85,346 matches
-
de luat vederi, suspendă clipe prețioase, schițează portrete vii și expresive, peisaje de o tulburătoare frumusețe[...]"6 " Sfârșit-am cartea și i-am pus punct", scrisese cândva Arseni Tarkovski. Fiica lui, însă, nu pune punct, ci puncte de suspensie, cu gândul la un nou volum, aflat în pregătire, ca și cum oglinda, odată restaurată din puzderia de cioburi, e amăgită de propria-i reflectare, amânând mereu finalul, ca o Șeherazadă. 1 Marina Tarkovskaia, Oskolki zerkala, Izdatelstvo "Dedalus", Moskva, 1999. 2 Membru al organizației
Saga Tarkovski by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/15281_a_16606]
-
a decis distribuirea în rolurile principale a celor mai șarmați actori ai momentului (v. George Clooney, Brad Pitt). Departe de noi ideea unei lecții de morală aplicată pe o cazuistică de mucava, însă recurența tematică ne pune un pic pe gînduri. Mai ales că o știm din experiență: cînd sistemul hollywoodian prinde drag de vreo rețetă cu priză la public nu mai renunță la ea nici în ruptul capului, astfel încît ar fi bine să ne pregătim pentru o lungă serie
SENTIMENTE VS. COMERȚ by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/15278_a_16603]
-
în formă fixă, ecuatorul operei în versuri a lui Doinaș străbate deopotrivă emoția și ideea, viața și cartea. O demarcație este imposibilă. Cine ar încerca s-o facă, ar risca să știrbească atît din bogăția trăirii, cît și din frumusețea gîndului poetic. Scriind uneori arte poetice (ori, chiar, metapoeme curate, pe gustul generațiilor mai noi), Doinaș a avut grijă să le umple în același timp cu idei și cu emoții, să ne determine să simțim că ideile cresc din biografie și
Poetul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15285_a_16610]
-
generații ia forma distrugerii legăturilor intime, a decenței creatoare de confort moral. Rezultatul este contradictoriu, înlăturarea minciunii nu asigură accesul la adevăr. Limbajul se desprinde de convențiile bunei cuviințe, se spune tare ceea ce nu era permis de spus nici în gând, dar în măsura în care cuvintele obscene vin din interiorul dramei și nu din exterior, ele devin o convenție ca oricare alta, șocul creat de ele apropie de miezul dramei și nu creează stânjeneală. într-un fel mai puțin violent, o realitate dură
Un loc curat by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15277_a_16602]
-
minute femeia își schimba rochiile care aveau, iarăși obsedant (și adînc!) aceeași croială. * în fine, nu despre acest film era vorba, ci despre A Beautiful Mind. Și iarăși încerc să mă abțin de la aprecieri, pentru că altceva m-a pus pe gînduri în filmul ăsta și nu dacă a meritat sau nu Oscarul. Oricum, față de Titanic distanța e uriașă, iar dacă ne gîndim la personaj și la decor, am putea să spunem că încep să se poarte intelectualii. Și tocmai aici e
Inutilitate și schizofrenie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15301_a_16626]
-
Sallet, întrecîndu-i însă printr-o "sensibilitate mult sclipitoare." Danezul Georg Brandes împrumută dimensiunile mitologiei, cînd îi evocă dimensiunile prieteniei. Jean Richard Bloch se avîntă într-o surprinzătoare clasificare: "Homer - negustor de fistic", apropiere propusă și de Camil Petrescu, atunci cînd gîndul îl duce la faptele și portretul haiducilor de "o măreție cu adevărat homerică." Mai ponderat, G. Ibrăileanu îi apreciază scriitorului român "naturalul din opera sa", dimensiunea fiind rezultată din faptul că scrie "dinlăuntrul vieții". M. Sadoveanu și-l aproprie fratern
O geografie dramatică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15270_a_16595]
-
vârsta ta, învățat cum ești și mai cu seamă un atenian! să-ți fie frică de moarte? Nu știi că viața e o călătorie și că nu se cade să te răzvrătești împotriva legilor naturii? - Degeaba mă cerți, răspunde Axiochos; gândul că voi fi lipsit de bunurile vieții și că voi putrezi în pământ mă umplu de groază. - Nu ai minte deloc, continuă Socrate, nu-ți dai seama că ești în contradicție cu tine însuți? Cum poți să mai simți lipsurile
Note 1954 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15274_a_16599]
-
obrazului/ cu gene mijite străduindu-mă să fac pupila de lemn să vadă// Și totuși clipa în care m-am născut O, Doamne/ rămîne unitate de lucru suprafiresc/ bolovan pe care încă-l rotunjesc îl șlefuiesc/ de parcă aș avea de gînd să-l fac orbitor/ ca apoi să-l uit neglijent undeva pe-o masă de cafenea/ printre ziare deschise zarvă de glasuri pălării și zîmbete fluturate prin aer" (Clipa în care m-am născut). Spre deosebire de barzii care solicită grandoarea cosmică
Un baroc paradoxal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15295_a_16620]
-
de la Ascheberg (construită pentru a-l adăposti pe filosof, care nu ajunsese totuși niciodată acolo), parte a unei faimoase grădini în stil englez (stil a cărui încărcătură politică anti-absolutistă e astăzi). De fapt, iubirea e dezlănțuită de un pasaj din Gândurile morale ale lui Holberg: "cea mai ciudată dintre calitățile omului este că se simte cel mai atras de ceea ce e strict interzis". Castelul Hirschholm, un adevăral Versailles al Nordului, unde cei doi au petrecut singura lor vară de iubire, a
Istorie daneză by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15307_a_16632]
-
crampona de-un simbol care și-a trăit traiul și ne-a mâncat nervii înseamnă nu doar lipsă de realism ci și prostesc orgoliu. Aceiași oameni care vor să intre în Europa aducând elogii deșănțate mareșalului-criminal Antonescu fac apoplexie la gândul că va sosi ziua în care leul fără zimți și fără dinți va deveni piesă de muzeu. Sunt sigur că aceleași personaje văd în inevitabila renunțare la moneda autohtonă încă un complot al iudeo-masoneriei, încă o încercare de a distruge
Leul copt și paraiul bun by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15312_a_16637]
-
din copilărie. Opțiunea lui Cioran a fost mult mai dificilă, renunțarea la română a avut pentru el și sensul unei asceze, limba franceză a fost pentru el și un fel de pedeapsă adorată, un fel de "ermitaj" - fie acesta rezervat gîndurilor negre, silogismelor amărăciunii și blasfemiei, inclusiv autocalomniei, exprimate cu o eleganță strictă. (Dar Cioran vorbea o franceză cu un puternic accent românesc, care trebuie să-l fi făcut să sufere; căci contrastul era enorm între identitatea lui stilistică din scris
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
într-o nediferențiere de început de lume... O plasticitate extraordinară. Ideile, noțiunile sunt expuse prin comparații surprinzătoare. După fiece mișcare sau gest, urmează, ca un tic: "Ai fi zis că..."... "ca și cum"... într-o permanentă sforțare de a spațializa expresia ori gândul. Și toți eroii cărții se deplasează dintr-un loc în altul ca la comanda unui Jucător suprem care îi trage de sfori, conducându-i ca pe niște marionete. O fatalitate implacabilă. Cristmas, eroul negru, principal, săvârșește omorul pus în mișcare
Din nou, Faulkner by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15323_a_16648]
-
Cătălin Constantin Experimentul Zaica. Un titlu care te poate trimite cu gîndul la lucruri savante și aride sau, din contră, la încercări bizare, dar care ascunde de fapt povestea unui joc ce pare la prima vedere extrem de simplu. E totuși unul serios și nu chiar la îndemîna oricui: să pui întrebări copiilor
"Unii vorbesc normal, iar alții vorbesc în ghilimele" by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15341_a_16666]
-
Înconjurat de munți, de mări, de guri/ Care iarăși mă cîntă" - Despărțire). În fine, are loc și o separație a materiei telurice obiective de "sufletul" materiei subiective, a cărnii, notată cu o aproape indiferentă frăgezime: "Ce poate să fie/ În gîndul ce l-am primit/ Acum, atîta mîhnire în somn dată mie./ Să văd primăvara, mugur destăinuit/ Oricui peste lucruri?/ Ce poate să fie? De nu mai pot fi/ Asemeni copacului, din nou să dau cuiburi/ Smeritelor păsări întoarse într-o
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
zeflemea livrescă, ironie și ludic. Alții, dimpotrivă, lipsă de umor, gravitate, cugetări ale unui Dionis grav, fanatic chiar. Versurile acestea pot fi corelate cu altele, dintr-o altă poezie: "Sufeream de alergia singurătății. Luna.../ Dar mereu năvălesc venerabile inerții/ Și gândurile mi le apucă de gît, lăsându-mi/ pe emoții curate, aproape neîncepute, urme groase de labe literare.)" Ce se poate spune azi, după toate re-make-urile cu care ne-au obișnuit poeții anilor '80, e că Geo Dumitrescu pare mult mai
La umbra nucului în floare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15317_a_16642]
-
Marian n-are cifre, "pentru că ei sînt mai eliptici". Elipticul domn Harnagea n-ar trebui să dea un răspuns?) * Cîteva foarte interesante Precizări la un text propriu, intitulat Despre dragoste și mai mult decît dragoste din volumul Simple întîmplări în gînd și spații, oferă dl Alexandru George în Luceafărul din 3 aprilie. D-sa evocă existența, prin anii '50, a unui cerc de tineri intelectuali români care se sustrăgeau teoriei comuniste refugiindu-se disperat în dragoste. Acești tineri au descoperit cîteva
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
la cap! Prolog N-a fost cu neputința. N-a fost greu. Aseară am vorbit cu Dumnezeu. La fel de clar, de simplu, de senin, Cum ai tăifăsui cu un vecin... E drept că El tăcea. Sau, mai curând, Iradia În fiecare gând, În fiecare șoaptă și impuls, În fiecare zbatere de puls. Doar eu grăiam. Și iată că, treptat, Discursul În tăcere s-a mutat, Tăcerea s-a umplut de sens și țel, Tăcerea era drumul către El. Așa-I vorbeam. Spunându
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
ceață... 8. Mântuitor e Domnul. Stă de pază - Pe-alesii Săi Îi binecuvântează. 4 1. Raspunde-mi când Te strig ! Fă o minune ! Salveaza-ma din strâmtorări și chin ! Ai milă, când Te chem. Spre Tine vin Cu inima, si gând, si rugăciune... 2. Voi, muritori, cât veți batjocori Mărirea mea ? Răspundeți, câtă vreme Veți Îndrăgi insulte și blesteme, Nimicnicii, minciuni și nerozii ? 3. Atât să știți : că Domnul Își alege Pe-acela care-L teme. Pe acel Ce strigă cu
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
eu, oricând Ma-nchin spre templul slavei tremurând - Să mă primeasca-L rog În sfânta-I casă. 8. Condu-ma, Doamne, Tu Intru dreptate Din pricina mulțimii de vrăjmași. Așază neted drum sub bietii-mi pași, 9. Căci vorba lor și gândul nu-s curate. Adâncul lor e un abis de ură, Gâtlejul lor, un tulbure mormânt. Rostesc mereu lingușitor cuvânt, Cu glas mieros și otrăvita gură. 10. Loveste-le În plin vinovăția ! Să cadă chiar prin țelurile lor, Păcatele să-i
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
cadă chiar prin țelurile lor, Păcatele să-i poarte că un nor, Căci Ți-au uitat puterea și mânia ! 11. Atunci acei ce se Încred În Tine Vor prinde iar la inimă, văzând Că-i ocrotești. Și vor purta În gând Numele Tău cu sunete divine. 12. Tu celui drept dai binecuvântare. Îi ești putere, scut si-mbarbatare. 6 1. O, Doamne, blând Îmi fii, nu ma mustra, Și nu mă pedepsi-n mânia Ta ! 2. Mă ofilesc, ai milă ! Iată
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
putea emite numeroase ipoteze cu privire la resorturile gîndirii poetice și la modul în care mecanismele perceptive - mereu imprevizibile - redimensionează realul prin prisma unei sensibilități hipertrofiate. Glisînd între mai multe registre ale senzorialului, poetul nostru urmărește să surprindă acele insesizabile mutații ale gîndului provocate de impactul obiectelor asupra subiectivității. Iată-l notînd neutru, tern, indiferent, ceea ce tentaculele sensibilității sale înregistrează - bănuim - cu o intensitate alarmantă. Gesturile prozaice și umile ne trimit cu gîndul la Bacovia ("îmi scot ciorapii și-i arunc pe scaun
Geometria visătoare by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15365_a_16690]
-
senzorialului, poetul nostru urmărește să surprindă acele insesizabile mutații ale gîndului provocate de impactul obiectelor asupra subiectivității. Iată-l notînd neutru, tern, indiferent, ceea ce tentaculele sensibilității sale înregistrează - bănuim - cu o intensitate alarmantă. Gesturile prozaice și umile ne trimit cu gîndul la Bacovia ("îmi scot ciorapii și-i arunc pe scaun/ gest scurt cît o viață/ singurul ce-mi rămîne în creier/ ciorapii albaștri scaunul negru"). Ca și acesta, parcă în urma unei pierderi subite de energie, parcă sub efectul unui sedativ
Geometria visătoare by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15365_a_16690]
-
națională. Nu cred că e fără legătură faptul că destui români au preferat să se declare la ultimul recensământ catolici, deși prin botez sunt ortodocși. Curios de opțiunea lor, am primit un răspuns care-ar trebui să-i pună pe gânduri pe mai-marii BOR: "Ne-am săturat de nesimțirea și demagogia lor! Nu fac nimic să aline suferințele nevoiașilor, dar te taxează fără milă și la Crăciun, și la Paște și peste an! Parc-ar fi călugării-cerșetori din Evul Mediu! Văzând
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
nu mai sînt același, chiar puteți să considerați că nu mai sînt. Dar a fost o vreme cînd oricare dintre voi ar fi venit la mine și, orice greutate i-ar fi sfîșiat sufletul, orișice păcate i-ar fi chinuit gîndurile, eu l-aș fi îmbrățișat și i-aș fi spus: "Fiul meu, liniștește-te, căci nici o greutate nu-ți istovește sufletul și nu văd nici un fel de păcate în trupul tău", - și el ar fi plecat de la mine bucuros și
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
bărbat înalt într-o șubă destul de învechită și totuși încă bună. -Ce doriți de la mine? - l-am întrebat cu o voce sobră și rece. -Dar tu de ce nu te întorci cînd te cheamă? - a zis el. Eu am căzut pe gînduri în legătură cu înțelesul cuvintelor sale, cînd el iar a deschis gura și a zis: - Ce-i cu tine? Nu mă recunoști, sau ce? Doar sînt fratele tău. Eu iarăși m-am gîndit la cele spuse de el, iar el iarăși a
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]