501 matches
-
neobservate, din orice discuție. Dialogul academic al teologiei cu alte discipline „hegemonice” precum filozofia continentală dă naștere acuzei de „elitism”. Articularea unei viziuni metafizice despre om sau univers - ancorată eventual în epifania unui Bine transcendent - e socotită dacă nu direct „fundamentalistă”, măcar potențial „intolerantă”. Limbajul neutru al „diferenței” descalifică orice discurs „fundaționalist” sau proiect misionar. După 1968, marea majoritate a universităților occidentale au blocat, în vertijul intepretărilor relativiste, accesul către însuși conceptul umanității. În plan civic, faptul este reflectat de schimbarea
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
O economie globală bazată pe principiile fundamentalismului de piață este plină de incertitudini, de care mulți sunt dornici să scape∗. Fundamentalismul religios a jucat, de asemenea, un rol din ce în ce mai important, deși eu nu sunt în măsură să-l analizez. Religia fundamentalistă pare să evite introspecția ce a caracterizat religiile creștine după Hristos și pare să facă tot posibilul să-i răsplătească pe credincioși, făcându-i să se simtă bine. Cum a ajuns consumerismul să domine economia? în definiția clasică a economiei
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
economică se interesa doar de determinarea valorilor. Este de la sine înțeles că prețul de echilibru atins pe o piață ideală, unde un număr infinit de cumpărători se aflau în competiție, a asigurat alocarea optimă a resurselor. Acesta a rămas crezul fundamentaliștilor de piață până astăzi. Dar concurența perfectă nu încurajează profiturile, ci dar oferă o compensație adecvată pentru folosirea capitalului. întreprinzătorii sunt motivați de câștig, străduindu-se să inventeze modalități tot mai sofisticate de a genera profiturile. Invențiile au constituit, bineînțeles
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
probleme precum încălzirea globală, lucru care este dăunător și pentru cei înstăriți. Apariția globalizării, care, după mine, datează de pe vremea lui Ronald Reagan în Statele Unite și Margaret Thatcher în Marea Britanie, la începutul anilor ’80, a fost un proiect de piață fundamentalist. Datorită facilitării circulației internaționale a capitalului, este dificil pentru o țară să impună taxe și reguli privind capitalul. De vreme ce acesta din urmă constituie un factor esențial în producție, guvernele trebuie să acorde mai multă atenție cerințelor capitalului internațional decât propriilor
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
mai mult decât acceptarea responsabilității unice ca lider mondial. Va necesita, de asemenea, regândirea rolului piețelor și al guvernului din țară. Statele Unite nu pot da tonul unei implicări constructive peste graniță fără să facă același lucru și acasă. O eroare fundamentalistă Acest lucru ridică o întrebare: ce rol ar trebui să joace guvernele în economie? Fundamentaliștii de piață vor să separe complet guvernul de economie și urăsc instituțiile internaționale chiar mai mult decât pe cele locale. Problema este că fundamentaliștii de
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
dezechilibrată, încălzirea globală administrația Bush negând î, cauza î, î în cadrul crizei energetice î globale, soluții globale pentru î, Gore despre î, globalizare forma actuală a î, criza energetică globală ca revers al î, î ca dezechilibru, î ca proiect fundamentalist de piață, dezvoltarea î, î despre statul din Uniunea Europeană lumea interdependentă datorită î, Gorbaciov, Mihail, Gore, Al, guverne implicarea contructivă a î, rolul economic al î, intervenții ale î, monitorizarea performanțelor î, Fundațiile pentru o Societate Deschisă îmbunătățind capacitatea î
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
și să-și apere interesele. Rațiunea este sursa principală a cunoașterii și principala sursă prin care oamenii pot să își rezolve problemele, preponderent pe cale pașnică. Multă vreme, femeile au fost tratate ca având alt „cap” decât cel propriu. În regimuri fundamentaliste, ele mai sunt tratate astfel și la ora actuală, iar în comunități ultraconservatoare, acest mod de gândire se mai păstrează: vezi, de exemplu, comunitatea rromăxe "„rroma" tradițională și chiar răspândita concepție despre bărbatul cap de familiexe "„capdefamilie"xe "„familie" în
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
să facem parte. Foarte recent, teoria politicăxe "„teoriepolitică" feministăxe "„feministă", ca și acțiunea politică feministă se apropie cu un interes mult mai crescut de cele mai private de drepturi dintre femeile contemporane. Este vorba despre cele care trăiesc în regimuri fundamentaliste, în cadrul cărora nu doar că nu pot exercita profesii și nu au drepturi politicexe "„drepturi politice", dar nu pot nici ieși din casă nesupravegheate de bărbați și nu au voie să își arate chipul. Tot ce pot este să zărească
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
întreg număr din Hypatiaxe "„Hypatia" (2003) este dedicat teoretizării „răului” în formele sale radicale: terorismul și fundamentalismul. În 2002, Betsy Reedxe "„Reed,Betsy" a editat volumul Nothing Sacred (Nimic sfânt) care cuprinde articole și studii despre femei în regimuri religioase fundamentaliste, despre rezistența lor în contextul feminismului musulman și despre slăbiciunile comunității internaționale în privința protejării drepturilor femeilor. Luând în considerație caracteristicile celui de-al treilea val, feminismul est-european se poate circumscrie acestui mod de abordare (integrarea prin diferențe și multiplicitate). Contextul
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
lipsa de putere. Cred însă că Warrenxe "„Warren,Kareen" ignoră partea pozitivă a „puterii asupra puterii”. Există forme autoritare, coercitive de impunere a democrației în comunități nedemocratice. În acest sens, de exemplu, intervenția trupelor ONUxe "„ONU" în țări cu regimuri fundamentaliste este menită să așeze bazele democratice, inclusiv să submineze regimul de oprimare a femeilor. Acest tip de valorizări (dualist-ierarhice) se regăsesc în calitate de fundamente culturale pentru „naturism” și sexismxe "„sexism" (în forma patriarhalismului). Sintetic, raționamentele cărora le dau naștere capătă următorul
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
doar parțial la interesele acestuia. În perioada războiului din Vietnam, de pildă, cultura americană de masă a avut deseori manifestări împotriva politicii guvernamentale oficiale. Iar astăzi, producțiile hollywoodiene care înfățișează femei sumar îmbrăcate și cu atitudini libertine, sau grupările creștine fundamentaliste care înfierează Islamul ca religie nefastă se află (pe bună dreptate) în afara controlului guvernamental într-o societate liberală, dar subminează eforturile guvernului de a îmbunătăți relațiile cu țările islamice. Limitele puterii blânde Unii sceptici se opun ideii de putere blândă
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
în epoca Războiului Rece, Uniunea Sovietică și comunismul reprezentau pentru Statele Unite cele mai primejdioase provocări în materie de putere blândă, în ziua de astăzi cea mai mare sfidare vine din partea ideologiei radical-islamiste și a organizațiilor acesteia. În mod special secta fundamentalistă wahhabită, care își are originea în Peninsula Arabică a secolului XIX, a căpătat o importanță tot mai mare prin dezvoltarea mișcării Frățiilor Musulmane, înființată în Egipt în anii '20. În mod ironic, Sayyid Quttb, o figură intelectuală esențială pentru islamiștii
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
întreprinderii și, mai general, în accesul la muncă. Acest diferențialism, acutizat astăzi de rarefacția angajării și / sau de presiunea continuă pentru scăderea costului mâinii de lucru, pare comun țărilor așa-zise din sud și din nord: Shiv Sena și mișcările fundamentaliste hinduiste (BJP și RSS), care, în India, urmăresc să înlăture populațiile musulmane din întreprinderi refulându-le în categoria străinului 68, devin aici ecoul tuturor variantelor de islamism radical sau mișcărilor xenofobe din Europa. Itinerariile interne ale actorilor, care descoperă în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
interindividuale inutile și reacțiile colective de opoziție față de orice pot apărea ca o tentativă de instaurare a unei dominații economice individuale (cf., de exemplu, luptele împotriva citadinilor la întoarcerea lor). Abrevieri* AOF Africa Occidentală Franceză BJP Baharatiya Janata Party (mișcare fundamentalistă hinduistă) CCR Centrul de Cooperare Rurală CFA Comunitatea Financiară Africană CFHBC Compagnie Française du Haut et du Bas Congo EDF Electricité de France FMI Fondul Monetar Internațional HLM Habitation à loyer modéré RSS Rashtriya Sawayamevak Sangh (mișcare fundamentalistă hinduistă) SAP
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Party (mișcare fundamentalistă hinduistă) CCR Centrul de Cooperare Rurală CFA Comunitatea Financiară Africană CFHBC Compagnie Française du Haut et du Bas Congo EDF Electricité de France FMI Fondul Monetar Internațional HLM Habitation à loyer modéré RSS Rashtriya Sawayamevak Sangh (mișcare fundamentalistă hinduistă) SAP Serviciul de inițiere de proiecte SSL Sistem de schimb local VRP Voyageur, Représentant, Placier ZUP Zone à urbaniser en priorité Bibliografie Mulțumirile noastre merg către L'Homme et la société, Journal des anthropologues, Histoire et anthropologie și Socio-anthropologie
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cu probabilitatea s, pragul său conform relației (6). Modelul are o serie de caracteristici, dintre care cele mai importante sunt următoarele: i) Prețurile se modifică drept urmare a fluctuațiilor cererii și ofertei pe piață. În particular, nu putem distinge între agenți fundamentaliști și cartiști. ii) Nu există asimetrie informațională: aceeași informație este disponibilă pentru toți agenții. Agenții diferă prin modul în care procesează informația. iii) Absența interacțiunii sociale dintre agenți: agenții interacționează indirect prin intermediul prețului, ca în modelele Walrasiene standard. Nu se
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
formațiuni neo-clericale în societățile permisive ale Scandinaviei. Fenomen vechi în Norvegia, acesta rămîne marginal în Finlanda, Suedia și Danemarca. Aceste partide nu se înrudesc cu "democrația creștină catolică" decît prin programul lor a cărui transpunere ideologică se dovedește mai mult fundamentalistă, dacă nu chiar teocratică. Provenit din Partidul Liberal, Partidul Popular Creștin Norvegian, foarte anti-european, datează din anii '30 și apără valorile periferiei. Uniunea Creștin-Democrată (KDS) în Suedia, Liga Creștină din Finlanda și Partidul Creștin Popular (KrFP) în Danemarca s-au
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
cea comercială (publicitatea), cea politică, religioasă (sectele), comportamentală (fumatul, consumul de droguri) etc. 10. Franța se angajează pe o cale foarte criticată în țările democrate, cale văzută ca rezultat al acțiunii laice fragile și timide asupra ofensivei și dogmaticii provocatoare, fundamentaliste. 11. Dacă legea obține aprobarea majorității publicului, asta se va întâmpla deoarece va reuni electoratul de stânga, care nu are încredere în religie și electoratul de dreapta, ostil imigrației. Identificarea și interpretarea valorilor implicate Începem prin a afirma că amploarea
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
două secole, adesea în mijlocul unor lupte acerbe. Este deci o valoare-mamă, care unește cetățenii. Aceasta se traduce prin anumite valori, ca deviza "liberta-te-egalitate-fraternitate", cuvintele Marseiezei sau sărbătoarea de 14 iulie. Ea îi exclude pe străinii care nu subscriu. Cultura islamică fundamentalistă nu poate avea un loc în această Republică. Cei care sunt împotriva acestei legi nu fac apel în mod direct la noțiunea de Republică, ci o consideră ca păstrătoare a ordinii. Aceștia cred că dialogul și toleranța vor fi de
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
și controloarea ei eficientă. Cine nu încape în această lume, cu voie sau fără voie, cu forța, cu vorba, cu bombonele, cu oarece pomană, sau cu bâta, tunul și racheta de croazieră, se cheamă imediat că este naționalist, neonazist, comunist, fundamentalist, legionar, taliban, terorist, torționar, nebun, psihopat, nevrozat etc. și trebuie distrus fizic. Se trece sub tăcere, că în fapt omul acela nu voia decât să fie liber și atât. Că nu nutrea nici un gând rău față de ceilalți oameni. Marii trăgători
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
reformatoare" sunt orientate spre descoperirea continuă a adevărului, spre dezvoltarea înțelegerii cu privire la modalitățile relevante de integrare a acestuia în realitatea socială și individuală. Adesea, membrii acestor comunități sunt etichetați ca fiind liberali și intră în conflict cu facțiunile de orientare fundamentalistă ale aceleași confesiuni. Comunitățile de acest tip pot fi grupuri de dezbatere, care împărtășesc identitatea confesională a bisericii la care aderă membrii (de exemplu, comunitatea Oxigen), sau formațiuni care revendică identitatea confesiunii religioase, despre care consideră că a fost trădată
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
s-au moderat. Să luăm de pildă conservatismul. Ceea ce se numește conservatism în Europa este fie ceva ce privește îndărăt spre societatea feudală cu nostalgie eu nici măcar nu critic acest lucru prea mult -, fie ceva ce privește spre un populism fundamentalist, etnocentric. În America, în schimb, ceea ce se numește conservatism e ceva ce privește spre o societate burghezo-liberală așezată, umanistă, previzibilă etc. Deci, iată un fenomen care, venind din Europa spre America a fost, dimpotrivă, temperat. Care este aici factorul comun
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
sub acoperirea adaptării teoriei marxiste la circumstanțe. Lansat inițial de staliniști pentru a îndepărta tentativele de liberalizare, termenul este preluat de intelectualii pregătiți să-și asume greșeala de a fi aderat orbește la dogme. Autocritica presupune renunțarea publică la formele fundamentaliste, transformându-se într-un fel de ritual teatralizat. Ceea ce anunță Eugen Negrici în 2003, Monica Lovinescu surprinde în 1977: în spațiul interdicțiilor, al limbii de lemn, al stereotipiilor prefăcute, al minciunii se scriu romane onorabile, "amestecând veridicul cu concesiile puterii
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Israel și Statele Unite vor fi prelucrate și soluționate în cel mult șase luni. Spitzer i-a vorbit lui Ceaușescu și despre alte probleme decît cele legate de evrei, în special despre persecuțiile suferite de grupările neoprotestante. Bucureștiul arestase 11 evangheliști fundamentaliști pentru distribuirea de biblii în România. Deși Ceaușescu îi amnistiase în timpul verii, Spitzer era preocupat, în primul rînd, de arestarea lor. Președintele român a explicat că fuseseră arestați pentru "infracțiuni economice". Vînzînd biblii pentru profitul lor propriu, aceștia subminau eforturile
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
articole care apăruseră în presa literară și populară românească și mai ales poeziile lui Corneliu Vadim Tudor, publicate în ediția din 29 iulie 1983 a ziarului "Săptămîna". Comisia își exprima, de asemenea, îngrijorarea cu privire la "persecutarea directă și calculată a creștinilor fundamentaliști" și la eforturile Bucureștiului de a distruge vestigiile culturii maghiare din România. În încheiere, se exprima speranța că Ceaușescu va găsi soluții pentru aceste probleme "în această perioadă", în care președintele american urmează să ia hotărîrea privind reînnoirea "Clauzei națiunii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]