2,915 matches
-
2015 Toate Articolele Autorului Ma uit prin geam la ploaia ce-mi aduse, Când stropii se preling pe sticla ca de aer, Imagini estompate de vremile apuse, Cum incercam râzând să prindem norul caier ... Când soare-l scoteam adus din furca vremii, De râsetele noastre ce îl trezeau la viață, Toți trandafirii noștri coroane dădeau premii Și ne zâmbeau ferice, ca noi, de dimineață... Cu sufletu-n extaz de-al dragostei sublim, Când florea de cireș a nins în alb pe
PRIN GEAM ... de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1436941951.html [Corola-blog/BlogPost/374801_a_376130]
-
de fapt, nu a citit cartea fiindcă l-au obosit prea multele documente la care trebuia să fie atent. Mai sincer a fost Nestor Vornicescu spunându-mi, despre discuțiile purtate între ei, cu ton colegial: „Ne-ai dat ceva de furcă, maistre, cu cartea dumitale!” ... 2. EPISCOPUL GRIGORIE A doua concluzie privește sensul profund creștin și național al actelor publice și duhovnicești ale Episcopului Grigorie Leu, prigoana păgână la care a fost supus fără să poată fi făcut a renunța la
BISERICA DIN ETER (CONCLUZII) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_biserica_din_eter_conclu_corneliu_leu_1330887561.html [Corola-blog/BlogPost/357930_a_359259]
-
despicată în două la vârf. Fac un gest retractil și aștept. Micuța reptilă se-nnoadă ca prin farmec la loc. Repet iar mișcarea de tâlhar, fixând avid păzitorul gingaș. Se desface din strânsoare, se-nalță mai sus... Limba-i, o furcă abilă, agită amenințător imnul peltic. Încerc o cutremurare! Mă tem! Speriat, vreau să fug, să scap de pedeapsă! Dar nu am răgazul, că-n ușa deschisă apare chiar năluca dorită și glasul bunicii cântă: Ești aici? Ce bine-mi pare
CASETA CU BIJUTERII de ANGELA DINA în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1466317107.html [Corola-blog/BlogPost/385328_a_386657]
-
ar fi plăcut să aibă cu cine merge la un film, cu cine să danseze la o petrecere, să se simtă plăcută în modul în care se simțeau prietenele ei. Nu-și putea alunga întrebarea sâcâitoare care îi dădea de furcă: Era o ciudată? Trecuse de la statutul de „tocilară” pe care îl purtase în școala gimnazială la cel de „persoană invizibilă” care i se lipise ca o ștampilă pe frunte în liceu. Poate că nu era tocmai fotomodel și nu purta
PRIMA ÎNTÂLNIRE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1416888503.html [Corola-blog/BlogPost/372001_a_373330]
-
la găini nu o să mai țină niciodată seama de cotcodăcitul găinilor și de nechezatul iepelor la trecerea armăsarului! Sigur că teamă ne intra în ochi, oamenii se amăgeau căutînd uneltele de războiu pe unde nu le puseseră: sapele și lopețile, furcile și ciomegele ... arme absolut tradiționale în marile noastre războiaie de de-a lungul istoriei, cum ar fi Posada, Mesada, Monada și Fațadă! Că doar nu erau să facă fețe-fețe în loc să facă față în aceste confruntări din interiorul universului moral, în
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 74-75 (SFIRSIT de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_74_75_s_ioan_lila_1341240469.html [Corola-blog/BlogPost/356726_a_358055]
-
Femeie cu trupul de lut ars, inca te aștept lângă barcă întunecată cu nasul vârât în nisip, măcar că noaptea a trecut ne-mpăcată. În valuri strălucește luceafărul de ziua pe nisipul plajei rotile căruței se aud și omul aruncând algele cu furca dimineții când peste tâmple mă lovește biciul unui gând. Dorul nu te aduce,plutește la orizont în hau, Îți poartă de ieri urma trupului tău. A rămas de o parte marea cu care te-am legănat și, fără glorie, barca
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 by http://confluente.ro/Poezii_de_alflorin_tene_al_florin_tene_1375503322.html [Corola-blog/BlogPost/366528_a_367857]
-
picioarele lor. Nimic nu suflă, nici băncile, nici polițiile naționale, servicii secrete sau caraghioasele lor sisteme de justiție. Discreți ca o tenie și perseverenți la fel, ei sunt adevărații conducători ai lumii. Ei, adică el, împăratul! Bine, mai avea de furcă printre neamuri și apropiați dar geniul său recunoscut rezolva imediat orice problemă apărută în vastul imperiu, unul mult mai mare decât a unui antic numit la vremea lui Carol cel Mare. Mare, spanac! Să fim serioși! Iar acum, iată, o
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 by http://confluente.ro/Mesajul_mihai_batog_bujenita_1337100265.html [Corola-blog/BlogPost/358669_a_359998]
-
și dușmanul său cel mai periculos deveni din acel moment acel Iisus căruia unii îl supranumiseră deja cu acel apelativ de Mesia, Fiul lui Dumnezeu. Se gândise încă de pe atunci că după înlăturarea lui era posibil să mai aibă de furcă cu adepții și ucenicii acestuia, dar n-ar fi crezut niciodată că vor cădea în plasa galileeanului chiar oameni din fieful său. De aceea, acum după ce Iisus devenise trecut, dorea să-l țină pe Baraba la loc sigur și să
AL OPTULEA FRAGMENT.(CONTINUARE) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1404903192.html [Corola-blog/BlogPost/349977_a_351306]
-
In rest, ce să zic? M-am născut stângaci. Am devenit ambidextru. Nu am platfus. Nu sunt miop, decât când mă prefac că sunt. Nu sunt sportiv și nici jucător la loto. Și încă ceva, care îmi cam dă de furcă și-mi cam face nume rău: sunt plin de contradicții. Cred că se observă și în convorbirea noastră. Ți-am mai spus: am multe certuri cu mine. Am și zile când fac pace cu mine și mă simt oarecum mulțumit
UN OM NEBUN ŞI-ATÂT DE OM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 by http://confluente.ro/Un_om_nebun_si_atat_de_om_roni_caciularu_1328390687.html [Corola-blog/BlogPost/346626_a_347955]
-
deoarece la noi în țară totul se desfășoară în funcție de grupuri de interese, sau „găști”, astfel încât să fii promovat ca începător și nu numai, în ale scrisului sau alt gen de artă este o adevărată sinucidere. Personal, am trecut prin aceste furci caudine și dacă va fi cazul voi da și nume pentru că mă simt un spirit liber și nu fac artă în funcție de interesele cuiva. Chiar dacă nu sunt înregimentat într-un grup anume, prefer, așa cum spuneau stoicii, să am mai mulți admiratori
ILIE MARINESCU, PSIHOLOGUL VEDETELOR DIN ROMANIA de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Ilie_marinescu_psihologul_vedetelor_din_romania.html [Corola-blog/BlogPost/350465_a_351794]
-
deoarece la noi în țară totul se desfășoară în funcție de grupuri de interese, sau „găști”, astfel încât să fii promovat ca începător și nu numai, în ale scrisului sau alt gen de artă este o adevărată sinucidere. Personal, am trecut prin aceste furci caudine și dacă va fi cazul voi da și nume pentru că mă simt un spirit liber și nu fac artă în funcție de interesele cuiva. Chiar dacă nu sunt înregimentat într-un grup anume, prefer, așa cum spuneau stoicii, să am mai mulți admiratori
ILIE MARINESCU, PSIHOLOGUL VEDETELOR DIN ROMANIA de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Ilie_marinescu_psihologul_vedetelor_din_romania.html [Corola-blog/BlogPost/350465_a_351794]
-
Acasa > Versuri > Istorie > DEALUL LUI VODĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 269 din 26 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului DEALUI LUI VODĂ Pe dealul lui Vodă! Mărșăluiau răzeșii lui Ștefan, Înarmați cu furci și priboaie, Din lemnul de carpen, Cu intarsuri de scoarță. Pe Dealul lui Vodă! Răzeșii desculț mângâiau, Iarba porcului cu picioare desculțe, Așteptându-și dușmanul. Pe dealui lui Vodă! Din spatele zidului de pământ. Își ridicau cușmele la comandă, Atfel ca
DEALUL LUI VODĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dealul_lui_voda.html [Corola-blog/BlogPost/361475_a_362804]
-
comandamentul regimentului și care să fie folosite în cine știe ce condiții. Mulți vorbeau că în acest conglomerat edilitar cu aliură de izolare perfectă și cazonă stătea să se mute unitatea de Securitate de la Pitești a Ministerului de interne ce avea de furcă în regiune cu mișcarea de rezistență din munți. Despre acestea însă se vorbea pe tăcute, mai mult prin semne, de cei avizați și numai la lumina...întunericului! Ca un semn de liniștire a spiritelor a fost faptul că biserica a
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 by http://confluente.ro/Inceputurile_lecturii_cartea_dintre_lespezi_.html [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > ÎNCĂTUȘAREA FIINȚEI Autor: Mara Emerraldi Publicat în: Ediția nr. 1756 din 22 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului ÎNCĂTUȘAREA FIINȚEI Atâta suferință este strânsă... pe chip, nici tristul zâmbet n-a rămas. 'Ntre caudine furci ființa-mi e cuprinsă... Mă simt al numanui, un suflet de pripas . Am gust amar și acru de-atâta zvârcolire, o viață-n care zorii nu-s bucurii, ci chin... Rătăcitor spre stele, destin spre regăsire, să umple golu-acesta de
ÎNCĂTUŞAREA FIINŢEI de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1445497489.html [Corola-blog/BlogPost/342980_a_344309]
-
zdrențuit în coate își deșira pomii soldurile dolofane. Nimeni nu mai trece pe dara gândului ce duce la biserică. Singurătatea clopoțește în brazii de lângă fântână cu ciutura strâmba, ce viețuiește în fiece bătrână ce-și alăptează jalea buzelor vestejite în furca dorurilor. Încet-încet, Țara abia mai respiră. 21 iulie 2012 Referință Bibliografica: LACRIMA DE ȚARĂ / George Baciu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 568, Anul ÎI, 21 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Baciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
LACRIMA DE TARA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Lacrima_de_tara_george_baciu_1342897389.html [Corola-blog/BlogPost/358025_a_359354]
-
13 iulie 2011. Nr. 713. Anexa 1 Anexa 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei orașului Căzănești, județul Ialomița Descrierea stemei Stema orașului Căzănești, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnat. În partea superioară, în dreapta, în câmp verde, se află 3 oi de argint, dispuse 2 : 1. În partea superioară, în stânga, în câmp roșu, se află un mănunchi de spice de grâu. În vârful scutului, în câmp albastru, se află
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233996_a_235325]
-
grotă, pârjolind-o cu flăcările ce le ieșeau din gură. Prin norul de fum apăru o alură de om cu cornițe, o coadă stufoasă, picioare hidoase ca niște copite de cal și brațe ca de maimuță în care ținea o furcă din care țâșnea foc. Din gâtleju-i răgușit articulă cuvintele: - Nu mai suntem supușii tăi!... Puterea ta asupra noastră dispare, iar sufletul tău intră în posesia întunecimii sale, stăpânul nostru! Te-am slujit destul pe pământ! Este rândul tău să fii
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
cea mare! Ajuns în dreptul tufanului unde fusese îngropat singurul galben, o arătare îi blocă principelui drumul. Calul necheză speriat și se ridică în două picioare gata să-l trântească de copaci. Același demon cu chip de om, coadă, copite și furcă care i se arătase la grota vrăjitoarei, i se ivi în cale rânjind: - Ți-am promis că-ți arăt ascunzătoarea comorii în schimbul sufletului tău! - N-am făcut nici un legământ cu tine! Pieri din cale mea! - Între viață și aur ai
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
Astfel tineri de la Cercul de olărit Coșești au adus cu ei roata olarului, reușind să modeleze lutul sub privirile vizitatorilor, pe taraba Școlii Populare de Artă de la Nucșoara pot fi admirate sculpturi în lemn și pirogravură reprezentând lalele, linguri, furculițe, furcă de tors și personaje religioase: Maica Domnului și Iisus Hristos. Elevi de la Grupul Școlar Forestier Rucăr încearcă să își vândă cusăturile pe etamină: trăistuțe, semne de carte, lalele, cât și Tricolorul și șervete țesute în război. Fluierașii, membri ai Secției
SIMFONIA LALELELOR, PITEŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1402824296.html [Corola-blog/BlogPost/365491_a_366820]
-
va plânge, iar nucii și merii, toți te vor strânge cu ei la colinzi și noi șezători - ai murit ...și vei mai muri de o mie de ori și jalea s-o strânge în suflet de vrăbii de sape și furci, de puști și de săbii de viflaimi și martiri, la ferești vestitori - ai murit ...și vei mai muri de o mie de ori și- aidoma cerului, mereu vei ploua și-aidoma dorului, mereu vei umblă cu sufletu-n vânt, cu
ELOGIU NEMURITORULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_nemuritorului.html [Corola-blog/BlogPost/352301_a_353630]
-
din cauza frigului. Dacă nu ar fi dintr-ăștia ca Gheorghe în sat, cine ți-ar cumpăra țuica și vinul, în pragul Paștelui? Mamaia avea răspuns la toate. Nu-i plăcea lui tataie, dar știa că avea dreptate, așa că își lua furca sau lopata și își găsea de lucru prin grajd sau pe la glugile de coceni. Mă țineam după el mai ceva decât umbra lui, spre disperarea mamaiei. -Să nu mergi decât prin noroi! mi-a strigat ea într-o zi. La
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
Pantazi, Iancu Jianu, Tudor Vladimirescu, regele Ferdinand și regina Maria, stema României socialiste. Casa construită în stil modern este decorată tradițional, cu instrumente muzicale vechi, din zonă, icoane vechi, tablouri, pistornice, ulcioare, ploscă, farfurii de ceramică, oale, linguri de lemn, furcă de tors, costume populare, iar la geamuri în loc de perdele are marame de borangic. În curtea casei se află un car plin cu oale vechi de lut și o moară de apă ale cărei palete sunt făcute din linguri mari de
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
un răzăș de prin părțile Sucevei, un îndrăzneț limbut, care intră-ndată în vorbă cu boieru’. Boierului nostru, adică Vodă cel neștiut, îi plăcu răzașul și-l întrebă cu ce rost îi este drumul pe-acolo. Răzășului cu stuchit la furcă atât îi trebui și-ndată începu să-și verse amaru’ ce-l ardea la inimă. Îi spuse boierului că merge la Vodă, la Ieș, să-i facă dreptate într-o pricină cu un corb de boier de prin părțile lui
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
șterg cu prosopul doar palmele pentru a putea ridica receptorul. Până să-l ridic, clinchetul strident al aparatului, încorsetat într-o carcasă neagră de ebonită, tăcu. Am ridicat și sunetul de ton îmi apăru în ureche. Am pus receptorul în furcă și am așteptat câteva secunde. Când am dat să mă întorc, pentru a-mi relua activitatea din baie, telefonul a început să sune din nou. Am ridicat și am răspuns: da, spuneți. Am auzit în receptor un oftat lung înăbușit
LUMINA ZĂDĂRNICITĂ ÎN ÎNTUNERIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Lumina_zadarnicita_in_intuneric_stefan_lucian_muresanu_1338625286.html [Corola-blog/BlogPost/362030_a_363359]
-
preadeseori. Le-am dat pădure nemeșilor să-și facă palate, castele, conace, ca să ne spânzure vitejii nației de porțile lor, ca să facă temnițe și juguri pentru țăranii noștri prefăcuți în iobagi, să-i tragă pe roată, să-i agațe-n furci ori să-i ardă pe tron înroșit. • Le-am dat pădure-țepi turcilor, ca să-și vânture zdrențele oastei lui Hamza-Pașa, circa 40 000 de turcaleți înălțați în rang de Vlad Țepeș... • Le-am dat pădure tătarilor, căsăpiți cu ghioagele răzeșilor lui
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452674802.html [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]