909 matches
-
distrați în jocul fulgilor albi care nu contenesc dânsul, pe aleea ce pare că nu se mai termină. Ochii întrebători caută o stea, printre valurile atacate de neguri reci. Tăcute, coșurile caselor îngenunchiate în alb de zăpadă, împletesc în noapte fuioare de fum, într-un pled pufos, pe care adierea vântului îl va așeza cu delicatețe sub tălpile înghețate ale norilor călători. În negura nopții îmi voi ascunde tristețea sufletului, departe de clocotul chinuitor de peste zi, iar mâinile mele vor aduce
Pa?i ?n noaptea alb? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83370_a_84695]
-
părut că domul de gheață se topește. ÎNFRÎNGERE Ca fruntea mea să poarte diademul Ce fulgeră-n albastrele palate Am ridicat oștiri nenumărate Și-ncrezător, dezlănțuii blestemul. Dezlănțuii mulțimile-ntrunite Și năpădită fu întreaga zare Iar vremea prinse-ncet să desfășoare Fuiorul ei de ore nesfârșite... Mult timp, în pragul porții opaline, Am stat s-aștept heraldul biruinții, Am stat să-ntreb cuprinderile minții De crainicul trimis, ce nu mai vine. Nu vine, căci spre culmile-nghețate Oștirile n-au vrut să
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
rândurile celor ce s-au bătut sub Miltiade coborâse și preotul din Eleusis Portalele trufașe, sfruntând venirea lor, Răsfrâng mânii de bronzuri sub tremurul luminii Pe templul ars, pe cerul topit al Salaminii, Un fum gălbui înnoadă prelung, ca un fuior. Am azvârlit cununa, am desfăcut herminii Bogatele-i podoabe de fir. Drept sfânt odor: O lance, iar în dreapta un gladiu lucitor... Aici, în glia greacă ce-și poartă dârz măslinii. Soldat al Demeterei mă voi sădi adânc, Ca, mâine, când
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Să uiți de stângăcia băiatului ce sânt Că eu visez... cum pruncul flămând la sân, la maică, De carnea ta curată și albă, de nemțoaică. Mai rară ca răcoarea în luna lui Cuptor, Mi-ai lunecat în brațe, ai desfăcut fuior Tot părul ca un galben, întins eter de miere... Și m-ai făcut c-un lucru de preț mai știutor: Ca două sunt, nu una, femeie și muiere. CÎNTEC DE RUȘINE El știa să-njure bine Și cântece de rușine
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
-mi mișc mâinile, iar el moare în fața mea?” Lumina devenise atât de intensă, pur și simplu îl orbea, că abia a zărit corlata de deasupra capului cum se învârtea cu viteza unui vârtej de vânt, care ridică frunzele într-un fuior înfricoșător ce se pierdea peste crestele copacilor cuprinși de tristeța unei toamne potrivnice. * * * Când a deschis ochii, l-a văzut pe țârcovnicul Predoiu Traian lângă patul de la sobă, cel îngust, de lângă fereastră. Corpul îi era învelit cu o pătură de
A ULTIMA SPOVEDANIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364425_a_365754]
-
diurne, în timp ce Vasile Popovici își caută iubita în nopți albastre, în roua transparentă a dimineții, aceasta transformându-se, pentru o clipă, în curcubeu (Vremelnic ...). Și dacă ochiul lectorului e încântat de atâtea nuanțe, de aburii calzi ce se ridică precum "fuioare" din pământul reavăn, olfacția e și ea incitată de parfumul liliacului, al florilor de prun, de câmp, în timp ce auzul surprinde ciripitul păsărilor și murmurul frunzelor. Tatiana Scurtu adaugă și senzația tactilă, căci "pământul cu miros de cozonac" rodește "petale de
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
Ediția nr. 377 din 12 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului autori: Ovidiu Ardelean și Anne Marie Bejliu brazi în lumină focul viu clocotește eternă viață (AM) tandre sunete flautul sufletului viul foc-șarpe... (O) gândul candelă trup de foc viu tresare fuior de trăiri (AM) foc viu dansează înconjurat de ape ...perfecțiune... (O) adânc de ape viață verde ascunde flacără vie (AM) flacăra verde nemuritoare arde foc viu în inimi (O) inimi de piatră cenușa iubirilor foc viu păstrează (AM) Referință Bibliografică
FOCUL VIU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361565_a_362894]
-
a Pruncușorului Iisus. Însuși titlul volumului de versuri dedicate iernii este o invitație, o chemare la sfințenia cu care bunicii noștri așteptau Sărbătorile, iar icoana bunicii este înveșmântată totdeauna în văluri de borangic, cu fir subțire de mătase sau în fuioare de lână răsucite din fus, viitoarele hăinuțe, ciorăpei și căciulițe pentru nepoței. Meritorie este încercarea autoarei de a oferi copilașilor, în Prag de Naștere Sfântă, asemenea giuvaeruri lirice! Totul e feerie aici, de la portretul Doamnei Iarna: “Alb anotimp”: Iarna, mare
LA MULŢI ANI, DE ZIUA TA, MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362859_a_364188]
-
COJOCELUL ALB AL IERNII. Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 1082 din 17 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Cojocelul alb al iernii Se așează-ncet pe dealuri Spulberând omătul moale Care vine valuri, valuri. Peste câmpuri se ridică Largi fuioare de zăpadă Crivățul aleargă-n voie Troienind ca altă dată. Prin păduri vedenii ard Frigul brumei strașnice Turme mici aburc grăbite Spre sălașuri tainice Munții clatină ninsoarea Cețuri văile strecoară Iarna a acoperit cărarea Viscolul ne împresoară. Cojocelul alb al
COJOCELUL ALB AL IERNII. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363364_a_364693]
-
Cu tatuaj ombilichiu, Iubita mea din Kiseleff Cu fese zvelte-n relief, Iubita mea din Popa Nan Cu părul negru de catran, Iubita mea din Iancului Cu mers ca-n vârful acului, Iubita mea din Moșilor Cu glezne fine de fuior, Iubita mea din Rahova, Cu gură dulce de halva, Iubita mea din Grozăvești, Te amăgești, mă amăgești Și toate, voi, din București: Una iubesc, de la Giulești... Referință Bibliografică: iubita mea / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 893, Anul
IUBITA MEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363392_a_364721]
-
nr. 1603 din 22 mai 2015 Toate Articolele Autorului Miroase a smirnă printre icoane Candela veche se-aprinde în rai, Bunicul citește încă ceaslovul, Prin amintire, mâna să-mi dai! Pe brațe de nori o văd pe bunica, Cum toarce fuiorul acesta de dor, În liniștea pură nu cere nimica, E colțul tăcerii a lumii din sori! Văd parcă via cu mustul din teasc Și toți bostanii de prin grădină, La poartă de veghe e nucul bătrân, O creangă uscată se
BUNICII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362340_a_363669]
-
din scorburi, copacii turnau prin noapte Urme de smoala,-n care topeau aburi de ceață, Iar umerii reci aruncau peste ceafa și spate Tămâie, scrum, busuioc, în șanțuri de gheață. Lumină din ochi cernea infinit, prezentul tăcea - Timpul torcea din fuiorul cu ceasuri oprite, Iar luna pe crengi și pește frunzele ude zăcea - Cu fata de ceară, ochii-nfundați în orbite. Doar mai lasă-mi minutul să zbărnăie-n gură de drac, Că dintr-o stâncă, sub care adâncul veghează; Doar mai
MĂTURĂ-MI RACLA ŞI SPALĂ-MI CU LAPTE CRUCEA MURDARĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361043_a_362372]
-
folcloric „Mugurelu” din localitatea Lipănești-Prahova, condus de Mariana Pătrășcioiu. Adăugându-se unei astfel de distribuții în spectacol, prestigioase, prezentarea făcută de Georgel Nucă, precum și momentele sale de interpretare muzicală vocală au fost pătrunzătoare prin culoare, agerime și spontaneitate, ca niște fuioare de culori într-o diversitate scenică de ambianță și tematică. În mijlocul unui desfășurător de exemplaritate profesională și distribuție artistică elevată maestrul Constantin Arvinte a ieșit în scenă pentru a vorbi publicului, în linii libere, armonioase și captivante. A fost discursul
MARIUS BRUTARU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360955_a_362284]
-
îmi petrece, Căci cu cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea învățase și tatăl meu cântecul și îl
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de brad, lua mănunchiuri de cânepă sau in - ce avea în acel moment - și îi presa pînă ce partea lemnoasă a tulpinei se spărgea și rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte lemnoasă, după care intrau bunica și mama în activitate. Ele torceau fuiorul, năvădeau și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de brad, lua mănunchiuri de cânepă sau in - ce avea în acel moment - și îi presa pînă ce partea lemnoasă a tulpinei se spărgea și rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte lemnoasă, după care intrau bunica și mama în activitate. Ele torceau fuiorul, năvădeau și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
ce partea lemnoasă a tulpinei se spărgea și rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte lemnoasă, după care intrau bunica și mama în activitate. Ele torceau fuiorul, năvădeau și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne făceau nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau ștergare
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte lemnoasă, după care intrau bunica și mama în activitate. Ele torceau fuiorul, năvădeau și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne făceau nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau ștergare de pus la icoane, sau pentru șters vasele, mâinile și fața. Într-o zi, mai mulți copii de vârsta
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
și căpița de fân, pentru Dimitrie Bolintineanu, Dimitrie Paciurea, Dimitrie Gusti și Sfântul Dimitrie Basarabov - ocrotitorul Bucureștilor și pentru Bucureștiul interbelic și dintotdeauna, Pentru toaca schiturilor și clopotul batalului, pentru Turnu Severin, Turnu Măgurele și Turnul Chindiei, pentru meliță și fuior, pentru Foaia de minte, inimă și literatură, pentru florile de la Codlea și Sfânta Cuvioasa Parascheva de la Iași, pentru zâmbetul nepoatei mele și pentru Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul și pentru oasele milioanelor de eroi cunoscuți și necunoscuți
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
vinul fiert pe soba cu tăciuni. Mă-ntreb din nou, a nu știu câta oară: Ești supărat sau vrei să te răzbuni? Simt iz de cozonac și fructe coapte, În blânda atmosferă de Crăciun. La geam coboară pașnic Sfânta noapte, Fuiorul de-amintiri încerc s-adun... Copiii cântă vesele colinde, Eu nu le-aud, pierdută-n gândul meu. Pe cerul gri văd luna cum se-aprinde. Un bulgăre de foc, m-aprind și eu. Călătorind prin parcul de luceferi, Te caut
CRĂCIUN FĂRĂ TINE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367894_a_369223]
-
Ori rușinat... că-l ține vioreaua. Și printre nori căzuți în risipire, El, soarele, ascuns de-atâta vreme, Vădit timid, de parcă azi s-ar teme, Trimite semn, o palidă sclipire. Plâng streșini, lacrimi reci de gheață, Parcă, torcând, dintr-un fuior de nea. Natura... parcă s-a trezit și ea, Jur împrejur, plutește altă viață. De pe iubire s-a săltat tăcerea Și glasu-i strigă-n orice ciripit. Pe firul ierbii... abia ivit, Austru'-și plimbă-n tihnă adierea. Miroase-a mugur
MIROASE-A MUGUR... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367998_a_369327]
-
îmi petrece, Căci cu cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea învățase și tatăl meu cântecul și îl
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de brad, lua mănunchiuri de cânepă sau in - ce avea în acel moment - și îi presa pînă ce partea lemnoasă a tulpinei se spărgea și rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte lemnoasă, după care intrau bunica și mama în activitate. Ele torceau fuiorul, năvădeau și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de brad, lua mănunchiuri de cânepă sau in - ce avea în acel moment - și îi presa pînă ce partea lemnoasă a tulpinei se spărgea și rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte lemnoasă, după care intrau bunica și mama în activitate. Ele torceau fuiorul, năvădeau și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
ce partea lemnoasă a tulpinei se spărgea și rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte lemnoasă, după care intrau bunica și mama în activitate. Ele torceau fuiorul, năvădeau și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne făceau nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau ștergare
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]