7,086 matches
-
și s-ar preface în neant, de n-ar rămâne axa unui interes pentru a da încă o apetență vieții într-o inapetență universală, axa spectacolului estetic, singura ei legitimare - formulă nietzscheiană, după care viața merită să o trăim prin frumosul ce ne oferă și să o activăm prin frumosul pe care ne încumetăm să-l realizăm" (în Memorii I, finalul capitolului X). E una din acele pagini antologice ale confesiunilor lovinesciene, ce merită pusă în rama unei selecții definitorii. Ecouri
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
rămâne axa unui interes pentru a da încă o apetență vieții într-o inapetență universală, axa spectacolului estetic, singura ei legitimare - formulă nietzscheiană, după care viața merită să o trăim prin frumosul ce ne oferă și să o activăm prin frumosul pe care ne încumetăm să-l realizăm" (în Memorii I, finalul capitolului X). E una din acele pagini antologice ale confesiunilor lovinesciene, ce merită pusă în rama unei selecții definitorii. Ecouri ale ei pot fi identificate și sub alte forme
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
într-o anumită tipologie abstractă. Cum o asemenea tentativă nu putea fi dusă prea departe din pricina riscului major al eșuării în rețetă, sculptorul încearcă o altă soluție, și anume supradimensionarea, ieșirea din scară ca procedeu de subminare a realului. Înlocuind frumosul cu realul, avem în proiectul lui Paciurea ilustrarea cea mai fidelă a unei observații pe care Aristotel o făcuse de multă vreme în Poetica. Anume aceea care privește justa organizare a elementelor și dimensiunea potrivită. Spunea Aristotel: ",Ființă sau lucru
Sculptura românească, de la reprezentare la teologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10628_a_11953]
-
Paciurea ilustrarea cea mai fidelă a unei observații pe care Aristotel o făcuse de multă vreme în Poetica. Anume aceea care privește justa organizare a elementelor și dimensiunea potrivită. Spunea Aristotel: ",Ființă sau lucru de orice fel, alcătuit din părți, frumosul, ca să-și merite numele, trebuie nu numai să-și aibă părțile în rînduială, dar să fie și înzestrat cu o anumită mărime. Într-adevăr, frumosul stă în mărime și ordine,ceea ce explică pentru ce o ființă din cale afară de mică
Sculptura românească, de la reprezentare la teologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10628_a_11953]
-
elementelor și dimensiunea potrivită. Spunea Aristotel: ",Ființă sau lucru de orice fel, alcătuit din părți, frumosul, ca să-și merite numele, trebuie nu numai să-și aibă părțile în rînduială, dar să fie și înzestrat cu o anumită mărime. Într-adevăr, frumosul stă în mărime și ordine,ceea ce explică pentru ce o ființă din cale afară de mică n-ar putea fi găsită frumoasă ( realizată într-un timp imperceptibil, viziunea ar fi nedeslușită), - dar nici una din cale afară de mare ( în cazul căreia viziunea
Sculptura românească, de la reprezentare la teologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10628_a_11953]
-
în ceea ce privește existența lui Dumnezeu și nu doar a lumii". Această tendință către nelimitarea divină, către o libertate ce-și află sorgintea în ecuația subiectivă, intimă, a fiecărui artist cu opera sa poate fi coroborată și cu celebra definiție kantiană a frumosului drept "ceea ce place în mod universal fără concept". Dimensiune capitală a vieții religioase, sacrul se manifestă în cîmpul estetic prin înzestrarea obiectelor cu sensuri pe care nu le posedă lumea profană, cu o aură ocultă. Se instituie astfel o realitate
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
de tip tăvălug a lui Păunescu (cei doi, firi perfect antagonice, au fost colegi încă din adolescență). A recitat una sau două poezii, a primit cu indiferență aplauzele, apoi s-a așezat pe scaunul ce-i fusese repartizat. Seducător de frumos, având ceva eminescian în trăsăturile feței, poetul de nici treizeci de ani ilustra ipostaza artistului detașat și rece, parcă indiferent la energia tumultuoasă a mediului înconjurător. Cine a ajuns să-l cunoască, știe că masca e cu totul înșelătoare. Memoria
Noi, pro-dorintudoranienii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10612_a_11937]
-
mea iubire, literatura. Mai scrisesem când eram la spital două cărți. Una chiar o publică sem pe vremea comuniștilor, „Nopți fără înger”, și după aceea am început să public anual câte o carte, de când am ieșit la pensie. D.C.: Ce frumos !... C.P.: Adică, asta ar însemna reîntoarcerea la prima iubire... „On revient toujours au premier amour”, spune francezul... D.C.: Bun, dar acum vin cu o altă întrebare. Ce vă place cel mai puțin în această a doua meserie, începută încă de când
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, precum și ediția critică a lui H. Langerbeck, In Canticum canticorum (Gregorii Nysseni Opera VI - prescurtat GNO), Editor H. Langerbeck, Brill, Leiden, 1960. footnote>. În Omilia a 12-a, el reflectează asupra caracterului extraordinar de frumos al tuturor lucrurilor create, între care se numără și umanitatea care, făcută frumoasă prin iradierea (φαιδρός) vieții, este dotată cu o frumusețe mai mare decât a tuturor celorlalte<footnote In Canticum canticorum, XII, GNO, 6:348.1-9. footnote>. Mai mult
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
7, Nr. 14, 2001, p. 94. footnote>. Din moment ce existența este un efort continuu de a se menține în ființă, perfecțiunea sa constă dintr-un efort perpetuu spre Dumnezeu. Acest efort este participarea spirituală în Dumnezeu: „Creația se situează în domeniul frumosului numai printr-o participare în tot ce este mai bun. Nu a început să existe într-un punct sau altul, ci în fiecare moment este percepută a fi în stadiile sale de început datorită creșterii sale perpetue spre ceea ce este
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
estetica lui Vianu: esteticianul român, susținînd mereu natura rațională a artei, a fost silit să conceadă că nu totulp este rațional în ea. Pentru aceeași iraționalitate a artei pledează una din laturile cele mai spectaculaose din estetica lui Vianu: teoria frumosului și consecințele ei. Lapidar vorbind, pentru Tudor Vianu frumosul este întîi de toate o valoare, iar ceea ce caracterizează valoarea este profilul ei normativ. Cu alte cuvinte, odată ce ai reușit să dai o definiție unei valori, acea definiție te obligă să
Aporiile rațiunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10104_a_11429]
-
a artei, a fost silit să conceadă că nu totulp este rațional în ea. Pentru aceeași iraționalitate a artei pledează una din laturile cele mai spectaculaose din estetica lui Vianu: teoria frumosului și consecințele ei. Lapidar vorbind, pentru Tudor Vianu frumosul este întîi de toate o valoare, iar ceea ce caracterizează valoarea este profilul ei normativ. Cu alte cuvinte, odată ce ai reușit să dai o definiție unei valori, acea definiție te obligă să o respecți. Sau, cum spune Vianu, cine definește o
Aporiile rațiunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10104_a_11429]
-
acest caz, definiția încetează de a mai fi o descriere inertă, de care poți ține sau nu seama, și se transformă în schimb într-o constrîngere estetică de tip normativ. Definiția devine normă, criteriu de apreciere și regulă de comportament. Frumosul nu e ce-ți place ție, frumosul e ceea ce spune definiția lui că este el, iar ție nu-ți mai rămîne decît să-ți placă acest nou frumos, ba mai mult nu-ți rămîne decît să te porți în consecință
Aporiile rațiunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10104_a_11429]
-
fi o descriere inertă, de care poți ține sau nu seama, și se transformă în schimb într-o constrîngere estetică de tip normativ. Definiția devine normă, criteriu de apreciere și regulă de comportament. Frumosul nu e ce-ți place ție, frumosul e ceea ce spune definiția lui că este el, iar ție nu-ți mai rămîne decît să-ți placă acest nou frumos, ba mai mult nu-ți rămîne decît să te porți în consecință, schimbîndu-ți gustul și preferințele estetice după calapodul
Aporiile rațiunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10104_a_11429]
-
definiția lui că este el, iar ție nu-ți mai rămîne decît să-ți placă acest nou frumos, ba mai mult nu-ți rămîne decît să te porți în consecință, schimbîndu-ți gustul și preferințele estetice după calapodul noii definiții a frumosului. Se vede limpede că, dacă a defini o valoare înseamnă a institui o normă căreia trebuie să i te supui, atunci estetica și artele în genere pot fi construite la fel de riguros precum disciplinele juridice. Creezi tiparul de directive și apoi
Aporiile rațiunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10104_a_11429]
-
căreia trebuie să i te supui, atunci estetica și artele în genere pot fi construite la fel de riguros precum disciplinele juridice. Creezi tiparul de directive și apoi te preocupi ca ele să fie ascultate. În acest caz, rețeta creației și cheia frumosului stau în aplicarea unor norme estetice. Ascultîndu-le, oricine ar putea deveni un creator de geniu sau un critic literar de netăgăduită probitate profesională. Cum o asemenea situație este imposibilă, Tudor Vianu va recurge la o nuanțare menită a atenua statutul
Aporiile rațiunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10104_a_11429]
-
menită a atenua statutul normei estetice. "Prescripțiile normative ale esteticii au totdeauna un caracter general, niciodată unul aplicativ." Cum s-ar spune, ele sînt cadre orientative, nu rețete propriu-zise pe care să le poți aplica în cursul zămislirii sau depistării frumosului. Poate cele mai instructive pagini din cartea lui Petru Vaida sînt cele privitoare la disputa pe care Vianu și Călinescu au purtat-o tocmai pe marginea statutului normativ sau nenormativ al esteticii în genere. Cum, începînd cu 1948, Tudor Vianu
Aporiile rațiunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10104_a_11429]
-
și luminii a trecut în nemurire Membrii Filialei Timișoara a U.A.P. sunt din nou întristați: exact la o lună după sculptorul Victor Gaga, a trecut la cele veșnice și ilustra pictoriță și graficiană Eugenia Dumitrașcu Luca. Distinsa creatoare de frumos s-a stabilit la Timișoara după absolvirea Secției de pictură a Institutului de Artă „Ion Andreescu“ din Cluj, iar începând din 1956 a fost cadru didactic la Facultatea de Desen a Universității din Timișoara. Pe parcursul rodnicei sale cariere și-a
Agenda2003-35-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281401_a_282730]
-
iubitori de pământ, de glie. Azi, desigur, alte accesorii au pre luat funcția utilitară a tradiționalului bulgăre de pământ. Azi, nici hurezenii nu mai fac, cu osebire, străchini ori alte blide. Mâna lor sensibilizează pământul, ridicând lutul la rangul de frumos. La prestigiul operei de artă. Lutul lor închipuie doine și balade și izvoare limpezi, căutate la fața locului ori cerute dincolo de hotarele țării. Esențial vorbind, strachina românească se plimbă cu pașaport de frumos prin multe din capitalele lumii. ...De aceea
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
sensibilizează pământul, ridicând lutul la rangul de frumos. La prestigiul operei de artă. Lutul lor închipuie doine și balade și izvoare limpezi, căutate la fața locului ori cerute dincolo de hotarele țării. Esențial vorbind, strachina românească se plimbă cu pașaport de frumos prin multe din capitalele lumii. ...De aceea, un gând nu-mi dă pace: dintr-un, să-i zicem, manual de morală practică n-ar trebui să lipsească o lecție - cu atâtea semnificații - despre roată și lut. Grâul la români înseamnă
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
nu a fost lăsată să se dezvolte, existând doar o disciplină de „Spații verzi“ în cadrul Institutului Agronomic, după Revoluție, tradiția a fost reluată prin apariția Facultății de Horticultură în cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului. Iubitori de frumos, timișorenii au avut grijă întotdeauna ca orașul lor să fie aranjat, curat, cu multe spații verzi, parcuri, grădini, reputația de oraș al florilor fiind pe deplin meritată. Dar pentru păstrarea acestei embleme se simțea nevoia existenței unor specialiști în domeniu
Agenda2003-23-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281105_a_282434]
-
0721-896 543. ( C. B.) Expoziție Vineri, 20 iunie, de la ora 17, Galeria „Orhideea“ din Timișoara (Piața Victoriei nr. 7) va găzdui vernisajul expoziției de pictură a artiștilor plastici timișoreni Lucia Stoica și Pavel Torony. Fiecare dintre cei doi creatori de frumos va expune pe simeze câte 15 tablouri. Prezentarea va fi făcută de criticul de artă Deliu Petroiu. Expoziția va rămâne deschisă până la sfârșitul lunii iulie 2003. ( I. S.) „Totul e albastru“ Sâmbătă, 14 iunie, de la ora 20,30, la bordul
Agenda2003-24-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281123_a_282452]
-
în stațiunea Bad Soden din vecinătatea orașului Frankfurt am Main (Germania), va avea loc vernisajul expoziției personale de pictură a artistei plastice Dana Acea, cadru didactic la Facultatea de Arte Plastice din cadrul Universității de Vest. Sub genericul „Vegetație“, creatoarea de frumos din Timișoara va expune în Galeria „Hundert-Art“ 20 de tablouri. ( I. S.) Tematică și bibliografie Pe site-urile Internet www. ms. ro, dgppmfam. dnt. ro și www. oamr. itgo. com pot fi găsite (pentru consultare și copiere) tematica și bibliografia
Agenda2003-25-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281146_a_282475]
-
al Operei din Constanța, va susține un recital. Laureații vor susține un concert de gală și la C.C.F. , dedicat Zilei Franței. I. STANCIU Tabăra de creație l „Maestrul și discipolul“ Între membrii Filialei Timișoara a U.A.P. și creatorii de frumos din județul Csongrád (Ungaria) s-au stabilit strânse relații de colaborare și conlucrare, care dăinuie de peste un deceniu. Duminică, 6 iulie, la Csongrád, în Colonia artiștilor aflată pe malurile râului Tisa, se deschid lucrările celei de-a 13-a ediții
Agenda2003-27-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281201_a_282530]
-
A.M. (Casa Tineretului, parter, telefon 183 144). ( I. B.) „Szög-Art“ La Galeria „Pro Arte“ din Lugoj va avea loc joi, 3 iulie, de la ora 18, vernisajul expoziției „Szög-Art și prietenii săi“, care cuprinde 50 de lucrări semnate de 26 creatori de frumos din Ungaria. ( I. S.) Locuințe La sfârșitul săptămânii trecute, pe strada Miloia s-a făcut recepția preliminară a blocului B2 (P+3E+M), inclus în programul A.N.L. de locuințe pentru tineri. La finalizarea deplină a lucrărilor, locuințele vor fi
Agenda2003-26-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281173_a_282502]