485 matches
-
coșului și să desfacă țoala ce-l acoperea, cusută cu sârmă pentru rame de stupi, văzu pe gardul Înalt din beton ce despărțea piața de imensa curte a spitalului de nebuni cum un om privea de sus și cu liniște furnicarul. Coborî, apoi, și se Îndreptă către Tatapopii fără șovăială și fără să-l scape din ochi. Se opri În fața lui și ceru un ban. Negustorul se scotoci și știu deodată, nespus de limpede, pentru ce anume se afla el acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
intri prima dată în redacția unui ziar, rămâi năuc. E o lume care te sperie și te atrage în același timp. Privești în jur, fără să pricepi mare lucru - totul este agitație, în primul rând. Un ziar este ca un furnicar. Oameni într-o mișcare continuă și dezordonată. Uși trântite în grabă. Telefoane care sună continuu, strident, fără milă. Nervi și izbucniri verbale colorate intens. Forfota de dinaintea unei ședințe de sumar alternează cu inexplicabile momente de acalmie. Te întrebi ce se
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
simple și clare afirmații: „Kohl și Mitterrand relansează Europa politică”. Ne gândim la efortul redacției France-Soir, care, prin anii ’60, dorea să anunțe pe prima pagină un reportaj-anchetă despre China. Ezitând până la exasperare între mai multe titluri provocatoare („Pericolul galben”, „Furnicarul chinez” etc.), cineva a avut o idee salvatoare, propunând un titlu cu totul neașteptat: „CHINA”. Pur și simplu. Supralicitarea titrării poate fi un calcul riscant și greșit. Nu întâmplător, tirajul acestor publicații înregistrează o scădere constantă. Cititorul se obișnuiește repede
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
conviețuire), pe când omul natural este un om amoral (a cărui viață se petrece în afara unui set de norme de conviețuire). 337 José Ortega y Gasset arată că: ,,Socialul ne apare atribuit numai oamenilor. Se vorbește și de societăți animale - stupul, furnicarul, termitera, turma -, dar, fără a intra în alte considerente, ajunge să spunem că omul, ca realitate, nu a putut fi redus la realitatea animală,astfel încât nu putem, cel puțin deocamdată,să considerăm ca sinonim cuvântul societate când vorbim de ,,societate
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
decât el însuși? Paradoxul este că Cioran e cu atât mai mult proiectat în interior cu cât se simte „exterior problemelor omenești” (III, 165), adică un străin. Lumea din jur i se pare o iluzie, iar vânzoleala din preajmă, un „furnicar grotesc și osândit”. „Ceea ce mă izbea era absurdul acestui conglomerat uman”. Sentimentul este de iluzie, de minciună, de stranietate. Oricum, Cioran știe că ipocrizia însăși poate fi sursa demonismului. Citează într-un loc din Psalmul 31 („Ferice de omul ș
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Deranjantă este și viteza cu care se produc aceste schimbări, departe de ritmul propriu impus de vârstă. Creatorul încununat de ani încearcă să înțeleagă totul la o scară mult mai largă, să privească din altă sferă, mai înaltă, departe de furnicarul schimbărilor, din locul unde guvernează conceptele generale, imuabile. Creatorul dorește să cuprindă cunoașterea într-un tot unitar, cu legi puține, dar generale, care nu se schimbă. Exemple: A. Einstein, D. Mangeron, etc. 4.2.3 Influența sexului Creația este un
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
în casele noastre, musculițe și țânțari cu un zbor agitat. Aceste insecte „simt” cu câteva ore mai devreme că vremea se va schimba, dându-ne astfel de știre. Și albinele sunt într-o continuă agitație în fața stupilor, furnicile aleargă în furnicar, iar gândăceii de pe frunzele și scoarța copacilor se ascund. Și dacă, rândunelele zboară tot mai razant cu pământul putem fi siguri că ploaia se apropie și în același timp datorită creșterii cantității de vapori de apă din atmosferă, aripioarele musculițelor
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
coteț de găini“. Îl găsim în armár(iu), „dulap în care se păstrează haine și vase“ < lat armarius, în cuibar, porumbar etc. Uneori, el a ajuns să aibă aproape sens colectiv: băligar sau bălegar, grînar, porumbar, colbar, „paie zdrobite tare“, furnicar, „cuib, mușuroi de furnici“, grohotar, „loc pietros unde sunt grămădite pietre multe“, iedzar, „cîrd de iezi“, umbrar. Tot așa se întîmplă cu numele de plante sau cu părțile acestora: alunar = alunet (cf. prov. avelanier, fr. avelinier, catal ballaner, sp. avelanar
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu sentimentul inconștient al omului în fața universului său: ea este exigență de familiaritate, sete de claritate. Pentru om, a înțelege lumea înseamnă a o reduce la uman, a o însemna cu pecetea sa. Universul pisicii nu-i același cu universul furnicarului. Truismul "Orice gândire este antropomorfică" are tocmai acest sens. Tot astfel, spiritul care încearcă să înțeleagă realitatea nu poate să se considere satisfăcut decât dacă o reduce în termeni de gândire. Dacă omul ar ști că și universul poate să
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
mai lat decât lung, puternic îngustat anterior. Unghiurile posterioare ale pronotului rotunjite. Elitrele ovale, ușor convexe, cu unghiul sutural ascuțit. Suprafața elitrelor cu strii transversale scurte, ușor ondulate, lipsite de strii longitudinale punctate. Mezosternul fin carenat. Specie xerofilă întâlnită în furnicarele de Messor barbarus. l=2,2-3,5 mm. Primele 3 articole ale tarselor anterioare puternic lățite, iar primul articol a tarselor mediane este ușor îngroșat. 3 Tribul Anemadini În Europa Centrală un singur gen răspândit și în fauna noastră. 15
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Suprafața pronotului punctată. Elitrele ovale, ascuțite la vârf, prevăzute cu strii transversale fine. Vârfurile tibiilor lipsite de o coroană de peri, ele prezintă pinteni alungiți. Mezosternul are o carenă mediană fină. Element central-european, întâlnit în lemnul arborilor bătrâni și în furnicarele de Lasius. l=2,8-3 mm. ♂ Unghiul sutural al elitrei rotunjit. Primule 3 articole ale tarselor anterioare și primele 2 articole ale tarselor mediane puternic lățite. ♀ Unghiul sutural al elitrei ascuțit. 4 Tribul Catopini La noi 8 genuri, fiind posibilă
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
o punctuație aspră. Marginile laterale ale elitrelor puternic rotunjite, îngustate în partea lor postmediană. Trohanterele mediane denticulate. Tibiile mediane și posterioare pubescente. Marginea posterioară a celui de-al 3 lea sternit abdominal cu un tubercul median. Pe terenuri însorite în furnicarele de Messor structor. l=2,8-3 mm. Primele 3 articole ale tarselor anterioare ușor lățite. Tibiile mediane arcuite, prevăzute în treimea bazală cu un vârf teșit. 19 Genul Dreposcia Jeannel Se recunoaște prin articolul terminal al palpilor maxilari care este
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
fină și deasă. Elitrele ovale, îngustate posterior, văzute din profil ele sunt uniform convexe dorsal. Punctuația elitrelor este ceva mai accentuată, comparativ cu cea a pronotului. Specie central-europeană, întâlnită în trunchiuri de stejari bătrâni, în resturi vegetale umede și în furnicarele de Lasius fuliginosus. l=3,5-4,5 mm. 20 Genul Cholevinus Reitter Are un habitus asemănător cu Choleva de care se diferențiază prin următoarele caractere: clipeul nu este delimitat de frunte printr-o strie transversală, iar tibiile mediane și posterioare
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
rotunjite. Pronotul oval-scurtat, puțin mai lung decât lat. Elitrele cu tuberculi humerali proeminenți, prezintă o punctuație fină și deasă și o pubescență gălbuie fină. În Europa, Algeria, Caucaz, Asia Mică. Este întâlnită în bălegar uscat, compost, lemn putred și în furnicarele de Lasius brunneus și Formica rufa. l=1,2-1,4 mm. 3 Scydmaenus perrisii Reitter Corpul galben-roșcat, acoperit cu o pubescență fină. Capul mai îngust decât pronotul ușor îngustat după ochi. Baza capului prezintă o bordură, în fața ei este vizibil
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
lat, articolele la fel de lungi și de late sau ușor transverse, iar articolul terminal ovalascuțit. Măciuca antenelor alungită. Pronotul bombat, mai lung decât lat. Suprafața elitrelor cu o punctuație fină. În centrul, sudul și estul Europei, pe copacii doborâți și în furnicarele de Lasius brunneus. l=1,6-1,9 mm. 4 Scydmaenus hellwigii Herbst Capul la ♂ triunghiular, prevăzut cu o bordură bazală lată. Marginea anterioară a capului puternic sinuată, cu un dinte median ascuțit. Tâmplele lungi, drepte, lățite posterior. Pronotul convex, mai
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
mai alungite, ultimul având vârful rotunjit. Coxele posterioare depărtate între ele. Femurele și tibiile subțiri iar trohanterele posterioare sunt ceva mai îngroșate decât cele mediane. Coleopterele sunt întâlnite în resturi vegetale descompuse, în lemn putred, sub scoarța copacilor și în furnicarele de Lasius și Formica. La noi 5 specii. 1 Eutheia plicata Gyllenhal Corpul galben-roșcat sau roșcat-maroniu. Capul cu excepția pieselor bucale negricios, iar pronotul este de regulă castaniu. Partea ventrală a corpului brun-negricioasă, cu mezo, metasternul și primul tergit abdominal maronii
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
3 ori mai lungi decât pronotul, cu marginile laterale ușor rotunjite sau paralele, prevăzute la bază cu 2 gropițe adâncite. Suprafața elitrelor are o punctuație ștearsă și o pubescență fină. În nordul și centrul Europei. Sub scoarța copacilor și în furnicarele de Formica rufa și exsecta. l=1,51,8 mm. 2 Eutheia merkli Simon Corpul alungit, lucios, de culoare galben-deschisă, unicoloră. Capul cu 2 impresiuni frontale și cu o punctuație rară, dar accentuată. Antenele la fel de lungi cât capul și pronotul
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
alungită, bine conturată, mai lungă decât primele 7 articole luate împreună și de 2 ori mai lată decât acestea. Pronotul ușor transvers, îngustat anterior. Elitrele ovale, puternic convexe, baza elitrelor prezintă cute humerale accentuate. Element euro-siberian. Specie mirmecofilă întâlnită în furnicarele de Formica rufa, mai rar în cele de Lasius niger și fuliginosus. l=1,4-1,6 mm. 6 Euconnus maeklinii Mannerheim Roșcat-maroniu sau castaniu, acoperit cu o pubescență gălbuie, rară și uniformă. Antenele și picioarele roșcate, palpii gălbui. Capul transvers-rotunjit
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
lat sau puțin mai lat decât elitrele. Baza pronotului prezintă lateral câte o cută longitudinală, iar spre interior 2 gropițe adâncite între care se află un șănțuleț transversal. Elitrele oval-alungite, ± îngustate. Specie răspândită în nordul centrul și estul Europei. În furnicarele de Lasius și Formica rufa. l=1,1-1,2 mm. 7 Euconnus wetterhallii Gyllenhal (hirtus Sahlb., quadratus Müll.) Corpul masiv, bombat, negru cu luciu metalic. Antenele și picioarele roșcate, palpii galben roșcați. Adesea măciuca antenelor și femurele pot avea o
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Scutelul prezintă o linie bazală fină, fiind lipsit de punte adâncite. Elitrele ovale, ascuțite posterior, cu o punctuație și o pubescență extrem de fină, greu vizibilă. Apofiza prosternului carenată pe întreaga ei lungime. Element european. În resturile copacilor putreziți și în furnicarele de Lasius fuliginosus. l=0,85-0,95 mm. 2 Ptenidium laevigatum Erichson (atomaroides Matth.) Dorsal glabru și lucios. Negru sau maroniu-negricios, elitrele castanii, cu vârful de nuanță ceva mai deschisă. Antenele și picioarele galben-roșcate. Pe marginile laterale ale capului sunt
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
o linie scurtă și 2 gropițe adâncite. Elitrele scurte și lățite, suprafața lor prezintă o punctuație rară. Corpul maroniu închis cu scapul negru, elitrele sunt castanii, de nuanță deschisă. Din nordul și centrul Europei până în Siria. Specie mirmecofilă întâlnită în furnicarele de Formica rufa. l=0,9-1,05 mm. 4 Ptenidium intermedium Wankowicz Corpul negru, lucios, elitrele castanii, cu vârful de nuanță mai deschisă. Antenele și picioarele gălbui. Marginile laterale ale pronotului prezintă o bordură fină. Scutelul are o linie mediană
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
prezintă o punctuație greu vizibilă. Elitrele puternic lățite și rotunjite în prima treime anterioară. Suprafața elitrelor cu o punctuație fină și rară. Marginile laterale ale metasternului lipsite de 117 rugozități granulate. Specie răspândită în Europa de nord și centrală. În furnicarele de Formica rufa și Lasius fuliginosus. l=0,85-1,0 mm. 8 Ptenidium reitteri Flach Dorsal lățit, roșcat-maroniu. Suprafața corpului cu reticulații fine. Pronotul prezintă pe marginile laterale o bordură lată de culoare roșcatmaronie. Baza pronotului cu 4 gropite uniform
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
aproximativ 3 ori mai lungi decât late. Pronotul mare, lucios, mai lat decât elitrele, cu o punctuație rară și accentuată. Bordura marginilor laterale ale pronotului uniform dezvoltată pe toată lungimea ei. Din nordul Europei până în Siria. În compost și în furnicarele de Formica rufa. l=0,65-0,70 mm. 6 Acrotrichis atomaria De Geer (minima Marsh., flavicornis Waltl) Negru, bombat dorsal, adesea marginile laterale și unghiurile posterioare ale pronotului roșcatmaronii. Antenele și picioarele gălbui, măciuca antenelor are o nuanță întunecată. Pronotul
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
tăia mieii abia în această zi, sau să se însemneze mieii și vițeii, adică să li se taie puțin dintr-o ureche, iar la vitele cornute să li se taie părul din vârful cozilor și să fie îngropat într-un furnicar, zicându-se: „Să dea Dumnezeu să fie atâția miei și viței câte furnici sunt în furnicarul acesta”. Pentru descântece, ciobanii fac și astăzi o unsoare din untură de porc și diverse plante: usturoi, leuștean, frunze de salcâm, pelin și alte
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se taie puțin dintr-o ureche, iar la vitele cornute să li se taie părul din vârful cozilor și să fie îngropat într-un furnicar, zicându-se: „Să dea Dumnezeu să fie atâția miei și viței câte furnici sunt în furnicarul acesta”. Pentru descântece, ciobanii fac și astăzi o unsoare din untură de porc și diverse plante: usturoi, leuștean, frunze de salcâm, pelin și alte ingrediente cu care ung oile pe uger, la asfințitul soarelui, anume ca farmecele să ia puterea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]