674 matches
-
artistul și dramaturgul futurist Kazimir Malevich a realizat decorurile pentru o piesă de operă intitulată Victory over the Sun [Victorie asupra soarelui]. În ultima scenă, publicul putea auzi din culise zgomotul unei elice și strigăte care anunțau că, În țările futuriste, obstacolul gravitației fusese depășit. Le Corbusier, aproape contemporan cu Malevich, considera că avionul este simbolul dominant al noii ere. Pentru o discuție asupra influenței pe care a avut-o zborul, vezi Robert Wohl, A Passion for Wings: Aviation and the
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
grupării Criterion, membră fondatoare a secțiunii plastice. Între 1930 și 1937 lucrează frescă și ceramică în colaborare cu Marcel Iancu. Alături de acesta și de Milița Pătrașcu ori de M. H. Maxy, expune în 1933 la Palatul Expoziției Naționale de Artă Futuristă din Roma. În 1937 e prezentă la Expoziția Internațională a Artelor și Industriei de la Paris, unde obține medalia de bronz pentru pictură. În 1962 primește diploma de onoare la Expoziția Internațională de Ceramică organizată de UNESCO la Praga. Din 1930
STERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
care îi reproșau „duplicitatea” sau nesinceritatea (Al. Sahia, G. Călinescu), el declară că întotdeauna a fost mânat de „aceeași nestăvilită sete de aventură spirituală, de neîncetată creștere în duh”, că există o „unitate [a] spiritului modern al poeziei așa-zis futuriste cu tradiția milenară a creștinismului”, ambelor fiindu-le comune „paradoxul liniei simple, primitivismul unui suflet complicat, patriarhalismul și liniștea unui suflet în veșnic război cu lumea, naturalețea prăpastiei înfiorătoare, jocul și candoarea unui suflet aspru, tensiunea teribilă dar tăcută metafizică
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
Doleanțe nu sunt, în perspectiva mai amplă a modernismului ca individualism raționalist și revoltă antitradiționalistă, decât urmarea logică a aceleiași atitudini; dovadă, poziția circumspectă a scriitorului față de excesele avangardei, căreia îi reproșează, într-un poem în proză modelat pe calapod futurist, superficialitatea și sterilitatea (Vorbe goale, 1925). Ceea ce îl desparte de avangarda istorică - în ciuda prieteniei cu Marcel Iancu și Tristan Tzara, a manifestelor din „Contimporanul” și chiar a tentativelor de a compune poeme dadaiste (Dicteu, 1916) și futuriste (Îngerul a strigat
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
modelat pe calapod futurist, superficialitatea și sterilitatea (Vorbe goale, 1925). Ceea ce îl desparte de avangarda istorică - în ciuda prieteniei cu Marcel Iancu și Tristan Tzara, a manifestelor din „Contimporanul” și chiar a tentativelor de a compune poeme dadaiste (Dicteu, 1916) și futuriste (Îngerul a strigat, 1923) - este supremația ideii privind autonomia esteticului, fundamentală pentru modernism. Opera sa, aparent contradictorie și nu rareori dificilă, marchează efortul de asumare a tensiunilor erei postromantice și de înscriere a liricii noastre pe orbita „modernismului înalt”, însumând
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
to ISI>://000169220700001 </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(Hagerty et al., 2001). Numeroase organizații care au elaborat indicatori de dezvoltare expun în mod deschis reticența în această privință. Un exemplu îl reprezintă Calvert Group, care a elaborat împreună cu futuristul Robert Henderson un set de indici de dezvoltare socială cu o oarecare influență ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Henderson</Author><Year>2000</Year><RecNum>62</RecNum><record><rec-number>62</rec-number><ref-type name="Book">6</ref-type><contributors><authors><author>Henderson
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Note și referințe bibliografice 251 Capitolul XIV. Deceniul cataclismelor curriculare 253 14.1. Liniștea dinaintea furtunii 253 14.2. Moartea Casandrei din Hyde Park 254 14.3. Ultimii titani ai pedagogiei moderne 257 14.4. Către curriculumul umanist: „garanții” și „futuriștii” 261 14.5. De la „curriculumul caricaturizat” la „curriculumul înnobilat” 266 14.6. Atacurile „perfidului Albion” asupra curriculumului american 268 14.7. Seismul instituțiilor și decesul curriculumului modern 270 Note și referințe bibliografice 273 Capitolul XV. Stenochoria și metamorfozele curriculumului educațional
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
uimitoare este fie ignorată, fie considerată un propadeutikón, a cărui simplă rațiune ar fi aceea de a pregăti triumful vremurilor noastre. Actualizante și nu de puține ori magnilocvente, cercetările transversaliste celebrează tacit infailibilitatea științei moderne și admit doar o orientare futuristă a domeniilor; dar și această expectație viitorologică este întreținută de aceeași încredere în „puterea predicției” care constituie megale apophasis, „marea revelație” a științei moderne a naturii inaugurată de Francis Bacon și René Descartes. A reduce însă fenomenistica și problematica, eminamente
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care au, pentru viața omului și a societății, virtuțile legilor naturii. Dar orgoliul universalist lipsește nomoteticii curriculare, care rămâne condamnată subiectivității omului, imprevizibilității vieții și accidentelor istoriei. 1.2. Abordarea diacronicătc "1.2. Abordarea diacronică" De aceea abordarea structuralist-sincronică și futuristă a curriculumului trebuie completată cu o viziune diacronică, longitudinal-istorică asupra acestei fabuloase preocupări omenești. Ea este impusă de evoluții ale cercetării educaționale contemporane care numai în aparență constituie un haos polifonic. De fapt, sunt tendințe de recuperare integrală a unei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
era întrebat ironic dacă ar putea trăi măcar zece zile „în natura sălbatică”, fără curent electric, fără televizor, fără cuptor cu microunde, fără autoturisme etc. De altfel, în anii ’70 s-a produs extincția „speciei pășuniștilor și paseiștilor”, făcând loc „futuriștilor” și „ufologilor”. Chiar și școlile păreau să fi adormit în liniștea unor curricula moderne, din ce în ce mai bine articulate, mai riguroase și mai solid întemeiate pe descoperiri ale psihologiei, sociologiei, managementului și pedagogiei. Curricula moderne au atins apogeul în acest deceniu fericit
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
că Dumnezeu (adică „Știința”) va interveni cumva, cândva, pentru a le elimina. Dar păcatul ascuns al pedagogiei moderne nu a rămas nedeconspirat. Încă din anii ’70 a fost dezvăluit și criticat fără menajamente. 14.4. Către curriculumul umanist: „garanții” și „futuriștii”tc "14.4. Către curriculumul umanist\: „garanții” și „futuriștii”" La începutul deceniului s-au făcut auzite doar câteva critici timide; erau doar preambulul marilor cataclisme. Primii înscriși la cuvânt au fost umaniștii. Prilejul le-a fost oferit în 1970 de către
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a le elimina. Dar păcatul ascuns al pedagogiei moderne nu a rămas nedeconspirat. Încă din anii ’70 a fost dezvăluit și criticat fără menajamente. 14.4. Către curriculumul umanist: „garanții” și „futuriștii”tc "14.4. Către curriculumul umanist\: „garanții” și „futuriștii”" La începutul deceniului s-au făcut auzite doar câteva critici timide; erau doar preambulul marilor cataclisme. Primii înscriși la cuvânt au fost umaniștii. Prilejul le-a fost oferit în 1970 de către Association for Supervision and Curriculum Development. Anuarul publicat de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Desigur, puțini s-au lăsat seduși de supoziția că „garanții” pot fi considerați marii profesori de la Columbia, Chicago, Harvard sau Ohio. De aceea cercetările au mutat accentul de pe trecut pe viitor. În anii ’70, teoria curriculumului a fost invadată de futuriști. Mai toți priveau nu spre sfârșitul mileniului, ci spre secolul XXI. Era o modă, lansată mai ales de politologi și economiști. Daniel Bell a publicat în 1973 vestitul său eseu The Coming of Post-Industrial Society, lansând conceptul de societate postindustrială
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vechile căi ale „retragerii din lume”, ale sihăstriei și ale reîntoarcerii la valorile tradiționale. Alții au pledat însă pentru metode ofensive - de exemplu, C.A. Reich. În cartea cu titlu sugestiv The Greening of America (Mugurii Americii, 1970)21, acest futurist dezabuzat nu se mulțumea doar să protesteze împotriva „unidimensionalizării omului” în societatea supraindustrializată și supratehnologizată; el propunea crearea unei „contraculturi”, opusă culturii moderne și capitaliste oficiale. Această „contracultură” presupunea o răsturnare a valorilor. „Contracultura” trebuia să detroneze valorile materiale și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în manualul său nu erau pe măsura acestei simple, dar profund umane îngrijorări. Nici încercarea similară a lui Harold G. Shane nu a avut mai mult succes. Lucrarea sa Curriculum Change: Toward the 21st Century (1977) avea o țintă explicit futuristă. Autorul se străduia să identifice „trebuințele umane” pentru a schița „curriculumul anilor 2000”. „Umanismul” său era un -ism general; Shane pare a avea în vedere un „Om” abstract care va trebui să supraviețuiască în secolul XXI; de aceea se străduia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
prin directivă oficială și în România, într-o „campanie de luptă” în stilul obișnuit al activismului de partid. Proletarskaia Kultura fusese, în primul deceniu și jumătate al Rusiei Sovietice (1917-1932), o organizație de descendență avangardistă (cu tangențe programatice și stilistice futuriste), care își propunea demolarea ideologiei burgheze, printr-o propagandă radicală de stânga, însă refractară disciplinei de partid, ceea ce aduce reprobarea drastică, de către V.I. Lenin însuși, la Congresul Proletkultului din ianuarie 1920, urmată de ieșirea treptată a mișcării din prim-plan
PROLETCULTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]
-
e principala sferă de manifestare a spiritului de partid”. Statuarea conceptului de r.s. a fost precedată, din primii ani după revoluția bolșevică, de ample discuții, purtate în și între numeroasele grupări de scriitori și artiști (Proletkult, RAPP, LEF, constructiviști, futuriști ș.a.). În căutarea unei formulări care să denumească orientarea revoluționară comună, s-au lansat sintagme ca „romantism revoluționar” (Maxim Gorki), „realism monumental” (Alexei Tolstoi), „realism socialist” (A.V. Lunacearski), „realism proletar”, „simbolism socialist”. Sintagma r.s. a fost însușită în urma
REALISM SOCIALIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289155_a_290484]
-
analizează metodele școlii formale ruse și ale comparatismului lui D. Caracostea sunt pledoarii pentru actualitatea unor mai vechi concepte, pornindu-se de la întemeierea lor științifică. Un studiu comparatist este dedicat influenței lui Tristan Tzara în literatura maghiară, un altul poeticii futuriste a lui Vladimir Maiakovski în relație cu activitatea școlii formale ruse. Studii speciale sunt dedicate lui Anton Cehov, Maxim Gorki, Ivan Bunin, Leonid Andreev, Serghei Esenin; importante sunt analizele comparatiste privind ipostazele dedublării la Ady Endre și Esenin, definirea poeticilor
KOVÁCS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287723_a_289052]
-
antidotul pentru nevroza unei umanități postistorice? Eseistica postmodernă pare un aspirator fără filtru al celei mai vulgare cotidianități. Când posteritatea devine o banală posterioritate, dispare și harul nostalgiei. Dar nici nostalgia nu mai este ce era odinioară... În plină boemă futuristă, trădarea lui Socrate continuă. Memoria adolescenței sub comunismtc "Memoria adolescenței sub comunism" Sous l’histoire, la mémoire et l’oubli. Sous la mémoire et l’oubli, la vie. Mais ecrire la vie est une autrehistoire. Inachèvement. Paul Ricœur Hipomneziatc "Hipomnezia
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
limbajului”, dă o interpretare literală sau echivocă expresiilor metaforice, pastișează formula umoristică urmuziană. Textele subminează ordinea lumii burgheze, înlocuind-o cu un univers absurd și bizar. Personaje-marionetă, descinse din omul-robot integralist, trăiesc „sub zodie citadină”, în civilizația industrială de inspirație futuristă, în Răzbunarea lui Papufili sau în „trilogia” Supraamericanul, din care a publicat fragmente: Omul expresie, Avatarurile lui Abraam Texas și Miss Doly and Partner. Bunăoară, Puk Taylor, „omul expresie”, servește de „album rotativ”, inspirator de imagini sau, într-o ipostază
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
exploziei transformase dezordinea în ceva extraordinar de omogen, aproape ordonat. Firele electrice semănau cu niște vase sangvine, tabloul de bord sfărâmat și împroșcat cu sânge te ducea cu gândul la creierul unei ființe neobișnuite, al unui animal dintr-un război futurist. Și, îngropat undeva, în magma aceea de moarte, radioul, neatins, își lansa apelurile behăite. Scena nu era nouă pentru mine. Doar conștiința foarte limpede că nu înțelegeam era nouă. Ascuns în adăpostul meu, îmi spuneam că oamenii care se ucideau
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
1924, număr unic) și „Punct” (1924-1925), vădesc o atitudine mai radicală și o mai limpede angajare în direcția constructivismului. Ca lider se impune Ilarie Voronca, autor al manifestelor Aviograma („75HP”), Gramatică, Arhitectura („Punct”), din care nu lipsesc accentele dadaiste și futuriste, dar și al unor texte izvorâte din voința de sincronizare: Hidrofil, Strofă I, Strofă II. Primii noștri avangardiști se arată deschiși la sugestii constructiviste venite din dadaism (negarea convențiilor poetice, anularea subiectivității creatorului etc.), dar mai cu seamă din futurism
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
realitate nemediată, doar pentru a o media după alte formule, cele ale suprarealității. O revistă de a. este și „unu” (1928-1932, 1935), apărută prin eforturile lui Sașa Pană și ale prietenului său Moldov. Încă de la început caracterul ei este eclectic: futuristul F. T. Marinetti stă alături de Tristan Tzara, André Breton și Louis Aragon, iar articolul Reabilitarea visului de Geo Bogza (34/ 1931) e urmat de manifestul Poezia agresivă sau despre poemul reportaj al lui Paul Sterian, care amintește de agresivitatea primelor
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
lungului său șir de Cadillacuri. Când au dispărut eleroanele În formă de coadă, aveam nouă ani; când au apărut antenele electrice aveam unsprezece. Și viața mea emoțională era În ton cu designurile. În anii șaizeci, când Cadillacurile erau hotărâte și futuriste, și eu eram sigură pe mine și Încrezătoare În viitor. Însă În anii ’70, cu penuria de benzină, când producătorul a lansat nefericitul model Seville - o mașină care părea să meargă cu spatele -, și eu mă simțeam aiurea. Alegeți un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
În mijlocul umbrei dese a cvartalului fusese aprins un far; și această impresie a fost Întărită ulterior de casa În fața căreia ne opriserăm acum. Middlesex! A trăit oare vreodată cineva Într-o casă atât de stranie? Atât de științifico-fantastică? Atât de futuristă și de depășită În același timp? O casă care să fie aidoma comunismului - mai bună teoretic decât În realitate? Pereții de un galben pal erau făcuți din blocuri de piatră octogonale, cu lemn de mahon pe margine, de-a lungul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]