519 matches
-
variată de lucrări, În timp ce socialismul științific s-a caracterizat printr-o producție individuală mai degrabă cu titlu de excepție - și acestea ofereau aproape În exclusivitate explicări ale documentelor de partid. În ciuda denumirii de „socialism științific”, această teorie nu s-a fundat pe o „sociologie marxistă”, ci pe „filosofia marxist-leninistă”. Și, În fapt, profesorii și cercetătorii din acest domeniu nu aveau o pregătire sociologică, ci filosofică. Marxism-leninismul părea a ocupa integral teritoriul explicației societății. Mai ales În perioada revoluției și a introducerii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1970, preocuparea pentru a fixa poziția sociologiei În contextul epistemologic marxist-leninist a scăzut rapid. Autorii citați mai sus - cu siguranță, din motive de ocolire a unei opțiuni dificile ideologic -, adoptă o poziție În aparență dogmatică: sociologia În România este marxistă, fundată pe paradigma marxist-leninistă. O asemenea atitudine eu aș taxa-o a fi un sacrificiu responsabil al unor profesioniști. Cred că ea a reprezentat o tentativă de a salva sociologia românească prin afirmarea utilității sale pentru societatea socialistă românească și conformitatea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
-i și o caracteristică pronunțat empiristă. Empirismul a fost un mijloc de protecție, evitându-se generalizări și explicații expuse reacțiilor ideologice și politice negative ale regimului, dar a reprezentat și un instrument important al reformei sociale. Sociologia românească s-a fundat, În consecință, pe paradigma universală a sociologiei, mai ales cum fusese ea dezvoltată În Occident. Această teorie poate fi ușor verificată chiar printr-o trecere În revistă a titlurilor lucrărilor publicate În perioada comunistă cea mai grea. Evident, ele nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
investite cu autoritate. În consecință, tranziția ar fi saturată de o patologie socială fără limite. Modelul cultural al lui Durkheim este, în bună tradiție iluministă, binar: sacru vs profan, solidaritate mecanică vs solidaritate organică, normal vs patologic. Dihotomia explicativă este fundată pe distincția tranșantă dintre societatea tradițională și cea modernă, întrucât sociologia, devenită deja o știință socială specializată, căuta să explice modul de configurare și constelațiile constitutive ale societății moderne izvodite în cadrele celei tradiționale, ce părăsea scena istoriei. Prin Durkheim
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în numele principiului nonintervenției în problemele de familie și pe de altă parte, o cultură modernă a egalității și respectului, incluzând elemente ale unor atitudini romantice. Atitudinea regimului socialist față de violența împotriva femeii Regimul socialist a promovat în mod explicit ideologia fundată pe principiul egalității absolute între sexe și al respectului față de femeie ca ființă umană. Din punctul de vedere al ideologiei socialiste, nici o formă de violență împotriva femeii nu este legitimă. Promovarea drepturilor egale în toate domeniile sociale și a egalității
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
mai puțin costisitoare, intervenția sindicatelor lipsesc cu desăvârșire. Educația este un factor adesea neglijat iar insuficiența studiilor în acest domeniu reprezintă un element determinant în subdezvoltarea abordărilor comunitare ale violenței față de femeie. În afară de aceasta, politica socială în domeniu s-a fundat pe presupoziția contraproductivă, dovedită pură naivitate, că dezvoltarea organizațiilor nonguvernamentale ar putea oferi soluții „magice”. În realitate, insuficienta dezvoltare a politicilor publice în acest domeniu reprezintă o cauză a nivelului scăzut al conștientizării comunitare a problemei și a lipsei de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
faptul că Brukenthal înființează o bibliotecă publică cel puțin de rang central-european; că la Blaj, orizontul de idei al școlilor naționale românești de factură iluministă este deschis de bibliotecile aici constituite încă la 1747; că la Alba-Iulia episcopul Batthyăni Ignăc fundează una dintre cele mai frumoase și valoroase colecții documentare din Europa; că instituțiile ecleziastice se întrec în procurarea de cărți - este cazul mănăstirilor ridicate de minoriții franciscani la Arad, Radna, Deva, Cluj și Timișoara; că la Oradea episcopatul greco-catolic, aflat
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și cel urban. Ele vor trebui completate de măsuri eficiente și în viitor. Se aproximează că acest obiectiv esențial pentru incluziunea copiilor și viitorilor tineri/adulți în procesul educațional de formare va putea fi atins, dacă se continuă reforma învățământului fundată pe o filosofie a calității și educației pentru toți, prin crearea unor șanse egale, până în 2012. O sursă de excluziune gravă este lipsa grădinițelor în multe localități rurale, lipsa educatorilor și a resurselor financiare necesare funcționării acestor grădinițe conducând la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
își trage încă o dată nasul cu putere. — Ne riscăm viața numai din plăcere. Nu pentru câștig sau plată. — Și noi facem la fel, comentează acru Rufus. — Nu te da mare, că nici tu nu ești de-al lor, mârâie în fundat germanul. Nu e pus la punct și agresivitatea din tonul lui sporește: — Prețul acestui joc atât de îndrăzneț este desfătarea pri virilor... — Stai așa, măi cocoș! îl întrerupe batjocoritor instructorul. Simte că-și iese din fire. Dacă nu-ți place
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
la persoana I singular și plural. „Epoca întemeierii orașului Iași, ca și a mai tuturor orașelor vechi din lume, se pierde în noaptea vremurilor. Nimeni și nimic nu ne poate spune cu siguranță când și prin ce împrejurare s-a fundat, întemeiat și mărit această politie; dacă ea a luat ființă prin porunca unui cârmuitor de gloate, sau prin trebuința de așezare a unor triburi pribege, dacă a răsărit din propășirea sau oploșirea unor indivizi, ori a unor familii răzlețite, la
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
în locul celei reprezentând-o pe lupoaică alăptându-i pe Romulus și Remus. Copilașii din bronz chirciți sub țâțele lupoaicei erau mereu furați de etnia țigănească și expuși în Obor ca cei doi zei principali ai panteonului rrom. Rromulus și Rremus fundaseră Rroma, inventaseră limba rromalo, al cărei dialect sărăcăcios era italiana din zilele noastre. După ce Zuza fu turnată în bronz în piața Cosmonauților, tanti Cucu, zisă și Piratu’ sau Madona cu trandafiri, se înscrise în Partidul Democrat și contribui hotărâtor la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
cotidiană în societățile mai complexe. Accentul este pus aici pe aspectele de psihologie socială, pe reconstrucția metodelor prin care omul se orientează în activitatea zilnică, descrie, explică și interpretează propria lume, subliniindu-se caracterul dinamic al acestor construcții. Etnometodologia, fiind fundată pe fenomenologie (în special A. Schutz) este mult mai profund interesată în dezvăluirea sensurilor, semnificațiilor de bază pe care le proferează actorul în viața cotidiană. Urmărind asemenea scopuri, conceptele utilizate și datele obținute sunt mai riguroase, dar și mai puțin
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
indivizilor de la care emană; actorul social individual, care deși își desfășoară activitatea într-un sistem complex de constrângeri, se socializează prin activitatea sportivă, model după care comportamentul rațional al individului se bazează pe urmărirea interesului imediat. Raționalitatea acțiunii nu se fundează doar pe interesul economic, ci și pe interesul simbolic sau pe elemente de natură cognitivă, condiționată fiind și de elementele de natură informațională de care avem nevoie pentru a acționa, activitatea mentală de percepție, memorie și reprezentare prin care actorii
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
Dumnezeu, scria despre sine: „Diogene fără făclie, eu caut viața cea nouă”. De educație familială laică și pozitivistă, sfâșiat în interior de probleme existențiale într-o oscilație continuă între dorința du-pă perfecțiune și conștiința limitelor sale, Rèbora a fost cu-fundat pentru mult timp în întunericul cel mai profund; simțea că „este înmormântat în moarte”, dar inima sa deschisă în fața Misterului îl va conduce să străbată căi de eliberare și de realizare de sine: Frammenti lirici din 1913, Canti anonimi din
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
totuși să mă vedeți, fiind prevenit asupra felului în care arăt, vă rog să veniți sâmbătă 27, la noi acasă, după-amiază la 5. Părinții, din păcate, sunt tocmai atunci plecați într-o vizită. Aștept răspunsul dumneavoastră cu nerăbdare, Iulia Margulis Funda de la semnătură a ieșit cam boțită, semn că nu sunt în toane bune. N-o să-mi plâng de milă: ochii, măseaua care trebuie scoasă, les règles, curățenia care nu se mai termină, ba parcă abia începe, fiindcă abia acum e
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
centrat nu pe un model de realizat (comunism reformat sau capitalism), formulabil de la început, ci pe un proces de schimbare „pas cu pas”, care să ducă treptat, din aproape în aproape, la un nou mod de organizare socială. Proiectul era fundat pe câteva presupoziții istorice: cel puțin pe termen mediu, Europa va evolua pe liniamentele celor două sisteme a căror confruntare va fi înlocuită cu apropierea, cooperarea și, eventual, chiar convergența. În anii ’60, Occidentul însuși lansase teoria convergenței: printr-un
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
soluționării diferențelor de interese și de armonizare a actorilor sociali, ca o componentă nouă, specific europeană a democrației. În sfera politicilor sociale: • asimilarea modelului comun al Europei Occidentale - statul bunăstării; • asimilarea direcțiilor elaborate de UE: construcția unei societăți europene noi, fundată pe valoarea coeziunii sociale și promovării incluziunii sociale, complementar cu reducerea rapidă a sărăciei; • coordonarea în creștere a politicilor sociale în cadrul Europei; • supravegherea polarizării sociale, prin limitarea inegalităților excesive; • protecția socială a segmentelor sociale în dificultate, complementar cu o politică
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
caracterizată printr-un grad ridicat de iraționalitate și o tehnologie uzată moral. Ea trebuia, în consecință, restructurată. Ca în orice schimbare fundamentală, dificultățile sunt inevitabile, dar populația se aștepta ca acestea să fie rapid depășite, cu costuri reduse. Optimismul se funda pe o serie de premise favorabile. În primul rând, entuziasmul, voința politică și mobilizarea colectivă reprezentau o sursă importantă a unor schimbări rapide și de succes. În al doilea rând, procesul de schimbare în care Româna se angajase dispunea de
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
a fi apostolii reformei: orice schimbare care le trecea prin minte peste noapte era prezentată a fi „adevărata reformă”; orice îndoială în legătură cu calitatea acesteia era sever reprimată cu eticheta de „antireformă”. Acest joc al inovațiilor frenetice pare a se fi fundat pe următoarea rațiune: nu e foarte importantă calitatea reformei; orice schimbare este pozitivă, reprezentând o depărtare de pericolul rămânerii în structurile comuniste. Ca rezultat al multiplelor distorsiuni în relațiile politice, mediul comunicării politice, suprasaturat de conflicte și acuzații partizane, cu
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
dezvoltării mecanismelor de control asupra justiției. S-a creat astfel un dezechilibru structural: justiția a devenit singura componentă importantă a sistemului public care, nefiind sub un control suficient, se plasează deasupra legii. Un sistem democratic cu o funcționare normală se fundează pe asigurarea unor modalități de control reciproc al tuturor componentelor. Promovarea inamovibilității corpului judecătoresc fără a fi pregătite în prealabil mijloacele de control al calității actului juridic este considerată acum de mulți observatori ca o importantă sursă de corupție și
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
dezvoltări, independente de ideologia partidelor politice, pot fi găsite în țările din America Latină. Realitatea cercetată este cea a societății capitaliste a secolului al XIX-lea sau a societăților subdezvoltate din secolul XX, puternic antagonizate social. Atitudinea față de realitatea capitalistă se funda, pe de o parte, pe critica structurală a acesteia, iar pe de altă parte, pe încercarea de articulare a unui program de schimbare structurală. Schimbarea avută în vedere se centra pe promovarea, prin revoluție, a unui nou model de organizare
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
unor strategii de acțiune decise prin mecanismele de autoritate. Ca produs al unui complex instituțional, strategia tranziției nu poate fi găsită nicăieri expusă într-o formă sistematică, ci există ca o structură ideatică într-o rețea de comunicare și interacțiune, fundată pe autoritate și putere. Ea s-a constituit în timp, cu adăugiri impuse de noile probleme, cu fluctuații și modificări continue în funcție de rezultatele aplicării sale. Pentru a descrie sistematic asemenea configurații ideatice colective, cu o mare fluiditate, dezvoltate de instituțiile
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
sociale oarecare sunt, evident, rezultat al acțiunii oamenilor, dar acestea, la rândul lor, sunt expresia structurilor profunde ale realității sociale. Acțiunile actorilor sociali - inclusiv modul lor de gândire, preferințele lor - trebuie explicate prin structura socială profundă. O asemenea explicație se fundează pe metoda reducției structurale (Zamfir, 1999). Pentru ilustrare, voi folosi într-o formulare liberă expresia celebră a lui Marx: pe mine (evident, ca sociolog) nu mă interesează ce gândește, simte sau dorește un proletar sau întregul proletariat la un moment
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
negociate exprimă mai mult rațiuni cognitive sau jocul intereselor și orientărilor specifice mulțimii participanților la proces? Există două răspunsuri posibile la această întrebare. Primul, pentru care optează clar teoria actuală a tranziției, este accentuarea perspectivei cognitive. Teoria tranziției s-a fundat tacit pe postulatul neutralității social-politice a opțiunilor strategice. Opțiunile strategice nu exprimă opțiunile sociale ale actorilor, ci decurg natural din obiectivele globale ale tranziției și din stocul acumulat de cunoștințe. Actorii care elaborează/adoptă/susțin opțiunile strategice o fac fără
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Priboi, 2000). Occidentul a susținut puternic segmentul politic intern, marginal ca suport popular, interesat de promovarea unui set de revendicări de tip restaurativ: accesul la putere al partidelor istorice, reinstaurarea monarhiei, restitutio in integrum a proprietății. O asemenea orientare se funda pe următorul principiu: socialismul a fost o cută aberantă a istoriei care trebuie complet eliminată, cu toate efectele/produsele sale. Este o lecție și pentru viitor: orice acțiune de tipul celei comuniste, cum e naționalizarea proprietăților, este istoric ilegală și
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]