262 matches
-
Bine i-a dat peste leac."266 În mentalitatea arhaică a țăranului român, figura mitică "Păunașul Codrilor" este un semizeu al codrilor, înfățișat ca un voinic "tânăr, mândru și mintos", "mândru ca păunul și misterios ca Pan, zeul codrilor"267: "Frunzulița bobului, / Veler, Velerița mea, / Dimineața se scula, / Pe ochi negri se spala, / Mâneci albe sufleca, / De colaci se apuca, / De colaci / Din nouă saci. / Ș-o pupăză / Dintr-o mierță, / Și-un covrig / Dintr-un miertic. Hai la socri / Peste
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a nimănui; Cât de tare aș dori, / Eu n-am cui mă jelui."301 Comparația vârstelor omului cu cântecul cucului conturează un spațiu al trecerilor și al pe-trecerilor existențiale în care pactul ontologic dintre uman și comic este posibil: "Frunzuliță de pe nuci, / Tinerețe-a mea, te duci, / Ca și glasu cel de cuci, / Când îs zilele mai dulci, / Tinerețe-a mea, te-ai dus / Fără ca să te aud. Primăvara cucu vine și se petrece-n pădure, / Da eu am îmbătrânit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
un muzeu de ceară "alții moare, ș-așa n-are fos-mu, parighoria tu Kosmu" (lumina mea, mângâierea lumii) privirea ta crucișă, gura ta slobodă inventând iar și iar, o basnă de pe lacul Căldărușani cu păcătoasa cea veselă și duhovnicul ei "frunzuliță lobodă, of! țațo, gura lumii slobodă" dar tu ești prea mulțumită și lepădată de toate cuvintele, lumina mea, mângâierea lumii mai un șeptic, mai o cinzeacă, împăcată cu Sfântul Petru de-a binelea În Amfiteatrul Odobescu... ...ce moțăială fără pic
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/8647_a_9972]
-
împlinire în social. Acest sentiment odată înfiripat rămâne pentru totdeauna: Duminică, în ziua de Paști, după aproape un an de înstrăinare neînțeleasă a partenerului, Ana atât își dorea; să rămână singură cu Ghiță. În limbajul folclorului același lucru sună astfel: Frunzuliță, bob năut, Plecai să mă duc la târg, Auzii lumea vorbind Că dragostea s-a oprit, Apele s-ar opri toate, Dar dragostea nu se poate. Căsătoria este considerată de popor ca o încheiere normală a unui ciclu erotic, dar
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de leac pentru indigestiile ce vor urma ospățului din seara aceea. Valahii ăștia mănâncă prea mult, lucruri prea... grele, își termină gândul doctorul înghițindu-și saliva, doar la amintirea mirosurilor din cuhnie. Freca încetișor într-un fel de macorteață mititică frunzulițe și floricele uscate până le făcea pulbere fină, ca apoi să le pună într-o cană cu frunte de rachiu de tescovină. Prepara în felul acesta o tinctură care lua durerea de burtă imediat și dăruia un somn vindecător. Neam
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
adâncuri de nebunie s-a închegat monstrul halucinant pe care mi-a fost dat să-l văd zvâcnind, în toată splendoarea catastrofală a formelor lui, acolo, sub boltă. Pentru că, sub cerul de aramă decrepită al cupolei, a cărei cocleală dăduse frunzulițe și flori verzi-otrăvite, întinse spre orificiul din vârf, abia cât un bănuț (deși la acea înălțime trebuie să fi avut un diametru de câțiva metri între pereții ovali și dușumeaua înnegrită, puțind înăbușitor a urină și a fecale pietrificate, plutea
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
margaretă, am presat-o într-o carte de rugăciuni, o am și acum, aș putea s-o arăt lui Theo, să, coada prea lungă, golașă, eu am mai tăiat din coadă ca să-mi încapă în carte, mai jos de mijloc frunzulițele, și Theo desface încet bumbii mărunți de la rochia albă a Anei, și-a dat jos pălăria, eu văd, cu margareta în mâna stângă, dacă l-aș face pe brațul stâng al Maicii sale atunci ar trebui s-o pictez pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
citi, ci le-ar putea publica și scoate bani de pe urma lor. Așa merg lucrurile În această epocă a noastră Îngrozitoare, americanizată. Nu mai există intimitate, nu mai există decență. Jurnaliștii, reporterii, biografii sunt niște paraziți, niște lăcuste care devorează orice frunzuliță. Arta pe care o creăm... eforturile noastre... de a da naștere unor lumi imaginare... nu-i mișcă. Nu-i interesează decât faptele triviale. Mi se pare că e de datoria noastră să le refuzăm această satisfacție, să luptăm Împotriva lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
mai gros decât uleiul, pe care îl beau din păhărele mici și verzui, de cristal încrustat, prăjiturele multe și variate, pufoase și proaspete, alune mărunte de pădure oferite în boluri chinezești, pătrățele de ciocolată elvețiană învelite în poleială portocalie, fructe, frunzulițe de ceai verde, pentru cei cu gusturi și mai alese, oferite într-o cutiuță înaltă de tablă bine închisă, spre a nu-și pierde parfumul, alături de ceainicul cu apă fiartă. Toate bunătățile acestea nu erau pentru bătrâna doamnă Marga Pop
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
pierde prea multă vreme și au devenit inutile actele în care întârzia cu mari plăceri înainte - precum mâncatul pe îndelete, tacticos și cu un anumit tipic, savurând nu numai fiecare fel de mâncare presărată cu mirodenii obișnuite sau cu ciudate frunzulițe aromate pe care nu se știe de unde și le procura, ci bucurându-se chiar de fiecare îmbucătură, așa cum făcea cu lichiorurile aromat-colorate sau cu vinurile pe care le sorbea încet, plimbând lichidul pe palatul gurii, să adulmece și să simtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
moșul peste mări și țări, găsește călugărul care-i dă Într-adevăr un leac, pe care-l Împachetează Într-o hârtiuță cu interdicția de a desface hârtiuța până ce i-o dă babei. Moșul Își Încalcă promisiunea. Găsește În pachețel o frunzuliță care zboară și se așează tocmai În pulpa piciorului moșului. Pulpa i se umflă și din ea iese o fată cu părul de aur. Locul conceperii și rapiditatea gestației țin de sfera fantasticului. Alt caz ciudat este cel consemnat În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
în timp ce la soiurile vinifera se întâlnesc ramificații secundare (copili). Alte caractere morfologice ale lăstarului care constituie elemente de descriere ale soiurilor de viță de vie se referă la culoarea nodurilor și internodiilor precum și colorarea cu antociani și intensitatea acestora pe frunzulițele mugurilor de iarnă. 3. Coarda se examinează toamna după căderea frunzelor, când se notează următoarele caractere:forma secțiunii transversale, suprafața, culoarea dominantă, prezența lenticelelor, perozitatea și grosimea internodiilor. În secțiune transversală, coardele pot avea formă circulară (3309C), eliptică (Chasselas blanc
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
internodii (cod OIV 014; UPOV - ; IBPRG 6.1.10.). Aceleași notații ca la perii scurți de pe noduri. Nu sunt indicate soiuri de referință. 2.10. Pigmentația antocianică a mugurilor (cod OIV 015; UPOV 15; IBPRG 6.1.11.). Se examinează frunzulițele de la mugurii expuși la lumină de pe treimea de mijloc a lăstarilor . Notațiile care se dau sunt: absentă sau foarte redusă (nota 1 - soi de referință Müller Thurgau), redusă (nota 3 - soi de referință Sylvaner), mijlocie (nota 5 - soi de referință
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de referință Aramon), mijlocie, circa 20 cm (nota 5 - soi de referință Pinot noir), lungi, circa 25 cm (nota 7 - soi de referință Chasselas blanc) și foarte lungi de peste 30 cm (nota 9). 3. Frunza tânără. Sunt examinate primele 6 frunzulițe de la vârful lăstarului, înainte de înflorit utilizând 6 descriptori ampelografici . 3.1. Culoarea feței superioare (cod OIV 051; UPOV 24; IBPRG 6.1.13.). Se analizează vizual, notându-se diferite nuanțe de culori și soiurile de referință: verde (nota 1 - soi
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
moșul peste mări și țări, găsește călugărul care-i dă într-adevăr un leac, pe care-l împachetează într-o hârtiuță cu interdicția de a desface hârtiuța până ce i-o dă babei. Moșul își încalcă promisiunea. Găsește în pachețel o frunzuliță care zboară și se așează tocmai în pulpa piciorului moșului. Pulpa i se umflă și din ea iese o "fată cu părul de aur". Locul conceperii și rapiditatea gestației țin de sfera fantasticului. Alt caz ciudat este cel consemnat în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
turcesc mycoplasma produce înverziri accentuate, transformarea florilor în frunze, proliferări, deformări și sterilitatea florilor. La catof, morcov și loboda porceascămycoplasma produce înroșirea frunzelor sau colorarea lor în mov și reducerea suprafeței acestora (fig. 46). La tomate apare în urma atacului mărirea frunzulițelor de sub fruct și lignificarea fructelor ce nu ajung să se coacă și să aibă culoarea roșie-caracteristică. Transmitere-răspândire. Mycoplasma este cunoscută ca parazită pe 80 specii de plante ce aparțin la 10 familii botanice. Transmiterea agentului patogenîn natură este asigurată de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
gata infectată, însă dacă există un asolament sau măcar o rotație de 3 ani această sursă de infecție nu trebuie luată în considerare. Din tuberculii mănați apar lăstari brunificați la locul prinderii lor de tuberculi, iar pe lăstari apar primele frunzulițe cu foliole pătate pe care apar spori (infecție primară generalizată). Sporii pot să ajungă la suprafața pamântului prin urcarea apei din pământ și apoi pot produce noi infecții (infecții secundare). Primele infecții se observă la 35 zile de la plantat dacă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
În cazul zonelor putrezite umed, se pot constata în analizele microscopice spori de la Pythium sp., iar dacă țesuturile brunificate putrezesc uscat, se vor observa fructificații cu spori de tip Phoma. Uneori baza tulpinii se înnegrește, se subțiază și chiar primele frunzulițe sunt negre, acest simptom fiind caracteristic atacului de Aphanomyces sp. Pe plantele debilitate se instalează fuzariozele, ce dau mucegaiuri albe sau roz. Pe plantulele debilitate se instalează ciuperci din genul Fusarium care dau mucegaiuri albe sau roz. Transmitere-răspândire. Instalarea ciupercilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mici și de cele mai multe ori boala trece neobservată. În cursul verii și spre toamnă, pe frunzele mature apar puncte de decolorare, în dreptul cărora pe fața inferioară apar puncte prăfoase brune sau negre. Aceste puncte pot fi întâlnite chiar și pe frunzulițele din jurul pălăriilor (fig. 70). Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii de la un an la altul este asigurată de sporii de pe semințe sau din sol, care sunt foarte rezistenți la temperaturi scăzute. În cursul anului agricol, în prima parte, răspândirea ciupercii este asigurată de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și în acest caz ocupă suprafețe mari din frunză și se acoperă pe vreme umedă cu un puf negru. Pe tulpini, inițial apar pete negre ce prin unire dau naștere la dungi brune-negre de-a lungul tulpinii. Pălăriile infectate și frunzulițele de pe marginea lor, au la început pete de decolorare, apoi brune, iar în final brune negricioase, adâncite în țesuturi. Ciuperca A. helianthi produce pete mai mari și mai alungite. Transmitere răspândire. Transmiterea agenților patogeni de la un an la altul, este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
semnalată în 1902 și 1912 în S.U.A. s-a răspândit repede, odată cu impotul de samânță, așa încât a apărut în 1960 și în România, unde a fost studiată de V. Severin. Simptome. Plantele infectate se recunosc încă din stadiul de 2 frunzulițe, când pe acestea apar pete brune. Pe frunze apar pete mici, la început de decolorare, apoi brun-roșcate în dreptul lor formându-se gofrări. În zona afectată, frunza este de două ori mai groasă decât restului frunzei, gofrarea putând apărea pe o
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de decolorare, apoi albe, lucioase, umflate, de diferite forme și mărimi (1-5 mm în diametru) izolate sau unite. În dreptul petelor epiderma crapă și pata capătă un aspect prăfos. Tulpinile și păstăile atacate suferă deformări ca: măriri anormale, îngroșări (fig. 78). Frunzulițele de lângă flori sunt mărite, petalele sunt mici și înverzite. Tulpinile plantelor atacate sunt răsucite și se culcă pe sol. Transmitere-răspândire. Ciuperca se transmite de la un an la altul prin sporii de rezistență rămași în sol, sau de pe semințe, iar în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
in. În România este cunoscută încă din 1930, când a produs pagube mari în Dobrogea. După anul 1965, boala a fost semnalată numai rar, fără a produce pagube însemnate. Simptome. Primele simptome ale atacului apar pe fața inferioară a primelor frunzulițe și pe tulpină, sub forma unor pete galbene portocalii și niște puncte mici gălbui. În partea a doua a vegetației inului, după înflorit, boala se observă prin apariția unor pete de culoare galbenă roșiatică dispuse pe frunzele superioare, tulpini și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
considerată cea mai gravă boală a inului. În România a fost depistată în 1941 în jud. Ilfov și în 1957 în jud. Teleorman. Simptome. Atacul poate fi semnalat încă din primele faze de vegetație, când pe plantele tinere, pe primele frunzulițe și tulpini apar pete brune ce au în jurul lor o zonă galbenă. Pe aceste pete brune apar numeroase puncte mici negre. Atacul se extinde și la frunzișul care se brunifică, se veștejește și se usucă. Plantele rămân mici, cu tulpini
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
patogeni de carantină și la semnalarea ei, materialul infectat se distruge prin ardere. Simptome. Boala se manifestă pe frunze, tulpini, capsule, semințe, fiind mai ușor de identificat în partea a doua a vegetației, după înflorit. Primele simptome apar pe primele frunzulițe sub forma unor pete galbene-verzui, circulare, ce în scurt timp se brunifică. Pe plantele dezvoltate apar pe frunze, pete de 4-6 mm în diametru, galbene-verzui apoi brune, care duc la veștejirea, uscarea frunzei și de pierderea frunzișului tulpinilor. Pe tulpini
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]