742 matches
-
unde frontiera cu Etiopia a fost liniștită, datorită bunei înțelegerii între cele două state, ce au un inamic regional comun și anume Somalia. Stările conflictuale/tensionale dintre statele arabofone și cele nearabofone limitrofe (conflicte arabolimitrofe) au afectat 86% din perimetrul frontalier exterior (16.819 km.), dar au avut o repartiție inegală de-a lungul perimetrului exterior al spațiului arabofon. Astfel, funcție de numărul conflictelor/dyadelor exterioare conflictuale, precum și de ponderea acestora din totalul lungimii perimetrului exterior, se evidențiază trei grupe de state
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
dyadelor exterioare conflictuale, precum și de ponderea acestora din totalul lungimii perimetrului exterior, se evidențiază trei grupe de state (fig. 75): a. State fără conflicte cu exteriorul limitrof nearabofon, categorie în care sunt incluse 12 state arabofone care nu au segmente frontaliere terestre cu spațiile limitrofe nearabe (Bahrain, Comore, Egipt, Iordania, Kuwait, Liban, Oman, teritoriile palestiniene, Qatar, Sahara Occidentală, Tunisia, Yemen), precum și Djibouti, stat ce întreține raporturi amiabile cu Etiopia, singura țară nearabofonă cu care se învecinează. Practic cele 13 state fără dyade
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
singurul stat cu cinci dyade conflictuale cu tot atâtea țări din vecinătatea exterioară nearabofonă. Practic, jumătate din lungimea frontierelor sale este afectată de acest gen de conflicte, reprezentând 25% din conflictele exterioare din spațiul arab și o cincime din perimetrul frontalier al arealului arabofon. Spre deosebire de celelalte două grupe, în această categorie predomină statele arabofone africane, de ale căror frontiere sudice sunt legate majoritatea conflictelor cu spațiile nearabofone exterioare. În Asia, doar Irakul a înregistrat conflicte aferente ambelor dyade exterioare (cu Iranul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Sudan-Uganda, Sudan-R.D. Congo, Sudan-Rep. Centrafricană), la care se adaugă prin extensie teritorial regională cele din Eritrea (Eritrea-Etiopia) și Somalia (Somalia-Etiopia, Somalia-Kenya). 3.2.5. Raporturile statelor arabe cu Israelul - o chestiune delicată și sensibilă 3.2.5.1. Arealele frontaliere arabo-israeliene - spații cu geometrie și geografie variabilă Existența statului Israel a constituit în toată perioada postbelică reperul principal al spațiului geopolitic din Orientul Apropiat și vectorul de referință al tuturor statelor arabe pe linia organizării și proiectării cadrului relațional în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
19) derulate între 1977-1999, Oman, Yemen, Sudan, Somalia, Ciad, Algeria, Liban. Conflictele cu statele nearabofone limitrofe, fără a predomina procentual în nici un stat, au înregistrat cea mai mare pondere în Sudan (27,8%), acesta fiind și statul cu cele mai multe dyade frontaliere exterioare (5) și cu cea mai mare lungime a acestora (4.066 km.); cele mai mici ponderi s-au înregistrat în Arabia Saudită - 7,1% (un singur conflict de vecinătate latent cu Iranul), Irak - 7,5% (două conflicte de proximitate cu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
și entități care au cunoscut o escaladare și permanentizare a stărilor conflictuale interne determinate de cauze politico-teritoriale active pe termen lung: Teritoriile palestiniene, Sahara Occidentală, Liban, Eritrea. Au existat și situații în care conflictele cronicizate s-au suprapus unor stări tensionale frontaliere de lungă durată, determinate de rivalități și ambiții politico regionale, precum în cazul Marocului (tensiunile cu Algeria, Mauritania) și Libiei (conflictele frontaliere cu Ciad, Sudan, Niger). b. Spațiile cu predominare a conflictelor de scurtă durată (sub 1 an) alcătuiesc un
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
palestiniene, Sahara Occidentală, Liban, Eritrea. Au existat și situații în care conflictele cronicizate s-au suprapus unor stări tensionale frontaliere de lungă durată, determinate de rivalități și ambiții politico regionale, precum în cazul Marocului (tensiunile cu Algeria, Mauritania) și Libiei (conflictele frontaliere cu Ciad, Sudan, Niger). b. Spațiile cu predominare a conflictelor de scurtă durată (sub 1 an) alcătuiesc un areal minoritar format din 8 componente teritoriale dispersate din peninsula arabă până în Maghreb: Oman, Yemen, Qatar, Iordania, Siria, Algeria, Tunisia, Insulele Comore
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
De asemenea, se remarcă ca durată conflictele armate interne din Ciad, Sahara Occidentală, Somalia și Eritrea cu o durată de 32 de ani. Cele mai scurte perioade conflictuale au fost înregistrate de statele cele mai stabile, constând în scurte episoade conflictuale frontaliere cu o durată de până la 1 an. B. Locul și valențele spațiului arabofon pe harta potențialului conflictual la scară globală Atributele și “identitatea conflictuală” a spațiului arabofon sunt reliefate prin cartografierea volumului de conflicte atât pe mari ansambluri continentale (Tabelul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
-și extindă ieșirea la mările limitrofe; în acest cadru trebuie înțelese acordurile cu E.A.U. din anii ’70, prin care regatul saudit a obținut o porțiune din litoralul de la Golful arabo-persan și tot în această logică s-au înscris diferendele frontaliere cu Omanul și cu Yemenul. Un tip aparte de enclavare este cea intrastatală, așa cum se întâmplă cu diferitele corpuri teritoriale ale emiratelor componente ale E.A.U., poziționate într-un complex desen spațial sau enclavarea extrateritorială, cum este cazul exclavei omaneze
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Cursul mijlociu și superior al Nilului, ca vector de penetrație, are și valențe geopolitice pentru statul egiptean, care consideră spațiile menționate (aflate pe teritoriul sudanez) o parte din hinterlandul său natural de evoluție, fapt ce determină tensiuni locale și diferende frontaliere între Egipt și Sudan. Resursele de apă au căpătat valențele unei pârghii strategice de presiune în condițiile fizico-geografice de ariditate. În ultimele decenii se poate vorbi despre practicarea unei adevărate geopolitici a apei în spațiul arab - o anume aquapolitică, în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
lungimea deschiderii la malul lacului. Practic frontierele celor patru state au fost trasate după logica accesului la lac și împărțirea acestuia, dar pentru Ciad, stat fără ieșire la ocean, lacul omonim reprezintă mai mult o dimensiune de relații decât una frontalieră, întrucât prin intermediul Camerunului vecin și co-riveran la lac, Ciadul își asigură accesul comercial la Oceanul Atlantic. Alte perimetre lacustre însă, își păstrează caracterul de limes protectiv, pe fondul unor diferende politicoteritoriale bilaterale: Marea Moartă este împărțită după principiul apelor teritoriale între
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
sunt tranzac țio nate, tot mai frecvent, cu o viteză mai mare și în cantități substanțial mai mari , d ecât în orice perioadă istorică anterioară. Multitudinea acestor operațiuni financiare are la bază o infrastructură puternic instituționalizată, astfel încât tranzacțiile financiare trans frontaliere, desfășurate 24 de ore din 24, cons tit uie o piață financiară glo bală în evoluție, dar care generează riscuri si ste mice importante. Globalizarea fluxurilor de capital din această perioadă repr ezi ntă o nouă etapă distinctivă în organizarea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
a economiei naționale, prin transferuri inter- și intrasectoriale - era cea dominantă, iar „vede tele“ schimburilor și fluxurilor internaționale er au mărfurile și, într-o oarecare măsură, serviciile, în ultimele decenii, circulația internațională a capitalurilor reprezintă tipul de tranzacție tr ans frontalieră care cunoaște cea mai rapidă creștere. Spre exemplificare, amintim că, în anul 2002, valoarea fondurilor atrase, în urma exporturilo r d e mărfuri de către țările din Europa Centrală și de Est, însuma 319 milia rde dolari, iar valoarea flu xurilor financiare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
S.U.A. și în Europa. Totuși, dincolo de relaxarea iresponsabilă a condițiilor de creditare pe diverse piețe imobiliare și pe alte piețe (în S.U.A. și în Europa), în ultimul deceniu, originea actualei crize trebuie căutată, în efe cte le masivelor fluxuri trans frontaliere și ale utilizării tot mai ample a i nst rumentelor derivate (securizarea de obligațiuni), care nu sunt transparente și nici tranzacționate efectiv pe piețe. În consecință, piețele financ iar e au devenit, în multe zo ne, tot mai opace, iar
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
nivelului mării asupra jalonării și delimitării frontierelor marine. În tratatul “Boundaries and Energy: Problems and Prospects” (1998) a analizat configurarea spațială a infrastructurilor critice (rețelele de transport a resurselor energetice) și controlul teritoriilor traversate de conducte, ca miză a disensiunilor frontaliere din spațiul arab. Ewan W. Anderson, profesor emeritus, specializat în geografia frontierelor statelor din Golful Persic, geopolitica resurselor de apă șisecuritate regională în Orientul Mijlociu, a editat în anul 2000 un atlas al conflictelor de pe Glob, în care a inventariat și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
în detaliu “punctele fierbinți” din spațiul arab. În 2003 a elaborat o enciclopedie-atlas a frontierelor lumii - “International Boundaries: a Geopolitical Atlas”, un studiu exhaustiv în care frontierele statelor arabe sunt analizate punctual, cu ilustrarea particularităților fizico-geografice și topografice ale zonelor frontaliere, relevante sub aspectul evaluării vulnerabilităților, riscurilor și relațiilor transfrontaliere. În urma tratării analitice a problematicii menționate, autorul concluzionează că 70% dintre conflictele/diferendele internaționale, inclusiv cele din zona arabă, sunt generate de probleme de frontieră nesoluționate corespunzător. Anoushiravan Ehteshami, profesor de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
cu referiri la realitățile geopolitice din Asia în tratatul “Asies nouvelles: Atlas de géopolitique” (2002) și la frontierele statelor arabe, în teza sa de doctorat “Fronts et frontieres: un tour du monde géopolitique” (1991), în care introduce noțiunea de dyadă frontalieră, ce definește segmentul frontierei comune dintre două state vecine. Pascal Boniface, directorul Institutului de Relații Internaționale și Strategice din Paris pe care l-a înființat în 1990, a realizatstudii complexe referitoare la geopolitica relațiilor externe ale statelor arabe: “Atlas des
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
tratează raporturile arabo-pakistaneze pe parcursul a două decenii în cadrul unui capitol dedicat politicii externe a Pakistanului - „The Foreign Policy of Pakistan: Ethnic Impacts on Diplomacy 1971-1994” (1997), în care sunt evidențiate raporturile cu statele arabe din Golful Persic, pe fondul disensiunilor frontaliere cu țările vecine. Majoritatea altor studii editate, de regulă în limba engleză, au drept obiectiv tot relațiile pakistanezo-arabe și sunt realizate fie de diplomați, între care Sultan Muhammed Khan, Muhammad Aslam Malik, Shahid Javed Burki, fie de militari ca Arshad
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
Stalin Allee, unde s-au înălțat edificiile impunătoare și austere ale RDG și unde a izbucnit, în 1953, revolta muncitorească. Cît despre orașul din vest, acesta a avut drept punct de plecare Kurfürstendamm-ul, fosta sa zonă centrală devenind de asemenea frontalieră. Fostul centru devenise frontieră și pustiu, aflat între două orașe, între două lumi, între două jumătăți de Europă care au căpătat formă între 1946 și 1949. * Cînd am revenit la Berlin în 1950, blocada avusese loc (iunie 1948-martie 1949), cele
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
băncile din UE cu deficite mari de depozite sunt, În principal expuse. Aceste deficite sunt mari În special În țările baltice, dar și În România și Ungaria. În UE, multe țări sunt expuse către aceeași investitori externi, prin intermediul Împrumuturilor trans frontaliere Între bănci, Împrumuturi de la băncile mamă din străinătate. Din perspectiva creditorilor, cererile băncilor se concentrează către câteva țări Austria, Belgia, Franța, Germania, Olanda, Grecia și Suediacare dețin mai multe de ¾ din totalul cererilor de finanțare a băncilor din regiune. În
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
previziunile asupra “cluster”-ului devin negative. Instituțiile care reglementează activitatea În țara de origine au creat presiuni suplimentare, forțând băncile mamă să asigure lichiditatea și, prin asimetriile care apar din cauza reglementărilor aplicate pe plan național, practicile instituțiilor financiare integrate trans frontalier. Expunerea unei bănci străine poate fi redusă În țările UE10 comparativ cu portofoliul lor total, dar această expunere poate avea o pondere importantă pe piețele locale. Deci, poate deturna atenția instituțiilor de reglementare. Recent, cerințele locale În privința lichidității au devenit
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
stricte În ceea ce privește “Chinese walls” și alte modalități de reducere a unor asemenea conflicte. Problemele de supraveghere În țara gazdă și În cea de origine vor ieși de asemenea la suprafață dacă apare un colaps al unui grup bancar major trans frontalier. Este larg dezbătută problema dacă acțiunile prezente, cum ar fi crearea colegiilor de supraveghere pentru băncile importante din punct de vedere sistemic În UE, vor reprezenta un răspuns de politică economică suficient În asemenea circumstanțe. Țările gazdă pot Înceta să
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
Financiar de Orientare Piscicolă. Fondul de Coeziune este instrumentul financiar care sprijină investiții în domeniul infrastructurii de transport și de mediu. În perioada 2007-2013, accentul se pune pe trei obiective: convergență, competitivitate regională și ocuparea forței de muncă, cooperare trans frontalieră și acestea se bazează pe trei fonduri: FEDR, FSE, Fondul de coeziune. În ceea ce privește parteneriatul, acesta va rămâne un principiu călăuzitor al politicii de coeziune. Se pune accent pe concentrarea sprijinului comunitar în vederea realizării cât mai rapide a convergenței la nivelul
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
industrială și comercială. În cadrul acestui spațiu este inclusă și problema energetică, alături de chestiunile de mediu și de siguranță nucleară.32 Spațiul Comun al Libertății, Securității și Justiției include cooperarea în domeniul provocărilor cauzate de terorismul internațional, migrația ilegală și criminalitatea frontaliera, cu referire directă la traficul de ființe umane și droguri. Un alt scop al acestor acțiuni este eliminarea barierelor artificiale între cele două societăți, prin urmare se considera ca obiectiv pe termen lung eliminarea vizelor, iar pe termen scurt simplificarea
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
sau greci...), dar, în loc să respecte umplutura standard-levantină, românul a „montat“ înlăuntrul fructului o mâncare ungurească, una mai pe gustul său, adică bazată pe porc (nu i miel ca porcul!): tocana. Altfel spus, românul a împăcat porcul cu dovleacul. Acest statut frontalier al gastronomiei românești reprezintă un atu de care ar trebui să profităm cât mai mult. Cum? Vom insista asupra acestui aspect în paginile următoare; momentan ar fi suficient să spunem că ceea ce au făcut românii în cazul tocanei la bostan
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]