5,695 matches
-
carton, răsucește coifuri din hîrtie lucioasă, atîrnă dintr-un colț în altul al camerei ghirlande împletite, aprinde lumînările din brad, pune artificiile pe calorifer, îndreaptă încă o dată fundele cutiilor împachetate în inimioare și Moș Crăciun și brăduleți și reni și fulgi expandați de zăpadă, uite-atîta de mari. E îmbrăcat în smoching, are un papion cu fluturași movalii și șosete lila. Șampania are 40C. Se aud vocile colindătorilor și ale băieților negri din background. După ce toate sînt la locul lor, nea Gică
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
mai sigură decît "hoția de-a dreptul, de bucăți și rînduri întregi" - "imitație prin derivare".) Manualul e un genial exercițiu de stil, de digitație pe claviatura cuvintelor, încercînd toate combinațiile și epuizîndu-le efectele, o paganiniadă verbală, cînd jucăușă, ușoară, ca fulgul, cînd grea, apăsătoare, ca piatra, cînd plină de lirismul cel mai înaripat, cînd tîrîtoare, terestră, cînd mușcătoare și rea, cînd duioasă și mîngîietoare. îndefinitiv, două sînt zonele limbii în care lucrează cu asupra de măsură imaginația lui Arghezi: vocabularul și
Inutile silogisme de morală practică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17032_a_18357]
-
Cât de necesar mai este Poemul, Poetul, în Cetate..., dacă Poetul e fulgul ce cade-n celesta câmpie zebrată..., dacă Poetul e steaua ce are cireșe la ureche aidoma androginului galactic..., dacă Poetul e-o mânătarcă de vid printre constelații, ori o astral-frunză..., dacă Poetul e ființa după a cărui frunte de sabie-dacă
Dacã Poetul e-o mânãtarcã de vid printre constelaţii. In: Editura Destine Literare by Ion Pachia Tatomirescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_238]
-
vraciul local, un om rău și urât pe care-l chema Gîîî, vrând să se răzbune pe părinții frumoasei Eeee, datorită unui lucru pe care n-am reușit încă să-l deslușesc, îi preschimbă pe cei doi tineri în doi fulgi de zăpadă. Când îi căutară, fiindcă nu mai se dădeau văzuți, ia-i de unde nu-s... Atunci, mama Ka, plângând și sfâșiindu-și veșmintele de blană, începu să umble încoace și încolo, întrebând de feciorul și de mireasa feciorului ei
Doi fulgi de zăpadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15940_a_17265]
-
mireasa feciorului ei. Abia când ajunse înapoi, în Laponia, vraciul laponilor, care era un om înțelept, după ce cercetă semnele văzduhului, o înștiință pe mama Ka, prea buna, că cei doi fuseseră preschimbați de vraciul cel rău, din Alaska, în doi fulgi de zăpadă. Aflând aceasta, mama Ka, lapona înțeleaptă, care cu câțiva ani în urmă făcuse o vizită în România, unde își îngrijise reumatismul la Amara, se duse într-acolo, unde cunoscuse o doctoriță bună și cumsecade, care, pe numele ei
Doi fulgi de zăpadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15940_a_17265]
-
să nădăjduiască, sărmana, că își va revedea într-o zi feciorul și pe mireasa lui tânără și iubitoare. Doctorița Asklepia făcu ce făcu, se interesă pe la vracii lor mai mari din America, aflând că Ugu și Eeee, preschimbați în doi fulgi de zăpadă de vrăjitorul cel rău, ajunseseră amândoi... unde credeți, dvs.? tocmai pe o altă planetă din cer, duși de vânt și troieniți în lumea străină și singuratică a acelui corp ceresc. Cum, necum, doctorița Asklepia interveni și i se
Doi fulgi de zăpadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15940_a_17265]
-
ajunseseră amândoi... unde credeți, dvs.? tocmai pe o altă planetă din cer, duși de vânt și troieniți în lumea străină și singuratică a acelui corp ceresc. Cum, necum, doctorița Asklepia interveni și i se aduse la cunoștință că cei doi fulgi de zăpadă puteau reveni la locul lor, dacă mama băiatului, Ka, ar fi întâlnit în țara ei, Foca-zeiță și i-ar fi spus păsul... Ceea ce și făcu... Întorcându-se după un timp la buna ei prietenă din România, doctorița Asklepia
Doi fulgi de zăpadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15940_a_17265]
-
se dezlănțui deodată, începând să ningă bogat și troienind totul. Doctorița Asklepia și cu mama Ka ieșiseră la plimbare, abia înotând printre nămeții mari și înfruntând ninsoarea. Deodată ninsoarea deasă și măruntă se mai liniști, și începu să ningă cu fulgi grei, luminoși... La un moment dat, în timp ce fulgii aceștia cădeau peste ei, un glas se auzi în înaltul cerului, iar doi fulgi de zăpadă imenși, ca două sănii, se lăsară val vârtej spre cele două ființe pământești. Ka își recunoscu
Doi fulgi de zăpadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15940_a_17265]
-
troienind totul. Doctorița Asklepia și cu mama Ka ieșiseră la plimbare, abia înotând printre nămeții mari și înfruntând ninsoarea. Deodată ninsoarea deasă și măruntă se mai liniști, și începu să ningă cu fulgi grei, luminoși... La un moment dat, în timp ce fulgii aceștia cădeau peste ei, un glas se auzi în înaltul cerului, iar doi fulgi de zăpadă imenși, ca două sănii, se lăsară val vârtej spre cele două ființe pământești. Ka își recunoscu feciorul numaidecât... Era Ugu și, îndată după el
Doi fulgi de zăpadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15940_a_17265]
-
nămeții mari și înfruntând ninsoarea. Deodată ninsoarea deasă și măruntă se mai liniști, și începu să ningă cu fulgi grei, luminoși... La un moment dat, în timp ce fulgii aceștia cădeau peste ei, un glas se auzi în înaltul cerului, iar doi fulgi de zăpadă imenși, ca două sănii, se lăsară val vârtej spre cele două ființe pământești. Ka își recunoscu feciorul numaidecât... Era Ugu și, îndată după el, sosi și Eeee... Ținându-se de mână, cu capetele înconjurate de un nimb ceresc
Doi fulgi de zăpadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15940_a_17265]
-
sănii, se lăsară val vârtej spre cele două ființe pământești. Ka își recunoscu feciorul numaidecât... Era Ugu și, îndată după el, sosi și Eeee... Ținându-se de mână, cu capetele înconjurate de un nimb ceresc, lucrat în geometria binecunoscută a fulgilor de zăpadă, ei își salutară și apoi își îmbrățișară cu dor mama... Doctorița Asklepia, care nu umblă cu farmece, și care poate fi crezută, va mărturisi, încuviințând că totul s-a petrecut astfel. Cele două însoțiră minunata pereche de tineri
Doi fulgi de zăpadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15940_a_17265]
-
în pragul ușii, ca de obicei. Este iarnă. Ninge bogat. Sidonia intră în casă. Locuia la parter. Vreun ceas și ceva își vede de treburile casnice, cinează până târziu când se duce la fereastră să vadă cum ninge. Ningea cu fulgi mari. Când, sub fereastră, în lumina geamului, vede o siluetă nemișcată, un veritabil om de zăpadă. Pe cap, acest om de zăpadă nemișcat, înghețat tun poartă un fel de coroană de omăt foarte înaltă... Când Sidonia se uită mai bine
De partea lui Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15987_a_17312]
-
-și pună capul În poala ei și să plângă cum făcea atunci, În copilărie, când era bolnav. Căci „bolnav“ era și acum. Se simțea greu de atâtea gânduri și singur În bătaia vântului, amenințat de forțe oarbe și ucigașe. Un fulg ușor i-a trecut prin față și a avut o tresărire. A avut senzația că Îl aude pe Valerie Floroiu, șoptindu-i de pe celălalt tărâm: Curaj, Mihai! Aceasta e menirea pe pământ. Curaj! Simțind că primește de undeva, dintr-o
A fost o lume. In: Editura Destine Literare by Ion Floricel-Țeicani () [Corola-journal/Journalistic/81_a_355]
-
e mai curînd tandră, revolta sa e fin ironică. Avangarda se conștientizează nu doar prin sine, ci și contextual: ,,eu nicolae magnificul însămînțez pătimaș frumusețea stranie am geniul de-a rîde de mine însumi/ de-a jupui minciuna teribilă de fulgi și de blănuri de-a scuipa în nămolul ochiului pe cel încrezut/ de-a viola umbra catedralelor răscoapte de-o glorie putredă infectă bolnavă înșelătoare ca un vin prefăcut/ mi-e bine paradoxal în fața oglinzii ceea ce pe alții i-ar
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
Faima publică (până la radio-Televiziunea actuală): ,,Monstrum, horrendum, ingens, cui quot sunt corpore plumae/ Tot vigilas ocului subter, mirabile dictu/ Tot linguae, tot dens ora sonant, tot subrigit aures... Tam ficti pravique tenex quam nuntia veri." ,,Monstru fioros, uriaș, care câți fulgi are pe trup, Tot atâția ochi veghetori are sub fiecare, și, nemaiauzit, Tot atâtea limbi și guri dau glas ciulindu-și tot atâtea urechi... Crainic tenace al minciunii și netrebniciei cât și al adevărului"... (E ceea ce i se potrivește perfect
Carmen et error by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15752_a_17077]
-
cea a impulsurilor sale vitale: "Vreau să mușc rădăcina reînceputului./ Vreau să fiu sînul/ din care s-a vărsat soarele./ Sau măcar un ram, o zăvorîre de mugure/ în această măruntă coajă/ A nemuririi unde pentru a se bucura/ Cad fulgii lumilor" (Acolo). Elementele naturale apar înnobilate de obîrșia lor divină, care face ca abordarea lor pe filiera voluptății senzoriale să nu oculteze puritatea adorației, în perspectiva infinitei regenerări: "Tu, întrebarea mea și carne bună,/ Catifelare însăși a invizibilului./ O clipă
Un homo duplex by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11903_a_13228]
-
și albastru, pe care o țineam strîns în mînă, ascultîndu-i bătăile inimii." El e străinul, atît de cunoscut totuși, căruia nu-i poate vedea chipul. Îi simte în schimb prezența, într-un ultim decor, al lui decembrie 1996, în fiecare fulg din zăpada căzută, ca în Morții lui Joyce, peste vii și dispăruți la fel. Pe el îl recuperează, încet-încet, prin rugăciunea isihastă, încununarea unui fel de vita contemplativa, "condusă" împotriva risipirilor. Existența profundă, neschimbată de timp, ca zăpada încă necălcată
Străinul din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11973_a_13298]
-
cer grămadă", și " Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară". Din nou, G. Călinescu fantasmează în mod precipitat: "Imaginația e o vreme îngrozită de putința unei ninsori totale, de sfârșit de lume, până ce zurgălăul spulberă sinistrul vis". Dar nu, bogăția fulgilor e un imens ecran pe care "mândra țară" e proiectată într-o avantajoasă armură de zale argintii. Iar strofa a doua cuprinde un distih ce-ți taie răsuflarea, când te aștepți mai puțin: Soarele rotund și palid se prevede printre
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
văzduh. AL DOISPREZECELEA CEAS Vremea urcă în imponderabil, Păsările sub zborul cărora moleculele de aer mor Poartă tăcerea între particule, Doar mișcarea browniană în dezordinea ei Ordonează apa de ploaie Din paharul de pe masă. Cântecul mierliței pune miere în levitația Fulgului de păpădie Dus mai departe în interiorul zilei Cum orele sunt plimbate de indicatoarele ceasului Pe cadranul numerotat de cineva Ce n-a știut să numere Decât până la al doisprezecelea ceas. ------------------------------- Al Florin ȚENE februarie 2015 Cluj-Napoca Referință Bibliografică: Al Florin
CONTEMPORAN CU DUMNEZEU (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382731_a_384060]
-
grijă, acolo, pe vatră... M-AM VISAT CU TINE... M-am visat cu tine, Mamă Și mi-e lacrima sărată, Noaptea-n valuri se destramă, Zorii limpezi mi se-arată. Ce mi-ai spus eu nu mai știu, Ca un fulg așa-mi erai În Poemul care-l scriu, În poemul ce-l citeai Ca pe-o dulce rugăciune Pe pământul plin de dor, Din acele vremuri spune Câte versuri te mai dor? Cel mai scump volum, „Acasă” L-ai purtat
POEME DE PE MUNTE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382730_a_384059]
-
Acasă > Poeme > Sentiment > -IUBIȚI VESTITORII: BRÂNDUȘE, GHIOCEI ȘI VIORELE! Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 2244 din 21 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Pământul e încă stăpânit de-o albă iarnă, În ghiocei se vor preface fulgii de zăpadă, Dar un viu alb îl va-nlocui pe-acesta rece Și va-ncălzi speranța cu mireasma-i dulce. O primăvară timpurie inalță-un ghiocel Din frig și-ntuneric, făcându-l un simbol, El strigă cu putere bătând din clopoțel
-IUBITI VESTITORII: BRÂNDUŞE, GHIOCEI ŞI VIORELE! de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382798_a_384127]
-
amoruri vii sau terne, Mă-nvăluie-n iubire... Aspru jar! Mă simt atât de singur... Câteodată... Chipul tău dulce-mi ninge dor boem, Un gând apus, o filă demodată, În cartea vieții, dalb, caduc poem. Tresar sub pașii tăi muguri și frunze, Fulgi poposesc pe pleata-ți de argint, Ne contopim, încinși... Îți simt pe buze Păcatul, gingaș rai, celest alint. Mă simt atât de singur... Astă iarnă Se frânge elegiacă... Jar și ger! Tu?... Ești departe, dulce-amară taină... Ești lângă mine, caldă
SOLITUDINE HIBERNALĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382819_a_384148]
-
Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 2244 din 21 februarie 2017 Toate Articolele Autorului În câte ploi să mă ascund Trecând prin tine, aer sfânt, Să vărs iubire pe pământ, Pentru acel de dor flămând? Și-n câți din fulgii ce plutesc Să cern din puritatea ei, Să troienesc cu ei alei Pentru acei ce se iubesc? Sau câte-n noapte adieri Dospind de-arome și nectar, Să port spre sufletul amar, Ca mult dorite mângâieri? Adie-n picături sau
DĂ, DOAMNE, DORUL SĂ-L ALUNGI! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382814_a_384143]
-
ce plutesc Să cern din puritatea ei, Să troienesc cu ei alei Pentru acei ce se iubesc? Sau câte-n noapte adieri Dospind de-arome și nectar, Să port spre sufletul amar, Ca mult dorite mângâieri? Adie-n picături sau fulgi, Al vrerii Tale mir și semn Pentru iubirea mea îndemn, Dă, Doamne, dorul să-l alungi! *** Referință Bibliografică: Dă, Doamne, dorul să-l alungi! Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2244, Anul VII, 21 februarie 2017. Drepturi
DĂ, DOAMNE, DORUL SĂ-L ALUNGI! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382814_a_384143]
-
Simona Tache Am citit prin ziare despre cazul unui papagal care a fost băgat pe Prozac pentru că, depresiv fiind, isi smulgea fulgii de pe el și dădea din cap toată ziua, ca apucat de streche. Potrivit experților, cică păsările tropicale sunt foarte sensibile, iar numărul celor care au nevoie de antidepresive este în creștere. Cu alte cuvinte, trăim vremuri din ce in ce mai nasoale. După ce-
Atentie, cad fulgi! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19814_a_21139]