70,946 matches
-
Ca atare, o parte din articolele cuprinse în Titlul I și aproape toate cele 43 de articole ale Titlului II, adică mai bine de o treime din cele 152 de articole ale Constituției, au fost rezervate drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor. Printre acestea, un loc important îl ocupă textele rezervate dreptului la identitate, libertății conștiinței, libertății de exprimare, dreptului la informație, dreptului la învățătură, dreptului la ocrotirea sănătății, dreptului la protecția socială a muncii etc. Dacă facem însă abstracție
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
viață culturală și de a beneficia de progresul științific și de aplicațiile sale." Actul Final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa, semnat la Helsinki la 01.08.1975, prevede că: "Statele participante vor respecta drepturile omului și libertățile fundamentale, inclusiv libertatea de gândire, conștiință, religie sau de convingere pentru toți, fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie. Ele vor promova și încuraja exercitarea efectivă a drepturilor și libertăților civile, politice, economice, sociale, culturale și altele care decurg toate
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
și cultura română nu mai au de mult a face dovada existenței lor. Rămân însă problemele supraviețuirii, iar aceste probleme nu pot fi soluționate fără intervenția determinată a statului. În regimul democratic al separației puterilor, normele legale relative la problemele fundamentale ale societății emană de la puterea legiuitoare și, cel mai adesea, au suport constituțional. Ca atare, având în vedere marea mobilitate a normelor dreptului administrativ, nu este potrivit ca reglementarea problemelor culturii să fie făcută doar pe calea unor acte normative
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
reducere absolută a stării de a fi Fără destin. Cum să mai vorbească în aceste condiții de apartenența la o patrie, simțită ca un "blestem național"? Bucuria de a crea Toată complexitatea aceasta de sentimente care se rezumă la experiența fundamentală a "refuzului", a eșecului, a cărui încarnare este personajul central Köves din partea a doua a romanului Eșecul, provine din refuzul publicării primului roman, Fără destin, sub pretextul lipsei de expresie artistică a experienței trăite în Lagăr. Amintim că prima carte
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
picturii de factură postbizantină colaborează perfect, toate celelalte sînt guașe, pasteluri și uleiuri. Dar chiar dacă Silvia Radu mută acum accentul pe un alt gen și își deconspiră interesul constant pentru pictură, pînă acum oarecum o anexă a sculpturii, datele ei fundamentale rămîn neschimbate. Lumea sculpturii sale, aceea în care elenismul, paleocreștinismul și hieratica bizantină se îngînă spre a dezvălui o expresivitate plastică inconfundabilă, se transferă deplin în pasteluri. Figuri angelico-elenistice, portrete încremenite într-o atitudine monumentală și într-o expresie de
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14148_a_15473]
-
sînt, în acestă zonă a vocabularului, numele populare pentru diavol: ucanel, ucigaie, ucigan, sau substitutele eufemistice din tiparul ucigă-l crucea (ucigă-l toaca / tămîia / pietrele / bolovanii /vederea / mînia / focul / întunericul etc.). Remarcabilă e mulținea de sensuri a unor cuvinte fundamentale - a umbla, a (se) uita, a umple, umbră, urmă; merită să fie cunoscută și bogăția de expresii și locuțiuni înregistrate la cuvintele-titlu unde, unghie, ureche. Între toate acestea, semnalez în încheiere - pentru valoarea sa pitoresc-senzaționalistă - înregistrarea termenului "tehnic" urcelnic : "gaură
De la «u» la «uzuș», prin «urcelnic» by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14170_a_15495]
-
vreun an și ceva au inundat canalele de televiziune, paginile ziarelor și radiourile. Roboței de subsol, cu defect de fabricație, ei își găsesc, în fine, legitimitatea, după ani îndelungați de marginalitate, nesiguranță și difuză teroare. Noua categorie a pesedeului-junior diferă fundamental de băiețașii aflați în linia a treia sau a patra a sistemului comunist. Șefi pe la pionieri, la UTC, la studenți, aceia apucaseră să fie virusați de sistem. Nu e unul liber de bolile clasice ale activistului bolșevic: bețivăneala, curvușagul, delăsarea
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]
-
nu din vreo lipsă a potențialului creator, cât mai ales din nesiguranța unei finalități editoriale. Cine s-ar încumeta, bunăoară, să traducă textele dificile ale lui Adorno, fără un contract ferm? În consecință, continuăm să ignorăm cu grație o carte fundamentală precum Philosophie der Neuen Musik, ca și monografiile sau studiile semnate de filosoful-muzicolog. În timpul scrierii acestui articol, îmi arunc privirea asupra unui interviu consistent cu unul din cei mai temeinici muzicologi din România, Francisc László. Interviul în sine, apărut recent
Confesiune by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14179_a_15504]
-
rîu și nu știe cînd vine arșița; frunzele lui sînt verzi, la timp de secetă nu se teme și nu încetează a rodi»". Poezia ar fi o formă sublimată a dragostei (a empatiei, cum ar zice esteticienii), a acelui simțămînt fundamental care chezășuiește absoluțiunea. Aserțiune întărită din nou cu citate evanghelice: "De nu avem dragoste, nimic nu se poate, cu atît mai puțin mîntuirea. Ne zice Sfîntul Apostol Pavel în Prima epistolă către Corinteni, cap. 13, 1-8. Și nu uită, tot
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
aceleași drepturi - evident, cu excepția extremiștilor. Cînd, în 1938, Carol a instaurat un regim autoritar (și nici pe departe dictatorial), a făcut-o împins de situația externă, de contextul european specific în preziua războiului; dar nu a adus vreo știrbire drepturilor fundamentale ale omului: nu avem decît să-i comparăm regimul cu ceea ce se petrecea în țările vecine nouă, dictaturi autentice, precum Ungaria, Polonia, Iugoslavia, pentru a nu mai vorbi de Uniunea Sovietică. Deceniul 1930-1940 a însemnat, pentru țara noastră, o evidentă
Scrisori portugheze - Carol II by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14239_a_15564]
-
de Cuvintele sale, salută publicarea Manualului de descompunere a "gânditorului crepuscular" Cioran, "venit din România", care "contra optimismului senin prin care omul triumfă asupra absurdității lumii și a propriei condiții (...) se ridică, mânios și disperat, iar ca răspuns la ’întrebarea fundamentală’ clamează un nu furios". El crede încă în ceva, fiindcă scrie, se confesează și își cântă nefericirea" - adaugă comentatorul din 1949. Pentru că o modulează într-o limbă cu atât mai admirabilă cu cât este de împrumut, pentru că o distribuie artistic
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
retrospective organizate la Paris, în alte mari orașe europene și americane, dedicate unor pictori ca Chardin, Watteau, Fragonard, Poussin, desenelor franceze din colecția Prat, picturii franceze din colecții americane, toate însoțite de cataloage care sînt rodul unor studii și cercetări fundamentale pentru cunoașterea și reevaluarea operei artiștilor amintiți. I se datorează, de asemenea, îmbogățirea colecției departamentului de pictură al Luvrului cu un număr impresionant de capodopere într-un timp record, după cum și reorganizarea expunerii de pictură franceză în cadrul proiectului "Marele Luvru
A ști să vezi by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/14208_a_15533]
-
o să-i spună "Blîndul domn Tinu", sau "Blîndul domn Dinu" (sau Zinu, nu contează, "lumea va înțelege despre cine e vorba"!). Ca-n articolele stupide de pe vremuri, aflăm că va fi "un film-dezbatere, care va pune în discuție cîteva probleme fundamentale ale condiției umane și, mai ales, ale societății noastre"! Pentru ca tacîmul să fie complet, ni se servește și un omagiu adus producătorului : "Dacă domnul Nicolaescu, care are un miros incontestabil la public, a acceptat, ba chiar s-a oferit să
Servicii complete (pentru Sara și Tinu) by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14258_a_15583]
-
se poate vorbi de așa ceva) a comunismului românesc. Mai mult avîntîndu-se pe tărîmul contrafactuals conditions, profesorul Tismăneanu sugerează cam care ar fi fost destinul României dacă Lucrețiu Pătrășcanu ar fi ajuns să preia puterea: "...în epoca respectivă Pătrășcanu avea datele fundamentale (...) pentru a construi un comunism național, nu în sensul lui Enver Hodja, ci în sensul lui Tito. Dacă se mergea spre iugoslavizare, s-ar fi mers spre destalinizare plus desovietizare. Dacă se mergea spre albanizare, se mergea spre desovietizare și
Inocenți cu mîini murdare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14277_a_15602]
-
nu e radicalizată, nu alcătuiește decît unul din aspectele discursului în chestiune. Ea coexistă cu și se corijează prin ipostaza unui homo religiosus, pe care, prin extensia, însă și prin accentul ei de profunzime angajantă, o putem socoti ca fiind fundamentală pentru eseistul în discuție. Fără a invalida criteriul estetic, departe de orice tendenționism simplificator, Nicolae Balotă caută a-l asocia cu cel religios, criteriul superior pe scara kierkegaardiană, statuînd cîteva devize ale demersului d-sale precum următoarele: "«De cîte secole
Pornind de la literatura franceză(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14280_a_15605]
-
criteriilor diferențiatoare, Monica Mihaela Busuioc ne oferă prin Munca și răsplata ei un studiu demn de toată lauda nu atît datorită caracterului exhaustiv, cît rigurozității cu care reușește - cred, definitiv - să articuleze structura unei întregi și complicate terminologii. Un studiu fundamental, probabil rezultat al unor ani întregi de cercetare. Monica Mihaela Busuioc - Munca și răsplata ei: Secolele XVII - XVIII. Studiu de terminologie, Cuvînt înainte de Dinu C. Giurescu, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Academia Română, Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan, București, 2001
Despre strămoșii salariului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15016_a_16341]
-
dintre poemele de tinerețe ale lui Duiliu Zamfirescu pornește de la o încadrare în curentul literar european, stabilirea unor afinități elective cu poezia înaintașilor români, un scurt excurs prin receptarea critică și extragerea ideii poetice de bază și a principiului creativ fundamental pentru diversele epoci ale creației scriitorului. Așadar, un demers cu intenții exhaustive. Informația bogată asupra poeziei italiene a perioadei adaugă veridicitate concluziilor critice. Ioan Adam stabilește circulația temelor și a accentelor lirice între cele două literaturi. Multă atenție este rezervată
Identificarea surselor by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15019_a_16344]
-
și hornuri?" (Zeii din bucătărie). Parcă spre a nu conturba o asemenea armonie a componentelor lumii, delicata lor beatificare așezată la antipodul unei poetici a crizei, Adrian Popescu își reduce intensitățile afective la o gamă adaptată, cu fericită umilință, armoniei fundamentale la care a acces. Nu doar sentimentele tulburi, acute, dureroase sînt date la o parte, ci, la un moment dat, sentimentele pur și simplu, care se văd înlocuite de senzații. E acest fapt atît un sacrificiu sui generis, cît și
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
asupra propriei lor culturi. Am încercat, așadar, să mă apropiu treptat, știind că niciodată nu voi putea avea privirea interioară și că voi rămâne întotdeauna un străin. Dar ești din ce în ce mai puțin distant față de o țară, pe măsură ce pătrunzi în cunoașterea structurilor fundamentale care-i organizau civilizația și a faptelor care-ți permit să-i interpretezi cultura proprie. Care au fost lucrurile care v-au frapat la un prim bilanț pe care l-ați putut face la un moment dat, la primele Dv.
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
pe de alta, datorită relațiilor - până la diferite persoane din rândul cărora provenea interlocutorul; puteam să studiez legăturile de alianță înnodate de căsătorii și să ajung la genealogia unei femei sau a unui bărbat, - aveam, așadar, un acces direct la conceptele fundamentale, la categoriile prin care românii se clasează în raport cu ceilalți. Puteam să văd că ne aflăm în prezența unui sistem de înrudire clar construit, dar pentru care un anumit număr de cuvinte-cheie constituiau o problemă. Așa e, de pildă, cuvântul care
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
întrebat dacă era legitim ca ierarhia ortodoxă să rămână neschimbată și dacă, dimpotrivă, nu era nevoie ca o nouă ierarhie să fie instalată. Iată încă o sursă de conflict. Iar acest conflict, după câte știu, nu e rezolvat în chip fundamental. Adaug la acestea faptul că însăși mișcarea monastică a fost greu de condus sub puterea comunistă, pentru un întreg ansamblu de motive, unul, fundamental, fiind dificultatea recrutării. Mănăstirile erau populate de călugări îmbătrâniți, unele mănăstiri fuseseră chiar închise, și de
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
dărui sens care le depășește materialitatea. Aceste obiecte își au locul lor în muzee și merită să fie conservate și transmise din generație în generație, pentru că generațiile succesive vor extrage din ele mijloace de înnoire a sensului. Aceasta e funcția fundamentală, primordială, a Muzeelor Artelor și Tradițiilor Populare, dacă aceste muzee sunt concepute altfel decât niște antrepozite a tot soiul de obiecte provenite din viața cotidiană. Este vorba, deci, de obiecte. Când vorbim despre practici, lucrurile stau cu totul altfel. E
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
lumi tulburi a "tranziției": partidele (cele moștenind comunismul și cele zise "istorice"), biserica, CNSAS - și mai ales intelectualii, noua limbă de lemn și elitele conducătoare (cu sau fără ghilimele), aflate într-o evidentă criză de identitate, structură și profesionalism. Principiul fundamental al studiului este cel după care realitatea postdecembristă nu poate fi înțeleasă decât ca reflex al celei antedecembriste. Idee care pare nouă doar pentru că nu a fost exploatată - o idee, mai exact, din categoria celor semnalate și clasificate (dar nu
Democrația de dicționar by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15064_a_16389]
-
politică, conform unei viziuni a democrației care să depășească stadiul de presupuneri, clișee și aproximări." Se poate aprecia că acest scop a fost atins de o manieră percutantă și că Marius Tudor și Adrian Gavrilescu au debutat cu o carte fundamentală pentru înțelegerea fenomenului politic de dată recentă - și cu deosebire a mentalităților care stau la baza acestuia. Cuvintele citate descriu perfect tipul de demers pentru care s-a optat - anume cel al unei critici active și prea puțin reactive, o
Democrația de dicționar by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15064_a_16389]
-
snobul român de tranziție, una dintre cele mai tăioase analize despre felul în care oamenii cu bani din România nu-și mai suportă condiția de români, maimuțărind un occidentalism de mâna a doua și închipuindu-și că pot ignora valori fundamentale, autohtone și universale, fiindcă au bani pe care nu știu cum să-i cheltuiască.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15037_a_16362]