327 matches
-
frunzele cu 1-2 luni înainte de căderea normală de toamnă. În anii cu precipitații abundente, boala a fost constatată și pe fructe, pe care apar pete asemănătoare cu cele de pe frunze (fig. 152). Transmitere-răspândire. În porțiunile de frunze atacate, ciuperca formează fructificații cu spori care sunt puși în libertate pe vreme umedă, în timpul perioadei de vegetație; sporii germinează în picăturile de apă de pe frunze producând noi infecții, iar după o perioadă de 9-12 zile, boala se observă clar. În frunzele căzute în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
care sunt puși în libertate pe vreme umedă, în timpul perioadei de vegetație; sporii germinează în picăturile de apă de pe frunze producând noi infecții, iar după o perioadă de 9-12 zile, boala se observă clar. În frunzele căzute în primăvară, apar fructificațiile de rezistență cu spori ce produc infecțiile din primăvară. Prevenire și combatere Soiurile de păr care manifestă rezistență la această boală sunt: Cură, Decana de iarnă, Untoasă Liegel, Bergamot, Experen ș.a. Mai sensibile s-au dovedit a fi: Wiliams, Untoasă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de măr cât și în pădurile montane, unde crește ienupărul. Simptome. Pe partea inferioară a frunzelor de măr ciuperca formează pete mici, la început gălbui, apoi cu tendință de înroșire, în dreptul cărora apar puncte mici, negre, ce sunt unele din fructificațiile ciupercii. Pe partea inferioară a frunzelor, țesuturile se bombează și se formează ecidii (fructificații) alungite, ca niște mici butelii. Pomii puternic atacați pierd frunzele înainte de vreme. Pe scoarța lăstarilor pot să se formeze de asemenea fructificații, iar aceștia se usucă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a frunzelor de măr ciuperca formează pete mici, la început gălbui, apoi cu tendință de înroșire, în dreptul cărora apar puncte mici, negre, ce sunt unele din fructificațiile ciupercii. Pe partea inferioară a frunzelor, țesuturile se bombează și se formează ecidii (fructificații) alungite, ca niște mici butelii. Pomii puternic atacați pierd frunzele înainte de vreme. Pe scoarța lăstarilor pot să se formeze de asemenea fructificații, iar aceștia se usucă până la sfârșitul perioadei de vegetație. Pe scoarța ramurilor de ienupăr, arbust ce se găsește
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ce sunt unele din fructificațiile ciupercii. Pe partea inferioară a frunzelor, țesuturile se bombează și se formează ecidii (fructificații) alungite, ca niște mici butelii. Pomii puternic atacați pierd frunzele înainte de vreme. Pe scoarța lăstarilor pot să se formeze de asemenea fructificații, iar aceștia se usucă până la sfârșitul perioadei de vegetație. Pe scoarța ramurilor de ienupăr, arbust ce se găsește în flora spontană a țării noastre, ciuperca produce deformarea țesuturilor, apariția de umflături acoperite pe timp umed cu o masă gelatinoasă, iar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Simptome. Atacul se manifestă îndeosebi pe frunze, pe care apar pete roșiatice de 1-2 cm în diametru, pe care se formează niște formațiuni punctiforme, de culoare neagră (fig. 153). Pe fața inferioară a frunzelor, țesuturile se bombează și se formează fructificații cu spori (ecidii), cu niște mameloane, în care se găsesc sporii ciupercii. În general, simptomele ruginii părului sunt mult asemănătoare cu cele descrise la măr. Pe speciile de Juniperus, atacul se manifestă prin îngroșarea ramurilor tinere, pe lungimi ce variază
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pete circulare, de dimensiuni cuprinse între 2-10 mm, care la început au o culoare gălbuie-crem, iar mai târziu devin roșiatice. În centrul acestor pete, pe partea superioară a frunzelor se apar 1-2 punctișoare bombate, crustoase, de culoare neagră, care reprezintă fructificațiile ciupercii. Petele pot să se unească și frunzele vor prezenta porțiuni mari de țesut atacat. În cazul unui atac puternic, pomul poate să-și piardă frunzele în lunile iulie-august (fig. 154). Atacul pe lăstarii tineri apare mai târziu, în vară
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sporii ce se formează pe lăstarii atacați din toamnă. Ciuperca iernează în scoarța ramurilor. Sporii ajung la maturitate prin luna mai și determină infecții pe frunze. În anii ploioși, boala poate lua un caracter grav. Deși ciuperca poate forma și fructificații de rezistență, transmitera sa este asigurată numai de miceliul de rezistență din lăstari și stromele (miceliile uscate) de pe frunzele căzute, pe care în primăvară vor apare spori. Prevenire și combatere. Măsurile recomandate pentru combaterea rapănului la meri sunt eficace și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în lăstari și frunze. În primăverile ploioase aceste infecții au loc în masă și se ajunge la distrugerea unui număr mare de ramuri cu frunze și flori. Miceliul din interiorul florilor formează scleroți din care în anii următori vor apare fructificații ca niște pâlnii, cu spori. Fructele tinere încetează să mai crească, se brunifică, se zbârcesc și cad (fig. 155). Transmitere-răspândire. Iernarea ciupercii are loc sub formă de miceliu de infecție în scoarța ramurilor infectate și în special prin scleroții care
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
brunifică, se zbârcesc și cad (fig. 155). Transmitere-răspândire. Iernarea ciupercii are loc sub formă de miceliu de infecție în scoarța ramurilor infectate și în special prin scleroții care se formează în interiorul fructelor atacate. Din germinarea scleroților, după doi ani, apar fructificații (apotecii) cu spori, aceștia infectând frunzele de gutui în primăvară. Fructele de gutui ajunse aproape de maturitate pot fi atacate de ciuperca Monilinia fructigena. Aspectul parazitar și combaterea bolii sunt asemănătoare cu cele descrise la bolile mărului și părului. Prevenire și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ca o pânză de păianjen, cu aspect făinos, datorită formării unui număr mare de lanțuri de spori. Spre sfârșitul verii sau începutul lunii septembrie, pe fața inferioară a frunzei cât și pe scoarța lăstarilor incomplet lignificați, apar formațiuni negre, punctiforme fructificațiile de rezistență ale ciupercii. Un atac puternic determină îngălbenirea și apoi căderea frunzelor pomilor din pepiniere, în special la cais și corcoduș (fig. 159). Transmitere răspândire. În anii secetoși, răspândirea ciupercii se face prin spori, iar transmiterea de la un an
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
atac puternic determină îngălbenirea și apoi căderea frunzelor pomilor din pepiniere, în special la cais și corcoduș (fig. 159). Transmitere răspândire. În anii secetoși, răspândirea ciupercii se face prin spori, iar transmiterea de la un an la altul este asigurată de către fructificațiile de rezistență ce vor elimina în primăvara următoare sporii ce vor da primele infecții. Prevenire și combatere. Se recomandă stropiri în pepinieră cu Zeamă sulfocalcică 2 %, Sulfomat PU-4 kg/ha, Karathane-0,05 % (după apariția bolii) sau cu Befran 25 EC-0
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
3-20 mm în diametru și cu aspect cerat. Cu timpul petele se înroșesc, căpătând o nuanță cărămizie, iar porțiunea parazitată se bombează ușor spre partea inferioară a frunzelor, unde petele prezintă mici formațiuni punctiforme mai închise la culoare, care sunt fructificații cu spori. Pe timp umed, sporii sunt eliminați în masă și apar în dreptul petelor pe partea inferioară a frunzelor ca un strat de gelatină de culoare albă. Numărul petelor ce se formează pe frunze este în raport cu numărul infecțiilor și cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
strat gelatinos, ciuperca se răspândește în timpul perioadei de vegetație. Răspândirea sporilor este realizată de către insecte sau picături de apă care îi antrenează de pe frunzele parazitate pe cele sănătoase. În timpul iernii, în interiorul țesuturilor frunzelor cu pete căzute pe jos, se formează fructificații de rezistență din care în primăvară apar spori. În primăvară, aproximativ după scuturarea florilor, sporii ajung la maturitate, germinează în picăturile de apă și produc noi infecții pe frunze. M. Josifovici (1956) a constatat că infecțiile cu spori în primăvară
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
iernii, se dezvoltă ciuperca Trichotecium roseum care distruge filamentele ciupercii. C. Sandu-Ville, Al. Lazăr, M. Hatman (1961) constată în condițiile de la Iași, că miceliul ciupercii Trichotecium roseum se dezvoltă puternic la exteriorul frunzelor atacate de Polystigma rubrum, cât și în interiorul fructificațiilor, căptușindu-le și împiedicând formarea sporilor. Ciuperca mai atacă pe lângă prun, porumbarul, corcodușul și prunul chinezesc. Dintre soiurile de prun cele mai atacate sunt: Vânăt românesc, Vânăt de Italia, Tuleu gras, Anna Späth, d'Agen, Roșior văratec, Gras românesc, Renclode
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și trece prin cozile acestora în scoarța ramurilor, producând infecții în primăvară. Ciuperca mai iernează ca miceliu de rezistență în scoarța ramurilor cât și în fructele mumifiate. După doi ani, pe fructele mumifiate, apar din scleroți (organe de rezistență) apotecii (fructificații ca niște pâlnii) cu spori. Atacul pe fructele ajunse aproape de maturitate este favorizat de înțepăturile insectelor (de exemplu Ragoletis cerasi, Grapholita funebrana etc.) sau de prezența unor răni produse de grindină și de ciuperci ( Fusicladium, Stigmina). Prevenire și combatere. Se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și cu aspect prăfos, datorită formării sporilor (fig. 167). Lăstarii nelignificați pot fi acoperiți de pâsla miceliană, care apare ca un manșon albicios; cei puternic atacați se îndoaie, se veștejesc și apoi se usucă. Pe lăstarii atacați, ciuperca formează uneori fructificații de rezistență (cleistotecii) care conțin spori dar, la noi în țară acestea au fost semnalate foarte rar. Atacul pe fructele tinere sau în curs de maturare este asemănător cu cel ce apare pe frunzele dezvoltate. În dreptul petelor albicioase, țesuturile fructului
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
curs de maturare este asemănător cu cel ce apare pe frunzele dezvoltate. În dreptul petelor albicioase, țesuturile fructului se brunifică, crapă și încep să putrezească. Transmitere-răspândire. Iernarea parazitului are loc sub formă de miceliu în muguri sau sub formă de cleistotecii (fructificații de rezistență), din care apar sporii ce produc infecții în primăvară. Temperaturile peste 10șC cu optimum 20șC, umiditatea relativă a aerului ridicată și îngrășămintele cu azot în exces favorizează evoluția bolii, înregistrându-se pagube considerabile ce se răsfrâng și asupra
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tipic de rană ce pătrunde prin rănile rezultate în urma tăierilor, a atacului unor insecte sau a grindinei. Efectul parazitar de uscare a ramurilor se datorește producerii unei toxine denumită fusicoccina. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în ramurile atacate, iar în primăvară formează fructificații care elimină sporii, ce vor produce primele infecții pe lăstarii sau ramurile atacate de diferiți dăunători sau rănite în urma grindinelor. Prevenire și combatere. Măsurile preventive ca, tăierea și arderea ramurilor atacate, sau tratamente ce se aplică după recoltarea fructelor, la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de obicei cele produse la tăierile de primăvară. Miceliul ciupercii pătrunde până la lemnul activ și formează substanțe gomoase în țesuturile conducătoare, ceea ce determină o stânjenire a circulației sevei. Moartea plantei survine după astuparea completă a țesutului conducător, ulterior ciuperca formează fructificații ce apar spre exterior prin crăpăturile scoarței. Ciuperca este un parazit de predispoziție, atacând plantele debilitate, ramurile și trunchiurile atinse de ger și pe cele care au suferit răniri puternice în urma tăierilor de corectare a coroanei. Prevenire și combatere. Curățirea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
atacați apar pete cenușii, uneori cafenii ce se întind ocupând tot vârful acestora. Pe puieții de cais și piersic atacul poate duce la uscarea în totalitate a acestora. Pe ramurile atacate se constată accentuate scurgeri de clei, cât și apariția fructificațiilor ciupercii sub forma unor discuri albicioase de 1-2 mm în diametru. Transmitere-răspândire. Ciuperca iernează în scoarța ramurilor debilitate sub formă de miceliu de rezistență deshidratat (strome) din care în primăvară ies sporii, ce vor asigura răspândirea ciupercii în cursul perioadei
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
iernează în scoarța ramurilor debilitate sub formă de miceliu de rezistență deshidratat (strome) din care în primăvară ies sporii, ce vor asigura răspândirea ciupercii în cursul perioadei de vegetație. Infecțiile de primăvară pot fi produse și de sporii eliminați din fructificațiile de rezistență formate în aceleași strome. Prevenire și combatere. Tăierea ramurilor atacate în timpul iernii și dezinfectarea rănilor rămase în urma tăierii cu soluție de 1 % sulfat de cupru sau sulfat feros și ungerea cu ceară de altoit a secțiunilor, limitează pagubele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apar pete mari, fără margini precise, la început gălbui, iar mai târziu țesuturile se înroșesc. Petele roșiatice ocupă mari porțiuni de frunză. Pe partea inferioară a frunzei, în dreptul acestor pete, se observă prezența unor punctișoare brun-închise, ușor bombate, care sunt fructificațiile ciupercii. Frunzele parazitate se răsucesc parcă ar fi atacate de către larva insectei "țigărar" (Rhynchites), iar cozile frunzelor se înconvoaie în jos. Frunzele atacate rămân atârnate pe pomi în timpul iernii (fig. 173). Pe frunzele căzute, începând din toamnă, apar peritecii (fructificații
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fructificațiile ciupercii. Frunzele parazitate se răsucesc parcă ar fi atacate de către larva insectei "țigărar" (Rhynchites), iar cozile frunzelor se înconvoaie în jos. Frunzele atacate rămân atârnate pe pomi în timpul iernii (fig. 173). Pe frunzele căzute, începând din toamnă, apar peritecii (fructificații de rezistență prevăzute cu un gât lung, ce conțin în interior spori ce ajung la maturitate în primăvara următoare, producând infecții pe frunze. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în frunzele căzute și umiditatea atmosferică ridicată din primăvară ajută la maturarea și eliminarea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ramuri, asigurând infecții repetate în perioada de vegetație. Pe frunzele atacate și în scoarța ramurilor ciuperca formează un miceliu ce dă naștere în primăvară la un număr mare de spori ce asigură infecția primară pe frunze. În primăvară sporii din fructificațiile de rezistență, alături de sporii de pe micelii, asigură primele infecții pe frunze. În țara noastră N. Minoiu (1971) a pus în evidență rolul ce-l are fructificația de rezistență (apotecia) în iernarea ciupercii cât și în efectuarea infecțiilor . Perioada dintre două
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]