1,236 matches
-
din eter îngerii scriu pe cioburi de stele destinul monadelor spiritele rele sunt fugarițe din calea zânelor spiridușii pădurii trag brazde albe pe calea robilor și sună copoței în noapte udându-le cu plânsul dureros al lumii de jos din frunzișul pădurii de ambra foșnetul luminilor a trezit pasărea nopții cu ochii de sfinx din cuibul acuns între stâlpii selenari de onix veghetorul fantomatic se furișază pe treptele nopții presărând cioburi de vise ninsori peste întunecime momeli fantomatice-n undele nopții
ANOTIMPUL STELELOR CĂZĂTOARE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1474120324.html [Corola-blog/BlogPost/380061_a_381390]
-
se zbate Legând în taină-a mea singurătate, De ceea ce a fost al meu destin. Supuse tristei toamne pe deplin, Sub arbori gri zac frunzele uscate, Pe sub rafala ploii înghețate Și sub răsuflul vântului meschin. Aleargă fără țel , în rătăcire, Frunzișul mort, tristețea să inspire, Și să trezească stol de amintiri, Ce șerpuiesc prin undele de vreme, Înlăturând durerea din priviri Și clipe din trecut voind să cheme ... Citește mai mult Suspinul ploii ce s-așterne lin,Nostalgic, în sonetul meu
ELENA NEGULESCU by http://confluente.ro/articole/elena_negulescu/canal [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
sonetul meu se zbateLegând în taină-a mea singurătate,De ceea ce a fost al meu destin.Supuse tristei toamne pe deplin,Sub arbori gri zac frunzele uscate,Pe sub rafala ploii înghețateși sub răsuflul vântului meschin.Aleargă fără țel , în rătăcire,Frunzișul mort, tristețea să inspire,Si sa trezească stol de amintiri, Ce șerpuiesc prin undele de vreme,Înlăturând durerea din priviriși clipe din trecut voind să cheme... VI. POEME DE TOAMNĂ, de Elenă Negulescu , publicat în Ediția nr. 2168 din 07
ELENA NEGULESCU by http://confluente.ro/articole/elena_negulescu/canal [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
în: Ediția nr. 2108 din 08 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Mă-ntorc în vise în trecut Și caut ca prin ceață, Cărările ce le-am pierdut, Când am pășit în viață. Revăd căsuța cu cerdac Și geamurile goale, Ascult frunzișul...apoi tac, Pășind pe poartă-agale. În fața casei, mărul bun Se-apleacă să-mi mângâie Tâmpla căruntă, părul sur, Mii de-amintiri învie... Revăd cu ochii minții-acum, Copilăria-mi toată, Vă văd pe voi , bunicii mei, Cum m-așteptați la poartă
MĂ-NTORC ÎN TRECUT de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1475943408.html [Corola-blog/BlogPost/366375_a_367704]
-
ești Cel ce faci să crească Iarba verde pentru vite Și la om Tu-i dai să aibă Cele sieși potrivite. Vin ce-nveselește trupul, Untdelemn pentru iertare Pâinea cea întru ființă Și de viață dătătoare. Codri mari țin sub frunzișuri Cuibul păsărilor toate Și sub stânci e adăpostul Vietăților ciudate. Ai pus luna să vestească Vremea rea și vremea bună Soarele ce știe, însuși, Să răsară și s-apună. Tu aduci întunecimea Și când noapte grea se face Se pornesc
PSALMUL 104 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1495507502.html [Corola-blog/BlogPost/382906_a_384235]
-
CARE VA SOSI Sosește iarăși toamna cu frunzele de-a valma, Cu cețuri încâlcite printre copacii goi, Să-ți răvășească părul și să-ți înghețe palma, Să-ți ude iar obrajii cu lacrimi și cu ploi. Și-aduce în vârtejuri frunziș uscat și veșted, Așează strai de brumă pe parcuri și alei Și-un fir de lămâiță îți pune iar pe creștet Și-n gene iar îți prinde alai de funigei. Sosește iarăși toamna cu limba amăruie, Cu serile tăcute și
TOAMNA CARE VA SOSI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1428402761.html [Corola-blog/BlogPost/373851_a_375180]
-
cu berea nu aveam limite, ea era de căpătâi și nu făceam rabat la golit paharele din plastic. Doar venisem să ne destindem, departe de lume, de colegi, familie, șefi, sau subordonați. Eram doar noi doi și natura... Pomii, cu frunzișul lor verde și răcoros, nu lăsau să pătrundă razele puternice ale soarelui, așa că era ideal pentru un weekend în mijlocul naturii. Visasem mult timp la această aventură și iată că acum o trăiam din plin! Cum mă întorceam să fac câte ceva
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423060484.html [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
Printre ramuri trec rafale terne Ale vântului ce vară a-ndepartat Timpul se scurge-n clepsidre eterne, Ciripitul de păsări, acum a-ncetat, Covor de frunze arămii s-așterne Pe aleile din parcul întristat! Toamnă cu sentimente materne Își colorează arămiu, frunzișul bogat, Pomii-ș dezbrăca frunzele, se cerne, Că iarna așteaptă, să intre-n regat. Covor de frunze arămii, se-așterne. Referință Bibliografica: TOAMNĂ / Marilena Dumitrescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1757, Anul V, 23 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
TOAMNA de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marilena_dumitrescu_1445585108.html [Corola-blog/BlogPost/368310_a_369639]
-
Publicat în: Ediția nr. 1306 din 29 iulie 2014 Toate Articolele Autorului au venit tornadele să mă întrebe de tine una scrijelea ceva pe zid voia să-mi arate că orice cuvânt îi va întări convingerea că te ascund în frunzișuri de ploi avea dreptate nu te-aș fi dat pe grămada aceea de spice din care tot ciupea vântul în urcare nici pe santinelele care adormeau instantaneu la marginea iazului la ore vitale Doamne niciodată n-am văzut atâtea viori
PÂNĂ LA A NOUĂZECI ŞI NOUA VARĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/gina_zaharia_1406654643.html [Corola-blog/BlogPost/349475_a_350804]
-
nopțile de iarnă, promisiuni...deșarte. Apoi a sosit Primăvara cu o nouă lumină, cu alai de flori și fluturi, a urmat apoi Vara, fierbinte ca însăși patima dragostei lor. Cărarea secretă a prins din nou viață, iar stejarul gemea sub frunzișul bogat, învăluit în parfumul teilor din jur...Pașii ei călcau pe vechile urme încrustate pe cărare, obrazu-i înfierbântat se lipea tandru de scoarța magicului stejar, cu un sărut plin de candoare. Îi mângâia scoarța-i aspră, ridicând ochii spre Cer
CĂRAREA SECRETĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 by http://confluente.ro/Cararea_secreta_floarea_carbune_1377087966.html [Corola-blog/BlogPost/358554_a_359883]
-
pierdea în gânduri sub coroana nucului bătrân,pe care-l simțea frate cu nucul ei de acasă. Uneori o mai însoțea și Leana cu care se împrietenise de-a binelea (aveau paturi vecine în dormitor). Veșnic flămândă, Leana căuta prin frunzișul de sub nuc vreo nucă ascunsă sau pierduta de vreo cioară, cu care să-și mai potolească foamea. Urma clopoțelul cu care eleva „de serviciu” vestea ora mesei. Făcuse și Măriuca „de serviciu” și tăiase cu un cuțit bont atâta pâine
CHAGRIN D AMOUR de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1460704567.html [Corola-blog/BlogPost/381245_a_382574]
-
bătătura palmei și sudoare Se naște-n Apuseni dulceața pâinii, Căci din străbuni au cunoscut românii Negoțul cel cu donițe și ciubare. Un tulnic sună de la `deal la altul În fracul lui cel alb se-mbracă liliacul, Se-aude prin frunzișuri scrâșnetul de osii, Coboară spre câmpie cu care pline moții. Lătrat de câini. Lămpaș. Îmbrățișare. Dă gura moaței sărutul de plecare Care iubirea în inimă-i va toarce Pană ce acasă iar moțul se întoarce. Prin rugăciuni cum a făcut
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Izvoarele_vietii_antologie_2009.html [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
ajungă la mare. Ceeace dăruiesc acestea le este răsplătit însutit. Deoarece torentul care se rostogolește zgomotos în vadul lui lasă în urmă darul fertilității și al abundenței. Iarba de pe malurile lui este de un verde mai proaspăt, copacii au un frunziș mai bogat, florile sunt mai exuberante. Când căldura toridă a verii face ca pământul să fie uscat și sterp, cursul râului este marcat de un culoar de verdeață; iar câmpia care si-a deschis inima, ca să poarte comoara de apă
LEGEA SFÂNTĂ A DATORIEI... de IONEL CADAR în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Legea_sfanta_a_datoriei_.html [Corola-blog/BlogPost/358915_a_360244]
-
când, pe biciclete, Doi tineri se apropie de ele. Doar țâncii adormiți prin cărucioare, De biberonul lor de griș cu lapte, Zâmbesc ușor când vântul cu o boare, Îi mângâie ca mamele cu șoapte. Se trece ziua caldă spre amiază, Frunzișul țese umbre pe alei, Pe băncile pustii se aciuiază Adolescenții, sub ploi de funigei. Și plec, făcându-i loc intimității, Lăsându-i să se-ntreacă-n sărutări. Mă duc să spun ”bon soir!” singurătății, Căutând răspuns la propriile-ntrebări. *** Referință
PARCUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1468208712.html [Corola-blog/BlogPost/350638_a_351967]
-
îndrăzneț an de an, semeț și tot mai demn, cu rădăcinile adânc înfipte în pământ străbun, dăruindu-ne, ca rod, seva spirituală. Astăzi, trunchiul nu-și mai poate primi îmbrățișarea, în schimb, tăinuiește pe lună plină atâtea întâlniri! Când în frunzișul umbros se cântă de dragoste și patos, parcă și timpul stă în loc s-asculte poveștile de dor! Când coamele cailor sălbatici saltă în fuga ... Citește mai mult Astăzi voi scrie la timpul prezentdespre un copac viguros,fiul celor patru anotimpuri
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/vasilica_ilie/canal [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
îndrăzneț an de an, semeț și tot mai demn,cu rădăcinile adânc înfipte în pământ străbun,dăruindu-ne, ca rod, seva spirituală.Astăzi, trunchiul nu-și mai poate primi îmbrățișarea,în schimb, tăinuiește pe lună plină atâtea întâlniri! Când în frunzișul umbros se cântă de dragoste și patos,parcă și timpul stă în loc s-asculte poveștile de dor! Când coamele cailor sălbatici saltă în fuga ... XXIII. VIS DE VARĂ, de Vasilica Ilie , publicat în Ediția nr. 1656 din 14 iulie 2015
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/vasilica_ilie/canal [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
se zbate Legând în taină-a mea singurătate, De ceea ce a fost al meu destin. Supuse tristei toamne pe deplin, Sub arbori gri zac frunzele uscate, Pe sub rafala ploii înghețate Și sub răsuflul vântului meschin. Aleargă fără țel , în rătăcire, Frunzișul mort, tristețea să inspire, Și să trezească stol de amintiri, Ce șerpuiesc prin undele de vreme, Înlăturând durerea din priviri Și clipe din trecut voind să cheme Referință Bibliografică: Sonet nostalgic / Elena Negulescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2173
SONET NOSTALGIC de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_negulescu_1481547329.html [Corola-blog/BlogPost/379459_a_380788]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > MĂCINAT DE DORURI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 228 din 16 august 2011 Toate Articolele Autorului MĂCINAT DE DORURI... Mă macină doruri nebune, Le păstrez în ascunzișuri, Să nu le știe întreaga lume, Numai tainice frunzișuri. Strivite de pietre în maluri, Sunt gânduri plecate departe, Risipind lumină în valuri, Pe aceste versuri necoapte. Te-am căutat prin diverse cotloane, Prin timp, real și infinit, Să-mi potolesc a iubirii foame, Sunt fericit că te-am găsit
MĂCINAT DE DORURI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/M_cinat_de_doruri.html [Corola-blog/BlogPost/360876_a_362205]
-
timp s-o privești prea mult, serpentinele cerând concentrare, oferind senzații puternice împletite armonios cu peisajul oferit în dreapta și stânga șoselei, o adevărată plăcere pentru orice șofer experimentat. Drumul devenise deosebit de sălbatic și anevoios prin interminabilele sale serpentine și prin frunzișul verde al copacilor în dezvoltare continuă, un răsfăț al lor în vara fiecărui an - creșterea pe orizontală și verticală -, lăsând în urmă noi și noi forme de frumuseți ale naturii. Priveam muntele apărut în fața noastră și eram cuprinsă de extaz
CALEA ÎNTOARSĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1469043186.html [Corola-blog/BlogPost/382552_a_383881]
-
la doi c-o dragoste fără pereche. A mai chemat un licurici, maestru-n tainele iubirii, Să-l lumineze la răscruci înspre grădină fericirii. Că-i trubadur prea bine știți, zburdalnic și cu capu-n nori, Ades se pierde prin frunziș, visând la stele în culori. Atras de-aroma primăverii, scăldat în vis de frenezie, Răsfăța corzile viorii fiind secondat de-o păpădie. Cu ochi zglobii că două perle și zâmbet de polen fardat, Sărut-aripa buburuzei și-oftează scurt și vinovat
GREIERELE ÎNDRĂGOSTIT de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 by http://confluente.ro/ines_vanda_popa_1431638677.html [Corola-blog/BlogPost/370399_a_371728]
-
a ajuns la apartamentul său în timp record. În dimineața următoare era unul din cei mai mulțumiți oameni de pe stradă. A plecat la serviciu pe „scurtătură”, adică prin parcul în care muzica simfonică se întrecea cu trilurile păsărelelor ascunse prin frunziș. Lăsase mașina în parcare, socotind că-i prinde bine mersul pe jos. Nu regreta. Întregul traseu i s-a părut mult mai atrăgător. Avea impresia că nu a văzut niciodată ceea ce observa acum: case, copaci, flori, oameni, animație, zâmbete... Ziua
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_ii_7_marian_malciu_1327434453.html [Corola-blog/BlogPost/359659_a_360988]
-
nouă mlădiță de viață care să continue spiritul eminescian în inimile locuitorilor acestui minunat oraș. Luminile proiectoarelor scoteau în relief măreția teiului și frumusețea lui, în ciuda faptului că în acest anotimp era dezbrăcat de cea mai frumoasă podoabă a sa, frunzișul și florile plăcut mirositoare. Eram gelos pe ieșeni, care aflându-se în compania unei ființe dragi, puteau stând pe banca în preajma teiului, în compania iubitei, să simtă vibrația energetică a poeziei eminesciene, așa că ne-am mulțumit să facem fotografii lângă
SUB TEIUL LUI EMINESCU, A RĂSĂRIT IUBIREA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1397022205.html [Corola-blog/BlogPost/383438_a_384767]
-
ce avea loc a doua zi. Teiul lui Eminescu mi-a rămas întipărit în memorie și în visul nopții ce a urmat, l-am revăzut din nou sub o altă apariție. Avea ramurile puternice pline de verdeață, în al cărui frunziș se auzea trilul păsărilor, ca o melodia cântată de o tânără îmbrăcată într-o rochie lungă, vaporoasă, din mătase albă, ciupind cu delicatețe corzile unei harpe, ca o chemare spre iubire, spre acel sentiment înălțător ce numai inegalabilul poet a
SUB TEIUL LUI EMINESCU, A RĂSĂRIT IUBIREA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1397022205.html [Corola-blog/BlogPost/383438_a_384767]
-
a lui strună Și se tânguie de zor, Din copaci frunze adună, Pe pământ face covor. Soarele sfios privește După-un văl de ceață groasă, Și-a lui rază-acum tânjește După vara-i prea frumoasă. Doi copii desculți aleargă Prin frunzișuri fără rouă, Râsul lor acum dezleagă, Anotimp în haină nouă. Sub o salcie pletoasă Pironit îmi număr zorii, Prin mantia-i ruginoasă, Iar mă uit, cum trec cocorii! Referință Bibliografică: TREC COCORII / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
TREC COCORII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_dac_1473892847.html [Corola-blog/BlogPost/375217_a_376546]
-
un mare șugubăț, Oacheș tare și isteț, Sprijinea în cot un băț, Ea o mare turturea Oacheșă, la fel și ea, Cofa-n brâu o și ținea. Se priviră pe furiș, Ea-și cătă cofa pieziș, El scăpă bățu’-n frunziș. A simțit instantaneu, Cum că ea i-e dragă rău. Pot să jur pe Dumnezeu! Și nici ea nu-i mai prejos Chiar de-și ține fruntea-n jos, Sufletu-i întors pe dos! Uit-așa de s-a-ntâmplat
ULCIORUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1420023891.html [Corola-blog/BlogPost/352167_a_353496]