616 matches
-
-I O VRĂJEALĂ Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1999 din 21 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Iubirea-i o vrăjeală Iubirea-i o vrăjeală ce umblă-n pielea goală cu ochi scoși din orbite dar și cu mațe fripte Iubirea-i o poveste prea spusă-i fără veste e-o simplă nebunie eu ție, tu-mi dai mie Iubirea-i vârtej oblu cu mintea-ți prinsă-n cablu la sutele de volți sub crăcănate bolți Iubirea-i vechea gafă
IUBIREA-I O VRĂJEALĂ de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375368_a_376697]
-
Vara, căldura toridă, ploile și animalele sălbatice îi deranjau tot timpul, sau ploile și vântul îi udau și îi chinuiau. De ani și ani de zile se chinuiau să spargă lacătele de Sărbători, cu intenția de a-i face zile fripte Moșului și de a nu-l lăsa să-și ducă la îndeplinire sarcina sfântă de a trimite cadouri tuturor și de-a aduce bucurie și fericire în inimile oamenilor de Sărbători, prin Voia Fiului Domnului. În timp ce se chinuiau să spargă
PĂDUREA SOARELUI (3, 4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371928_a_373257]
-
se scurgeau chinuitor de încet. În sfârșit, trenul pornea. Abia treceam de podul de la Herbac - adică de la Clujana - că mă și apuca foamea. Pe măsuța din compartiment, ai mei întindeau repede masa: pâine semi-albă cu cartofi, ouă fierte, chiftele, slănină friptă etc. Înfulecam grăbit, cu ochii pironiți pe geam, ca nu cumva să ratez priveliștea oferită de parcul de locomotive din halta Dezmir. Urma apoi gara Apahida, unde trenul făceam popas 10 minute, în așteptarea vreunui accelerat care venea spre Cuj
CĂLĂTORIA de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372538_a_373867]
-
îți bați joc de mine? Ce frigi mătăluță în țepoaiele astea? - Răbdarea, neică, răbdarea! Pune-o matale frumos la frigare, răsucește încet sucala și ai grijă să nu se părpălească! Vorba aia: “Ai vrut răbdări prăjite? Eu ți le dau fripte!” Și băiețașul se trânti pe cojoc adormind buștean în câteva clipe. - Mare figură și tontul ăsta al meu! zise a lehamite Mărțișor lăsându-l să sforăie. Scoase din desagă ultimele coji de pâine și bău câteva picături de apă din
MĂRŢIŞOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372910_a_374239]
-
firul de păr numai în trei. E mai bine? Nebunul e convins că „ceilalți" nu-s în toate mințile... Nu mă duce mintea la cuvântul care înseamnă și bătrânețe și fericire (Beatrice Vaisman). Când soarta e crudă, te așteaptă zile fripte. • Apele tulburi par foarte adânci. Avem multe întrebări și puține răspunsuri. Iar răspunsurile nu-s la întrebările noastre. Ține minte ca să ai ce uită! Tipul mă descosea și mă cosea la loc (Roni Caciularu). Dacă ți-ai băgat în cap
ZICERI (47/48): DRAGOSTEA ESTE ETERNĂ? & ABSURD! de DOREL SCHOR în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346009_a_347338]
-
toți secui! Ai mei secui nervoși un pic, Să potolești la ei, eu zic, Că pun iar tricolor pe foc, Dacă la noi tu nu faci joc Și nu rezolvi nimic! Ei dat la tine și palinca Și un pui fript, dar nu bei inca, Eu vrei la tine mintea trează, Mai stai un pic, nu ospătează Sau joacă huțulinca!” Lui Ponta ochii i s-aprind, Nu doar de puiul aburind Se lasă dus, cuprins de vrajă, Și nici de-mpăturita glajă
PARODIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347909_a_349238]
-
gimnaste a lumii, din toate timpurile, „Zeița de la Montreal”. Pe când zbura la paralele ori pe puntea suspinelor, pe când valsa pe covorul de la sol care i-a sărutat picioarele, așa cum a făcut-o și Țara Făgăduinței, primind-o cînd avea inima friptă și era fugară din propria-i țară, pe când făcea salturi de antilopă albă, cu ochi arzători, pătrunzători, gimnasta Nadia Comăneci avea o vrajă romantică, exercițiile pe aparate aveau o simfonizare unică, de vis și splendoare. Acum gimnastica este altfel, complexă
NADIA COMĂNECI. GIMNASTA BALERINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347232_a_348561]
-
Viața și, a adăugat: “ să nu începi o temă nouă, până n-o definitivezi pe cea dinainte și să-i pui punct!”, repetată ulterior și de afurisita de suplinitoare, cea cu nume exotic - Experiența, care mi-a făcut multe zile fripte. Pe parcurs acest semn - de punctuație, s-a ținut scai după mine, devenind un fenomen. Sigur nu este fenomenul globalizării, deși s-a manifestat ultima oară asupra globului terestru prin comprimare, altfel nu-mi explic: cum oare drumurile noastre s-
LA ÎNCEPUT, A FOST... PUNCTUL! de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345020_a_346349]
-
Viața și, a adăugat: “ să nu începi o temă nouă, până n-o definitivezi pe cea dinainte și să-i pui punct!”, repetată ulterior și de afurisita de suplinitoare, cea cu nume exotic - Experiența, care mi-a făcut multe zile fripte. Pe parcurs acest semn - de punctuație, s-a ținut scai după mine, devenind un fenomen. Sigur nu este fenomenul globalizării, deși s-a manifestat ultima oară asupra globului terestru prin comprimare, altfel nu-mi explic: cum oare drumurile noastre s-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/345022_a_346351]
-
Viața și, a adăugat: “ să nu începi o temă nouă, până n-o definitivezi pe cea dinainte și să-i pui punct!”, repetată ulterior și de afurisita de suplinitoare, cea cu nume exotic - Experiența, care mi-a făcut multe zile fripte.Pe parcurs acest semn - de punctuație, s-a ținut scai după mine, devenind un fenomen. Sigur nu este fenomenul globalizării, deși s-a manifestat ultima oară asupra globului terestru prin comprimare, altfel nu-mi explic: cum oare drumurile noastre s-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/345022_a_346351]
-
lui dar ăsta era numai un joc, o cursă la care trebuie să fie foarte atentă pe viitor. - Situația mea e cea mai delicată și sunt convins că mă înțelegeți: nici unul dintre noi n-are interes să-i facă zile fripte celuilalt. Ce m-o fi făcut pe mine să accept cazul ăsta, care este unul cu totul și cu totul deosebit? Când o femeie ține, intenționat sau nu, băutura soțului în același loc cu verdele de Paris care nu iartă
DETECTIVUL PARTICULAR de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345097_a_346426]
-
vrea să fiu de folos omenirii acesteia care suferă, din vina ei, datorită egoismului ei. Dar gândul meu se îneacă în propria mea mizerie. Dar nu moare omul de foame...Aș fi total nefericit dacă, chiar dacă aș mânca numai pui fripți, aș fi nevoit să trăiesc călcându-mi pe suflet �...” Fără a călca pe drumul compromisurilor flagrante, Panait Istrati s-a înscris pe tabelul concurenților ce pun pariu cu viața. Neacceptând destinul comun celor de aceeași condiție socială cu a lui
PARTEA I de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345518_a_346847]
-
nervi, am reușit să coacem și porumbul. Mulțumiți am plecat înspre masa bunicii să le ducem și lor și să mâncăm toți, împreună, din ce preparasem. Când am ajuns, Mamy cu unchiul Tolic și cu Bunica mâncau deja din aripile fripte. Mai rămâseseră două aripi ne atinese. Mama le-a ntins înspre noi precizând cât se poate de clar. Mâncați și voi câte una ca să ajungă la toți. A decretat ea puțin agitată. Din câte știam eu, Taty fripsese mai multe
LEGILE NESCRISE DE LA IGEȘTI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376737_a_378066]
-
neagră, se fac de făpturi nătânge, vrăji care norocul leagă. Că Ignat ar fi fost frate cu legendarul Moș-Crăciun, ritual duc mai departe, colindători de Moș-Ajun. Copii și adulți așteaptă an de an, Ignat să vin cu cârnați și carne friptă, cu șorici și cu slănină! Cu ritualuri creștine, Crăciunul e întâmpinat. Iar obiceiuri păgâne revin cu mituri de Ignat. Maria Filipoiu 20 Decembrie Din vol.,,TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI POPULATE ROMÂNEȘTI!" Referință Bibliografică: Ritualuri de Ignat / Maria Filipoiu : Confluențe Literare
RITUALURI DE IGNAT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377889_a_379218]
-
nu ne pierdea din ochi să nu înaintăm la scăldat spre mijlocul apei. În unele zile din săptămână ardea vatra din curte iarăși noi eram atrași de mirosul de pâine caldă iarăși în zilele de sărbătoare, de mirosul de carne friptă. În aceiași vatră, în fiecare duminică, bunica după ce se întorcea de la biserică, cocea imense plăcinte cu brânză în tăvi rotunde cât roata carului, pentru cei de-ai casei: fratele meu Petre, mătușe și unchi și eventual musafiri de duminică care
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
încet buzele, într-o încercare zadarnica de a ajuta cuvintele să fie rostite. Ele, cuvintele, erau acolo, adânc , în sufletul ei ; se amestecau, năvăleau, se opreau,pentru a porni iar hora nebună,dar niciunul nu vroia să apară pe buzele fripte...Își auzea bătăile inimii, si se miră că mai trăiește. Cand prima lacrima sărată a căzut pe podul palmei, în aer se simte vibația unui sunet -Unde.... unde... unde ești!? Și lacrimile se amestecă, în sfârșit , cu vorbele eliberate. -Unde
UNDE ESTI..??!!! de MIRELA PENU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377731_a_379060]
-
tot" constituie o pauză descriptivă pentru că nu corespunde vreunei treceri temporale în universul reprezentat (de Muntele vrăjit). Pe de altă parte, "După pește a urmat o foarte gustoasă mîncare de carne, cu maioneză, apoi o salată de legume, apoi pui fript, o plăcintă... și, în cele din urmă, brînză și fructe" nu constituie o pauză descriptivă (în aceeași narațiune). ¶Genette 1980. pămînt [earth]. Unul din cele șase ROLURI fundamentale sau FUNCȚII, izolate de Souriau (cînd vorbea despre posibilitățile dramei). Pămîntul (analog
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Ia de-aici... un picior de găină... ți l-am păstrat... Hai ia-l și zi bogdaproste... Auzi, de cînd fac meseria asta, m-am tot întrebat de ce se dă găina peste groapă...! Și, mai ales, de ce se dă vie! Friptă ar fi mai... operativă... mai eficientă... Ha! O iau șefii... cred că o împart cu popii... Treaba lor... Octav: Totuși ce zi e azi? Mi se pare că-i joi. Groparul: Ba eu cred c-ar putea fi luni... Punem
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
la votculiță nu poți să ai surprize! (beau) Cu ce vă mai servim? O țigărușă? Groparul: Deși m-am lăsat de fumat... (ia o țigară) Octav: Dacă te-ai lăsat și de mîncat... să știi că mai am o găinuță friptă... Groparul: Mai ai?! Patroane, să știi că nu merg găinile fripte date peste groapă... NU merg. Degeaba am băgat noi inovația asta... Oamenii vor găini vii... Astea fripte aduc numai necazuri... pofte... n-o mai apucă nici dascălii, nici groparii
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
mai servim? O țigărușă? Groparul: Deși m-am lăsat de fumat... (ia o țigară) Octav: Dacă te-ai lăsat și de mîncat... să știi că mai am o găinuță friptă... Groparul: Mai ai?! Patroane, să știi că nu merg găinile fripte date peste groapă... NU merg. Degeaba am băgat noi inovația asta... Oamenii vor găini vii... Astea fripte aduc numai necazuri... pofte... n-o mai apucă nici dascălii, nici groparii... dispar direct în sacoșele țiganilor... Și n-ai ce să le
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
asupra unei posibile spectaculozități în devenirea umană este combătută și de către Claude Lévi-Strauss, în "Rasă și istorie": "Citim în multe tratate de etnologie că omul datorează descoperirea focului unui fulger întâmplător sau unui incendiu în savană, că găsirea unui animal fript întâmplător în aceste condiții i-a dat ideea coacerii alimentelor; că inventarea olăritului a apărut prin uitarea unui bulgăre de argilă în apropierea vetrei. S-ar putea crede că omul ar fi trăit pe atunci într-un fel de vârstă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
altfel, Marx, ca și ceilalți teoreticieni ai săi, nu au oferit niciodată soluții. Mises vorbește despre ei, folosind metafora despre țara huzurelii, în care porumbeii zboară direct în gura "tovarășilor". "Ei susțin că în țara huzurelii, propovăduită de ei, porumbeii fripți vor zbura direct în gurile tovarășilor, dar, din păcate, neglijează să explice în ce mod se va realiza acest miracol"1124. Dincolo de faptul exproprierii proprietarilor de mijloace de producție, socialismul nu are soluții. Analiza teoreticienilor lui pare a fi fără
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
treia după Paști sau În ziua de Paparudă, se adună iarăși fetele la un loc, se duc la locul unde a fost Îngropat, Îl dezgroapă și apoi, bocindu-l: „Caloiene/ Ene!/ Mă-ta/ Te cată/ Prin pădurea deasă,/ Cu inima friptă, arsă,/ Prin pădurea rară,/ Cu inima fript-amară”. Îl aduc În sat și aici Îl aruncă Într-o fântână sau Îi dau drumul cu sicriul sau scândura pe vreo apă curgătoare, urând ca anul să fie ploios și plin de belșug
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
descoase, repară scara, Îl invită pe Botoque să coboare. Speriat, acesta șovăie multă vreme; În fine, se hotărăște și jaguarul prietenos Îi propune să Încalece pe spinarea lui și să vină la el acasă pentru a se hrăni cu carne friptă. Dar tânărul nu cunoaște Înțelesul cuvântului „fript”, fiindcă În vremea aceea indienii nu cunoșteau focul și se hrăneau cu carne crudă. La jaguar acasă eroul vede un trunchi mare de jatoba care arde; alături, grămezi de pietre, cum fac azi
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
săgeți, Îl Învață să se servească de ele și-l sfătuiește să le utilizeze Împotriva mașterei, dacă este nevoie. Botoque o ucide pe aceasta cu o săgeată În piept. Înspăimântat fuge, luând cu el armele și o bucată de carne friptă. Ajunge noaptea În satul lui, găsește culcușul mamei pe pipăite, se face recunoscut, nu fără greutate, fiindcă era crezut mort. Își istorisește povestea, Împarte carnea. Indienii se hotărăsc să obțină focul. Când ajung la locuința jaguarului, nu e nimeni acolo
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]