai de mentă și niște prăjiturele. Ni le-a strecurat pe deasupra ușii de la cabina de probă, era o femeie discretă și foarte șic, îmi spuneam că mi-ar fi plăcut să am o slujbă ca
Marie Darrieussecq by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Journalistic/13352_a_14677]
-
al scriiturii, între strategia clasică a lui Delavrancea, care puncta cu tunete și fulgere discursul lui Ștefan cel Mare în Apus de soare, și metoda lui Constantin Popescu nu e nici o diferență. Și aici natura simpatizează cu drama personajelor: „E frig și noaptea se întinde ca o clisă peste tăcerea strânsă, adulmecând rosturile, răutățile și neîmplinirile zgârcite.”, „Vântul bate parcă mai încet...”, „E o noapte rece și vorbele parcă încep a îngheța.” De fapt, aceasta e și marea problemă a romanului
Proză cu ph-ul scăzut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13336_a_14661]
-
în fîntîna din cer/ auzi cum clopoțeii de lemn pe sfori de vînt/ anunță o trecere și mai adîncă? dispare treptat/ urma de argint a păianjenului de pe tavan roagă-te/ îngerului închis în gutuie să nu ne lase cumva/ în frigul din somn despărțiți” ( Din bucătăria noastră). De reținut asocieri precum „mirosul metafizic al legumelor”, „fîntîna din cer”, „clopoțeii de lemn pe sfori de vînt/ anunță o trecere și mai adîncă”, „îngerul închis în gutuie”, care acordă naturii moarte o perspectivă
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
Sighișoara. Îl pierd pe primul, mai văd o dată Pescărușul. Alt tren, cu domnul Dehel, care trebuie s-ajungă la Cluj. Halta Odorheiu Secuiesc Sud e la 100 de metri de teatru, dar mergem cu mașina, să fim siguri. E un frig de moarte. Domnul Dehel: „Știi, CFR-ul nu mai are bani să-ntrețină barierele, acum le manevrează mecanicul, manual.” Hait, nu e glumă; halta e imediat după barieră: vine trenul, oprește de partea cealaltă a șoselei, coboară mecanicul, dă jos
Drumurile noastre toate... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13387_a_14712]
-
că patria e în pericol, iar apoi venim noi cu extinctorul!” Această logică funcționa, poate, pe vremea cât românii aveau încă vie memoria comunismului. Astăzi, ei nu mai au decât oglinda vieții de mizerie, a locuințelor insalubre, a foametei, a frigului și a lipsei de speranță care i-a transformat în simple viețuitoare buimace, incapabile să-și găsească un loc și un sens pe harta tembelismului politic național. Pe lângă problemele insolvabile de la oraș sau de la țară, există problema acută a târgurilor
Monte-Cristo, varianta în zdrențe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13356_a_14681]
-
ori peregrin. Cinci ipostaze ireductibile ale oricărui călător care știe întotdeauna de ce umblă, dar uită uneori ce anume caută. Cinci ipostaze care permit substituiri reciproce atunci cînd călătoria rezervă o suită de mici suplicii: ți-e prea cald sau prea frig, prea sete sau prea foame, ești precar găzduit sau prost servit, ai prea puțini bani și prea multă osteneală. Compozitorul-pelerin slujește pe proprietățile boierilor marii muzici. Existența lui este, într-un fel, bigotă, aspirațiile-i sunt eminamente de împrumut, înrobirea
Originalitatea călătorului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12077_a_13402]
-
vara-mi cere-n plus câte ceva; e toamna-n tot ce ma-nconjoara. M-astept la iarnă, vânturi bat ades, de-ar ține vremea, de ar mai ține vremea mai am atâtea fructe de cules! ȘTII TU? E-atât de frig În camera din care pleci, Încât ferestrele Îngheață de-ntrebări. Pereți-s reci, tablourile reci, În tot sunt brațe-ntinse spre chemări. Și e pustiu În jur și e tăcere, Nimic nu mă Îmbată către vis. Sunt măcinat de chinuri
Poezii. In: Editura Destine Literare by Constantin Clisu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_290]
-
jur și e tăcere, Nimic nu mă Îmbată către vis. Sunt măcinat de chinuri și de vrere Încât mă simt acasă, ca proscris. O clipă dacă-ai apărea În prag Să luminezi cu chipu-ți Încăperea, S-ar nărui tot frigul și de drag, Aș dărâma puștiul și tăcerea. MEREU Când fugi de mine, te apropii, Că nu e depărtare de ajuns... Închide ochii și În Întuneric Eu sunt lumină care a pătruns. Când socotești că Îți devin povară Mai pune
Poezii. In: Editura Destine Literare by Constantin Clisu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_290]
-
băiat și mai mare în ani, poate că aș fi fost trimisă în taberele de muncă obligatorie. Dacă aș fi locuit nu în Moldova ci în Basarabia, aș fi fost poate deportată în Transnistria, aș fi suferit de foame, de frig, chiar de tifos exantematic. Ca tînără și adultă am trăit însă efectiv (nu la modul ipotetic) sub semnul comunismului, și toate percepțiile autorului Ușii interzise au fost și ale mele (atîta doar că el le înfățișează în cuvinte mai pregnante
Coarda care vibrează by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12132_a_13457]
-
ipostaza de moș : personajul mitologic Gerilă e cuprins, poate din respect pentru Creangă, dar cu o definire suficient de largă pentru a acoperi, la nevoie, și personajul oficial (adaptat după mitologia rusă în variantă sovietică): "personificare a iernii și a frigului; înzestrat cu facultatea miraculoasă de a răci și a îngheța mediul înconjurător. Împreună cu alte ființe fabuloase, îl ajută pe Făt-Frumos în acțiunile sale". Oricum, cenzura nu era foarte vigilentă: la locul lor apăreau și subversivii Setilă și Flămînzilă. Presa vremii
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
am urmat-o. Așa am ajuns într-. Am urcat traversînd un alai de nuntă, privindu-l drept în ochi pe violonistul oacheș care anima distinsa adunare și, pe furiș, pe cei cîțiva actori pe care-i cunoșteam. Sau nu. Era frig și mi se părea că îl văd zîmbind pe poet la cîte un geam. Apărea și dispărea. Auzeam doar fîlfîitul cozii de cal. Pe vagoane scria țanțoș: LOCAL FAMILIAL. Nu-i rău, mi-am șoptit în barbă. Și tramvai, și
Un tramvai numit Popescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12139_a_13464]
-
pe-a noastră. De atunci, nu mă mai mir. Ei sînt tot mai mulți și noi, tot mai puțini. Cinci minute pe zi, în fiecare zi, ar trebui să vedem sau să ne amintim ce-a fost. Să stăm în frig, să stăm la cozi, ca niște animale cenușii, să ne batem corp la corp pentru o bucată băloasă de telemea, de carne, de ulei, să așezăm scăunelele la carne sau la lapte, să ne smulgem brazii din mînă, să stăm
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
Pițurcă pășind grav, preocupat parcă de refacerea unei armate improvizate cu care un general a pierdut. (mă rog, a pierdut și gata!) și să auzi la un moment dat întrebarea grijulie a cuiva 1) dacă noului selecționer nu îi e frig la picioare în pantofi. Adevărul e că și nouă ne era frică să nu răcească, iar realizatorii rubricilor sportive de la mai toate televiziunile știind bine aceasta, au dat secvența de câteva ori, cu asigurarea antrenorului că îi e bine, că
Fermecătoarele transmisii în direct by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12197_a_13522]
-
un bărbat urât de întregul oraș: Owen Legate (Robert Redford), venit pentru a concedia lucrători feroviari. Ea e extrem de vulnerabilă, debordând de fantezie, dar atât de ruptă de realitate, încât îți vine s-o bănuiești de autism - i se face frig văzând o furtună de zăpadă într-un glob de sticlă. Iar filmul nu se mulțumește cu vulnerabilitatea, mai trebuie să-i dea și o tentă promiscuă: năucită de durere, Alva ricoșează din bărbat în bărbat. Iată o serie de elemente
Controversata feminitate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12191_a_13516]
-
stufoase, privirea aprigă. Își pusese paltonul gros de iarnă și cizmele înalte de piele. - Trebuie să plec, am treabă, spunea el. Tu, Antoșa, mergi la prăvălie, și vezi să fie totul în regulă. Cu lacrimi în ochi, Anton șoptea: - E frig la prăvălie, și-așa tremur de cînd am ieșit de la școală. - Nu-i nimic, îmbracă-te bine și n-o să-ți fie frig! - Am lecții multe pentru mîine. - Le faci la prăvălie. Hai, vezi de toate. Grăbește-te! Nu te
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]