187 matches
-
și de culori care trădează impetuozitatea sentimentului. Peisajul este tandru, întunecat și dramatic. Picturalul îl surprindem încă și în acest volum, lumina favorizând atât expresia cât și sentimentul comunicat: "Și-o mâhnire dulce peste pacea serii, cu vedenii amețite în frunzare" sau "o ciudată primăvară s-a lăsat, ceața trece galbenă pe fața lunii/ dincolo de sat/ și-n fiecare sat/ în frunziș de lună îmbrăcând salcâmii". Iubita aduce "gânguritul spicelor, cântarea norocoasă a ploilor, mângâie fruntea". Universul este cărnos, senzual, încărcat
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mari), apoi Faur sau Făurari ("Faur ferecă și desferecă", " Două săptămâni ferecă, / Iar două desferecă"); urmau lunile de primăvară Germănari, Mart, Marte, Mărțișor ("Marte / Strâmbă parte / La o parte), Florari sau Prier ("Prier priește, / Dară și jupuiește), și Florar, Florari, Frunzari, Pratar sau Mai ("Mai / E rai"). Apăreau, apoi, lunile verii Cireșar, Cireșeri, Cireșel; Cuptor, Cuptori, Coptori (iulie), Augustru, August, Aust, Măsălari, Secerar, Gustar sau Gustea; toamna începea cu luna vinului, Vinițel, Viniceri, Răpciune sau Răpciuni În luna lui Răpciuni / Cad
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
reașie / Numai făurariu de-ar treașie, / Șie iarna ori nu șie, / Numai făurariu nu vie", iar, în Bucovina se spune "Fie orișicât de rece, / Numai făurar de-ar trece"); martie mart, marte, marțiu, mărțișor, germănariu; aprilie prier, florariu; mai florari, frunzari, pratar, luna ierburilor; iunie cireșari, cireșar, cireșeri, cireșel, luna cireșelor; iulie cuptori, cuptor, coptori, luna fiebințelilor și a coacerilor; august augustru, august, aust, ogust, măsălari, gustar, gustea și secerar; septembrie răpciune, răpciuni, viniceri, vinițel, luna vinului; octombrie brumărel; noiembrie brumariu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a grâului; ‐ întrebuințarea îngrășămintelor artificiale în agricultură; ‐ creditul în agricultura română și stimularea depunerii economiilor bănești; ‐ cum se înlătură putrezirea cartofilor umezi; ‐ la ce vârstă trebuie întrebuințați caii la prăsilă și ce îngrijiri trebuie date iepelor însărcinate; ‐ pregătirea furajului din frunzari; ‐ săpatul și gunoitul pomilor. În nr. 7/septembrie și nr. 8/octombrie 1928, su b semnătura Enache Mantu, plugar, membru ales al Camerei de Agricultură Tutova, este publicat articolul: „Ce a văzut un țăran din Tutova la Expoziția din Praga
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
suporte consecințele folosirii lor în alte scopuri. ... (7) Să asigure anual, pe bază de documente, următoarele cantități minime de hrană complementară, prin administrarea căreia să prevină producerea unor pierderi la principalele specii de vânat astfel: ... a) furaje fibroase (fan, lucerna, frunzare): câte 75 kg pentru fiecare exemplar de cerb comun sau cerb lopătar, câte 25 kg pentru căprior și câte 1,5 kg pentru iepure; ... b) furaje concentrate (cereale, semințe și fructe, furaje combinate etc.) sau suculente: pentru fiecare exemplar de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168456_a_169785]
-
functionare toate instalațiile vânătorești preluate sau construite. ... (7) Să asigure anual, pe bază de documente, următoarele cantități minime de hrană complementară, prin administrarea căreia să prevină producerea unor pierderi la principalele specii de vânat, astfel: ... a) furaje fibroase (fan, lucerna, frunzare): câte 75 kg pentru fiecare exemplar de cerb comun sau de cerb lopătar, câte 25 kg pentru căprior și 1,5 kg pentru iepure; ... b) furaje concentrate (cereale, semințe și fructe, furaje combinate etc.): pentru fiecare exemplar de cerb comun
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168456_a_169785]
-
functionare toate instalațiile vânătorești preluate sau construite. ... (7) Să asigure anual, pe bază de documente, următoarele cantități minime de hrană complementară, prin administrarea căreia să prevină producerea unor pierderi la principalele specii de vânat, astfel: ... a) furaje fibroase (fan, lucerna, frunzare): câte 75 kg pentru fiecare exemplar de cerb comun sau cerb lopătar, câte 25 kg pentru căprior și 1,5 kg pentru iepure; ... b) furaje concentrate (cereale, semințe și fructe, furaje combinate etc.): pentru fiecare exemplar de cerb comun și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168456_a_169785]
-
asigure anual, pe bază de documente, următoarele cantități minime de hrană complementară pentru speciile de vânat care nu constituie obiectul rezervației, prin administrarea căreia să prevină producerea unor pierderi la principalele specii de vânat, astfel: ... a) furaje fibroase (fan, lucerna, frunzare): câte 75 kg pentru fiecare exemplar de cerb comun sau de cerb lopătar, câte 25 kg pentru căprior și 1,5 kg pentru iepure; ... b) furaje concentrate (cereale, semințe și fructe, furaje combinate etc.): pentru fiecare exemplar de cerb comun
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168456_a_169785]
-
pe poarta de veche feronerie, fercheș, radios, jovial. Acum? Ea Alzheimer. Dispărută total, nici măcar ivindu-se între tufănelele ei dragi din curte. El autorul unui cutremurător jurnal nescris. Anonim. Moșu. A rămas de la ultima nuntă cîinească. S-a pripășit în frunzarele de lîngă bloc. De origine maidanez, încercat în asprimile vieții lui de vagabond, are totuși ceva de rasă în făptura-i aducînd cu a șoricarului, dar mai masiv, mai greoi, pe picoarele lui scurte și butucănoase. Cum de-a nimerit
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vînoșii cîini, între suplele cățele? Pentru că, de-atunci, ăhă, masculii au dispărut, văzîndu-și de viața lor crudă, femelele au fătat, a ruginit frunza din vii... Păi, din nunta aia tot s-a ales Moșu cu ceva: cu un culcuș în frunzarul gras, cu pomeni de peste tot, de pe la generoasele ferestre. Ce-i puțin pentru bătrînețile lui de cîine retras la vatră? Îl și ntreb: Ia zi-i, Moșu, e puțin? Se gudură ca un bătrîn care cîndva a avut umor. Dintre picioarele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ca obiceiul să nu se mai păstreze până în zilele noastre. O dată cu reînvierea naturii, ca un semn că a venit primăvara, în ziua de Sf. Gheorghe (23 aprilie), la stâlpul caselor se puneau crengi înverzite de fag pe care le numeau „frunzare”. Exista credința că „frunzarele” opresc răul să pătrundă în case. Paștele este cea mai mare sărbătoare a creștinilor pe care și locuitorii comunei noastre au cinstit-o cum se cuvine. La începutul postului gospodinele spălau vasele cu leșie pentru a
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
se mai păstreze până în zilele noastre. O dată cu reînvierea naturii, ca un semn că a venit primăvara, în ziua de Sf. Gheorghe (23 aprilie), la stâlpul caselor se puneau crengi înverzite de fag pe care le numeau „frunzare”. Exista credința că „frunzarele” opresc răul să pătrundă în case. Paștele este cea mai mare sărbătoare a creștinilor pe care și locuitorii comunei noastre au cinstit-o cum se cuvine. La începutul postului gospodinele spălau vasele cu leșie pentru a le curăți de eventualele
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]