KorAP: Find »[drukola/base=fructificație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...11 >

263 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

și cu aspect prăfos, datorită formării sporilor (fig. 167). Lăstarii nelignificați pot fi acoperiți de pâsla miceliană, care apare ca un manșon albicios; cei puternic atacați se îndoaie, se veștejesc și apoi se usucă. Pe lăstarii atacați, ciuperca formează uneori fructificații de rezistență (cleistotecii) care conțin spori dar, la noi în țară acestea au fost semnalate foarte rar. Atacul pe fructele tinere sau în curs de maturare este asemănător cu cel ce apare pe frunzele dezvoltate. În dreptul petelor albicioase, țesuturile fructului

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
curs de maturare este asemănător cu cel ce apare pe frunzele dezvoltate. În dreptul petelor albicioase, țesuturile fructului se brunifică, crapă și încep să putrezească. Transmitere-răspândire. Iernarea parazitului are loc sub formă de miceliu în muguri sau sub formă de cleistotecii (fructificații de rezistență), din care apar sporii ce produc infecții în primăvară. Temperaturile peste 10șC cu optimum 20șC, umiditatea relativă a aerului ridicată și îngrășămintele cu azot în exces favorizează evoluția bolii, înregistrându-se pagube considerabile ce se răsfrâng și asupra

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
tipic de rană ce pătrunde prin rănile rezultate în urma tăierilor, a atacului unor insecte sau a grindinei. Efectul parazitar de uscare a ramurilor se datorește producerii unei toxine denumită fusicoccina. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în ramurile atacate, iar în primăvară formează fructificații care elimină sporii, ce vor produce primele infecții pe lăstarii sau ramurile atacate de diferiți dăunători sau rănite în urma grindinelor. Prevenire și combatere. Măsurile preventive ca, tăierea și arderea ramurilor atacate, sau tratamente ce se aplică după recoltarea fructelor, la

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de obicei cele produse la tăierile de primăvară. Miceliul ciupercii pătrunde până la lemnul activ și formează substanțe gomoase în țesuturile conducătoare, ceea ce determină o stânjenire a circulației sevei. Moartea plantei survine după astuparea completă a țesutului conducător, ulterior ciuperca formează fructificații ce apar spre exterior prin crăpăturile scoarței. Ciuperca este un parazit de predispoziție, atacând plantele debilitate, ramurile și trunchiurile atinse de ger și pe cele care au suferit răniri puternice în urma tăierilor de corectare a coroanei. Prevenire și combatere. Curățirea

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
atacați apar pete cenușii, uneori cafenii ce se întind ocupând tot vârful acestora. Pe puieții de cais și piersic atacul poate duce la uscarea în totalitate a acestora. Pe ramurile atacate se constată accentuate scurgeri de clei, cât și apariția fructificațiilor ciupercii sub forma unor discuri albicioase de 1-2 mm în diametru. Transmitere-răspândire. Ciuperca iernează în scoarța ramurilor debilitate sub formă de miceliu de rezistență deshidratat (strome) din care în primăvară ies sporii, ce vor asigura răspândirea ciupercii în cursul perioadei

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
iernează în scoarța ramurilor debilitate sub formă de miceliu de rezistență deshidratat (strome) din care în primăvară ies sporii, ce vor asigura răspândirea ciupercii în cursul perioadei de vegetație. Infecțiile de primăvară pot fi produse și de sporii eliminați din fructificațiile de rezistență formate în aceleași strome. Prevenire și combatere. Tăierea ramurilor atacate în timpul iernii și dezinfectarea rănilor rămase în urma tăierii cu soluție de 1 % sulfat de cupru sau sulfat feros și ungerea cu ceară de altoit a secțiunilor, limitează pagubele

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
apar pete mari, fără margini precise, la început gălbui, iar mai târziu țesuturile se înroșesc. Petele roșiatice ocupă mari porțiuni de frunză. Pe partea inferioară a frunzei, în dreptul acestor pete, se observă prezența unor punctișoare brun-închise, ușor bombate, care sunt fructificațiile ciupercii. Frunzele parazitate se răsucesc parcă ar fi atacate de către larva insectei "țigărar" (Rhynchites), iar cozile frunzelor se înconvoaie în jos. Frunzele atacate rămân atârnate pe pomi în timpul iernii (fig. 173). Pe frunzele căzute, începând din toamnă, apar peritecii (fructificații

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
fructificațiile ciupercii. Frunzele parazitate se răsucesc parcă ar fi atacate de către larva insectei "țigărar" (Rhynchites), iar cozile frunzelor se înconvoaie în jos. Frunzele atacate rămân atârnate pe pomi în timpul iernii (fig. 173). Pe frunzele căzute, începând din toamnă, apar peritecii (fructificații de rezistență prevăzute cu un gât lung, ce conțin în interior spori ce ajung la maturitate în primăvara următoare, producând infecții pe frunze. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în frunzele căzute și umiditatea atmosferică ridicată din primăvară ajută la maturarea și eliminarea

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ramuri, asigurând infecții repetate în perioada de vegetație. Pe frunzele atacate și în scoarța ramurilor ciuperca formează un miceliu ce dă naștere în primăvară la un număr mare de spori ce asigură infecția primară pe frunze. În primăvară sporii din fructificațiile de rezistență, alături de sporii de pe micelii, asigură primele infecții pe frunze. În țara noastră N. Minoiu (1971) a pus în evidență rolul ce-l are fructificația de rezistență (apotecia) în iernarea ciupercii cât și în efectuarea infecțiilor . Perioada dintre două

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
număr mare de spori ce asigură infecția primară pe frunze. În primăvară sporii din fructificațiile de rezistență, alături de sporii de pe micelii, asigură primele infecții pe frunze. În țara noastră N. Minoiu (1971) a pus în evidență rolul ce-l are fructificația de rezistență (apotecia) în iernarea ciupercii cât și în efectuarea infecțiilor . Perioada dintre două infecții, durează 7-15 zile în funcție de temperatură. La noi în țară, cele mai puternice atacuri se înregistrează în primăverile și verile ploioase ce urmează după ierni cu

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
suprafeței frunzei este distrusă. Frunzele cad în lunile august septembrie și fructele se maturează greu. Alteori, pe frunze apar pete mari, cenușii, de formă circulară, de până la 2-3 cm în diametru. Pe partea inferioară a frunzelor, în dreptul acestor pete, apar fructificații punctiforme cu spori, de culoare cafenie-închis, așezate în cercuri concentrice. Fructele atacate prezintă pe coaja verde pete brune, care se adâncesc și în adâncituri apar fructificații ale ciupercii sub forma unor punctișoare negricioase. Dacă atacul pe fructe este timpuriu, ciuperca

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
până la 2-3 cm în diametru. Pe partea inferioară a frunzelor, în dreptul acestor pete, apar fructificații punctiforme cu spori, de culoare cafenie-închis, așezate în cercuri concentrice. Fructele atacate prezintă pe coaja verde pete brune, care se adâncesc și în adâncituri apar fructificații ale ciupercii sub forma unor punctișoare negricioase. Dacă atacul pe fructe este timpuriu, ciuperca poate ajunge până la miez, pe care îl înnegrește. Atacul pe lăstari are mai mică importanță; pe aceste organe ciuperca produce pete brune alungite în dreptul cărora scoarța

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
grupuri de spori de culoare neagră cu aspect punctiform (fig. 177). Transmitere-răspândire. Sporii asigură răspândirea ciupercii în toată perioada de vegetație, iar în zonele mai calde, rezistă și peste iarnă,asigurând infecțiile din primăvară. Pe frunzele căzute apar în primăvară fructificațiile de rezistență (peritecii) cu gât lung, ce conțin spori. Iernarea ciupercii poate avea loc și sub formă de miceliu parazit în scoarța ramurilor.Din cercetările făcute la Iași (1957-1960) periteciile se formează în primăvară, după ce temperatura solului depășește 7-10șC, iar

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
apar formațiuni punctiforme de culoare brunie, formate grupurile de micelii cu spori. Un atac puternic determină îngălbenirea, brunificarea și apoi căderea în masă a frunzelor (fig. 179). Transmitere-răspândire. Iernarea parazitului are loc pe frunzele căzute, în primăvară formându-se peritecii (fructificații de rezistență) cu spori. Ciuperca mai poate ierna și sub formă de miceliu în scoarța ramurilor. Prevenire și combatere. Îngroparea frunzelor în toamnă, prin arături, duce la micșorarea sursei de infecție. Se vor folosi aceleași tratamente chimice ca și în

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
cenușii-brunii, în dreptul cărora țesuturile se necrozează și întreg fructul este cuprins de un putregai uscat sau umed (în funcție de umiditatea atmosferică). În timpul verii (iulie-august), pâslele miceliene albicioase și capătă o colorație, o nuanță, cenușie brunie, datorită formării unui număr mare de fructificații de rezistență (cleistotecii) cu spori (fig. 180). Transmitere-răspândire. Iernarea ciupercii are loc prin miceliul de rezistență localizat în lăstari și muguri sau prin cleistotecii. Boala este mult favorizată de excesul de umiditate și de prezența sporilor duși de către vânt. Prevenire

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
fructe. Spre deosebire de făinarea americană, petele albicioase și prăfoase nu devin cenușii-brunii, apariția cleistoteciilor fiind foarte rară. Transmitere-răspândire. În timpul vegetației sporii răspândesc ciuperca, iar de la un an la altul ciuperca persistă prin miceliul de rezistență de sub solzii mugurilor și prin cleistotecii (fructificații de rezistență). Prevenire și combatere. Măsurile de combatere ce se aplică împotriva făinării americane sunt bune și împotriva făinării europene. 9.9.1.3. Antracnoza agrișului Pseudopeziza ribis Boala este des întâlnită în plantațiile de agriș și coacăz din S.U.A.

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
infecții este de 1-2 săptămâni. Iernarea parazitului are loc fie sub formă de spori, ce sunt rezistenți la temperaturi scăzute, fie ca miceliu de infecție în scoarță sau miceliu uscat în frunzele căzute, din care în primăvară se vor forma fructificații de rezistență cu spori, ce vor asigura infecțiile primare în primăvară. Antracnoza produce pagube mai mari prin defolierea agrișului și coacăzului în regiunile umede cu veri mai răcoroase. Prevenire și combatere. Se vor îndepărta lăstarii atacați și se vor arde

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
9.9.1.4. Rugina agrișului și coacăzului Cronartium ribicola Ciuperca a fost găsită prima oară în Europa de către H.A.Districh în anul 1854, în regiunea Mării Baltice, pe coacăzul negru și roșu, de asemenea, pe pinul strob, sub formă de fructificații cu spori (ecidii). În prezent, rugina agrișului și coacăzului este întâlnită pretutindeni unde aceste plante se găsesc în flora spontană sau sunt cultivate și unde pinul, pe care se formează sporii ciupercii, se află în apropierea acestora. Simptome. Pe frunzele

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ramurile de pin de vârste variate, se formează sporii în dreptul unor pete galbene de 3-4 mm în diametru, de pe care se scurge un suc dulceag, des vizitat de către insecte. După șase luni până la doi ani, pe scoarța ramurilor atacate apar fructificațiile ciupercii sub forma unor bășicuțe albicioase, care pun în libertate sporii și capătă o colorație galbenă. Sporii produc infecții sau rezistă peste iarnă în interiorul fructificațiilor. Scoarța ramurilor de pin parazitată de către ciupercă, capătă bășicări pronunțate, luând un aspect canceros. Ramurile

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
des vizitat de către insecte. După șase luni până la doi ani, pe scoarța ramurilor atacate apar fructificațiile ciupercii sub forma unor bășicuțe albicioase, care pun în libertate sporii și capătă o colorație galbenă. Sporii produc infecții sau rezistă peste iarnă în interiorul fructificațiilor. Scoarța ramurilor de pin parazitată de către ciupercă, capătă bășicări pronunțate, luând un aspect canceros. Ramurile atacate se usucă în întregime, ceea ce duce la epuizarea an de an a plantelor din parcuri sau masive păduroase. Sporii sunt transportați prin vânt la

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
frunze, prin apariția unor pete mari colțuroase, ce se întind de-a lungul nervurilor principale. Mugurii axilari de la baza frunzelor sunt brunificați și apoi se usucă. În timpul iernii, pe scoarța ramurilor atacate, se constată prezența unor punctișoare brun-negricioase, ce reprezintă fructificațiile de rezistență a ciupercii. Transmitere-răspândire. Ciuperca iernează sub formă de miceliu de rezistență, pe care se vor forma fructificații de rezistență cu spori care vor produce infecții în primăvară. Răspândirea ciupercii în timpul vegetației se face prin sporii duși de apa

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
frunzelor sunt brunificați și apoi se usucă. În timpul iernii, pe scoarța ramurilor atacate, se constată prezența unor punctișoare brun-negricioase, ce reprezintă fructificațiile de rezistență a ciupercii. Transmitere-răspândire. Ciuperca iernează sub formă de miceliu de rezistență, pe care se vor forma fructificații de rezistență cu spori care vor produce infecții în primăvară. Răspândirea ciupercii în timpul vegetației se face prin sporii duși de apa de ploaie și de vânt. Prevenire și combatere. Se vor tăia și arde ramurile atacate. Se va asigura o

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
se observă un inel mai întunecat, de culoare brună sau violace. Petele pot să se unească și în acest caz frunzele prezintă pete mari, brune, ce ating 10-15 milimetri în diametru. În centrul petelor se observă punctișoare mici brune negricioase, fructificațiile cu spori ale ciupercii. Uneori, țesuturile parazitate se brunifică, devin sfărămicioase și cad, iar frunzele apar ciuruite, apoi cad înainte de vreme (fig. 184). Transmitere-răspândire. Iernarea parazitului are loc sub formă de miceliu de rezistență, care va genera fructificații de rezistență

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
brune negricioase, fructificațiile cu spori ale ciupercii. Uneori, țesuturile parazitate se brunifică, devin sfărămicioase și cad, iar frunzele apar ciuruite, apoi cad înainte de vreme (fig. 184). Transmitere-răspândire. Iernarea parazitului are loc sub formă de miceliu de rezistență, care va genera fructificații de rezistență, ce-și vor elimina sporii lor în primăvară. În timpul vegetației, răspândirea ciupercii se va face prin sporii ce apar pe frunze. Prevenire și combatere. Se vor aplica măsuri de igienă culturală; toamna sau primăvara frunzele și tulpinile uscate

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
produse utilizate împotriva pătării brune a zmeurului. 9.9.2.6. Rugina zmeurului Phragmidium rubi-idaei Această boală este destul de comună la noi în țară pe zmeur. Simptome. Pe frunze apar pete gălbui, vizibile pe partea superioară, în dreptul cărora ciuperca formează fructificații punctiforme. Pe partea inferioară a frunzelor, în dreptul acestor pete, se formează niște mici cupe cu spori de culoare gălbuie. Grupurile de spori de vară, de culoare galbenă, cu o ușoară nuanță portocalie, acoperă toată suprafața inferioară a frunzelor, care se

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]