359 matches
-
GRAI DULCE ROMÂNESC Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 2070 din 31 august 2016 Toate Articolele Autorului O,..prea curată limbă românească Chipul tău este, mereu, înflorit mirat, Miezul inimii îmi arde murmurat Pentru tine rădăcină strămoșească... Te-am gângurit întâi, mi-ai fost lumină Și atenție, pe timpul nerostit, Eu te-am șoptit, mereu, ca un iubit Mai apoi, te-am învățat, ``limbă divină``! Chiar dacă am plecat, și-astăzi sunt departe, Te-am legănat prin vise și.. cuvântul L-am
GRAI DULCE ROMÂNESC de LIA RUSE în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375538_a_376867]
-
PE RAMUL MAGNOLIEI Autor: Coca Ecaterina Soare Publicat în: Ediția nr. 2344 din 01 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Pe ramul magnoliei , Păsări ciripesc voioase Și ascund cu eleganță , Trupurile lor sfioase . Mai în jos pe liliac , Alte păsări ciripesc , Gângurind de pe copac , Dintr-o floare se hrănesc . Altă frunză și-altă floare, Loc de joacă le servește Cu mirosul, care-mbată , Fiecare o iubește . AUTOR-COCA ECATERINA SOARE -MEMBRU AL LIGII SCRIITORILOR-FILIALA SLATINA-OLT & AL CENACLULUI LITERAR-ARTISTIC -DUMITRU CARACOSTEA . Trimis din Yahoo
PE RAMUL MAGNOLIEI de COCA ECATERINA SOARE în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371790_a_373119]
-
cu toții să supraviețuim/ în secolul acesta al turbulenței/ creându-ne în imaginație/ mici insule/ unde evadăm atunci când/ nu mai putem face fața/ uraganelor și cutremurelor/ care ne înconjoară.// Acolo,/ pe insula noastră/ jucăm șotron/ chiar dacă nu ne mai țin balamalele,/ gângurim ca bebelușii,/ne așezăm pe tronul regelui/ fără să ne fie frică de pedepse,/ sărutăm și ne iubim/ cu toate vedetele intangibile/ ale lumii moderne.// Acolo,/ pe/ insula fericirii noastre/ este veșnic primăvară.// Acolosuntem mereu tineri/ și sănătoși/ și veseli
GEORGE ROCA: „POEME BILINGVE” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344736_a_346065]
-
cristalin și mai limpede ca oricând. Cuvântul de predică a durat o oră si un sfert, iar tăcerea de aur - pacea tăcerii - din sala de cult era din când în când întreruptă cu valențe de Amin și Aleluia doar de gânguritu vreunui prunc în bratele mamei lui. Că așa am rostit si noi cu glasuri multe și domoale, că ne-am simțit purtați pe unda Harului Sfânt și învăluiți în aura glorioasă a iubirii cristice. Am surprins și un scurt dialog
IOSIF ŢON LA BISERICA ROMÂNǍ DIN BRUXELLES (1) de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 843 din 22 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345958_a_347287]
-
cu toții să supraviețuim/ în secolul acesta a turbulenței/ creându-ne în imaginație/ mici insule/ unde evadăm atunci când/ nu mai putem face fața uraganelor și cutremurelor/ care ne înconjoară.// Acolo,/ pe insula noastră/ jucăm șotron chiar dacă nu ne mai țin balamalele,/ gângurim ca bebelușii,/ ne așezăm pe tronul regelui fără să ne fie frică de pedepse,/ sărutăm și ne iubim cu toate vedetele intangibile ale lumii moderne.// Acolo,/ pe insula fericirii noastre/ este veșnic primăvară.// Acolo/ suntem mereu tineri/ și sănătoși/ și
DE PE MARGINEA UNUI CON DE LUMINĂ PRIVESC EXTAZIAT SPRE INSULA FERICIRII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346039_a_347368]
-
firii n-o să-mi fie scut, Rătăcit prin lume am uitat de tine Limba Maicii mele care m-a născut! Am uitat devreme cea dintâi povață Cum își uită oul pasărea din zbor Și aici acasă pruncii când te-nvață Gânguresc întruna pe înțelesul lor... Limbă Românească, cea mereu hulită, De-adevăruri sfinte nu ai fost săracă, În văzduh și-n piatră pururi scrijelită, Limba mea rănită, limba mea cea dacă! Astăzi, când e ziua închinată ție Dintre câte încă mai
INVENTARUL CUVINTELOR (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347306_a_348635]
-
pieptiș cu înălțimile... «N-ai tu grija mea, fiule, zicea cu un pronunțat accent ardelenesc profesorul, că io-s învățat cu muntele, mai bine vezi tu de asistenta mea, domnișoara Firulescu, că te-ai recomandat la dânsa, nu-i așe?...» Gângurea domnișoara Firulescu și se lăsa luată de mijloc pentru a fi trecută peste câte un buștean, peste un pârâu... Că de ce nu mă duc eu la institutul lor, îmi spunea, că tocmai li s-a ivit un loc, concurs - concurs
CAPUL DE PIATRĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348436_a_349765]
-
bezele Catre alte floricele. Într-o zi au dispărut, Și tare rău mi-a părut. Sătule să lenevească Cred că s-au întors acasă. Mama N-a-nvățat încă să meargă Însă știe că i-e dragă, Îi zâmbește,-i gângurește Și cu ochii-o urmărește. Unde-i ea e numai miere, Înțelege tot ce-i cere, Sus la grindă să-l înalte, Leagănat c-ar vrea, în brațe. Coborâtă-i din poveste Ori aievea oare este? Se întreabă-n gând
POEZII PENTRU 8 MARTIE (POEZIE PENTRU COPII) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345239_a_346568]
-
cu toții să supraviețuim în secolul acesta a turbulentei creându-ne în imaginație mici insule unde evadam atunci cand nu mai putem face față uraganelor și cutremurelor care ne înconjoară. Acolo, pe insula noastră jucăm șotron chiar dacă nu ne mai țin balamalele, gângurim că bebelușii, ne așezăm pe tronul regelui fără să ne fie frică de pedepse, sărutam și ne iubim cu toate vedetele intangibile ale lumii moderne. Acolo, pe insula fericirii noastre este veșnic primăvară. Acolo suntem mereu tineri și sănătoși și
CĂUTÂND INSULA FERICIRII / LOKING FOR THE ISLE OF HAPPINESS de GEORGE ROCA în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345441_a_346770]
-
în franceză... parcă deslușiră ceva despre à la recherche du temps perdu. -Hai că mă zăpăciți de tot, mai bine să vedem ce coace Americanul, prea e tăcut, propuse molcom Diplomatul. -Miramoț, nu ai tu niște versuri pentru așa ocazie? gânguri Flower-Power. -Versuri? Cum nu?! zise fata repede. Apoi scuturându-și bretonul și pletele scurte, începu să recite serioasă: O, Rege-Timp, ne-ai răvășit pe toți/ Cu un vârtej și-o tulbure cădere!/ Tu ne-ai schimbat al vieții curs și
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
mai 2015 Toate Articolele Autorului Privesc la florile din casă, Ce lângă mine le-am crescut. Și-mi pare viața mai frumoasă, Când glasul lor dulce l-ascult. Acum când îmi aduc aminte, Le văd copii,cum se jucau, Cum gângurind rosteau cuvinte, Și primii pași,căzând,făceau. În lumea lor cea minunată, Cu ele Alături de ele am stat. Dar timpul vitreg, nu te iartă, Și tinerețea mi-a furat. Astăzi la rândul lor sunt mame, Iubesc nespus al lor odor
TRECUT-AU ANI! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379671_a_381000]
-
ivită uniform din toate direcțiile, îmbrățișând-o și transmițându-i o căldură ușoară și plăcută, ce-i amintea de trupul mamei sale pe când o alăpta. A întins brațele să cuprindă sânii plini cu mâinile ei micuțe și a început să gângurească, fericită, în legănatul plăcut al luminii ce o purta spre înălțimi. S-a desprins, mai apoi, cu gesturi molatice, pentru a pluti singură, în ritm de vals, pe muzica îngerească izvorâtă, parcă, din trupul ei și zâmbea fericită stelelor de
EPISODUL 4, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379680_a_381009]
-
ne este plină de nevoi, Noi ne-ngropăm, firesc, unii pe alții Și-apoi... dansăm voioși pe la distracții. Prin cimitire plângem la morminte Pe cei ce ne-au crescut și-s oseminte, Apoi... plimbăm prin parcuri nepoței Și, inocenti, mai gângurim cu ei. Prin suflete ne suflă vijelii Și ne pândesc, pe după colt, primejdii, Dar... mai găsim puterea să zâmbim Și-n noi seninătate găzduim. Când prin noroi ne-a terfelit furtuna Și cu nimicul ne-a făcut totuna, Din mâl
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
moartea printre noi,Viața ne este plină de nevoi,Noi ne-ngropăm, firesc, unii pe alțiiși-apoi... dansăm voioși pe la distracții.Prin cimitire plângem la mormintePe cei ce ne-au crescut și-s oseminte,Apoi... plimbăm prin parcuri nepoțeiși, inocenti, mai gângurim cu ei.Prin suflete ne suflă vijeliiși ne pândesc, pe după colt, primejdii,Dar... mai găsim puterea să zâmbimși-n noi seninătate găzduim.Când prin noroi ne-a terfelit furtunași cu nimicul ne-a făcut totuna,Din mâl... am încoltit și am
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
astfel ușoara umflătură de pe slip și am întrebat-o: - Veniți des la mare ? În urechile mele a sunat ca o întrebare idioată, chiar îmi păruse rău că am pus-o, dar ea păru a fi deosebit de încântată. - An de an, gânguri angelica ființă. - Vă place soarele, marea ? - Oh, foarte mult, spuse ea cu ochii dați peste cap. Dacă aș putea, m-aș muta undeva la malul mării. Să fiu mereu aproape de îmbrățișarea ei ! Apoi adăugă scurt: - Dar dumneavoastră ? Încep prin a
MIRACOLUL IUBIRII (SAU EXTAZUL ŞI AGONIA AMORURILOR TRECUTE PRIN TIPARNIŢE DE SENTIMENTE VOPSITE ÎN ALB ŞI NEGRU) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379232_a_380561]
-
și curvele de pe centură, descurcați-vă - ce naiba ! - doar nu pe degeaba vă plătește statul ! ******************************** Ajunsesem acasă mai repede, plecasem de la serviciu și o găsii pe Mădălina picotind în fotoliu, în fața televizorului. Îmi sări în brațe, ca de obicei, după care gânguri cu voce mieroasă: - Domnule Remus Fabian, ce program îmi faci deseară ? Ieșim undeva ? Nu mă gândisem la asta, dar ideea nu era defel rea. Aveam un restaurant preferat, unul cu specific medieval, cu prețuri acceptabile, un ambient discret și liniștit
CĂRĂUŞIA ŞI EXACERBAREA SENTIMENTELOR ÎN AMOR DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂŢII … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369194_a_370523]
-
vor veni alții cândva și vor îmbrăca acest loc cu marmură și porfir, cu aur și argint și îl vor împodobi cu altare și candele nestinse. Până atunci însă să ne închinăm locului unde mica și plăpânda Sa făptură a gângurit și a văzut lumina soarelui pe care El l-a făcut cu mâinile sale hotărându-i drumul pe cer, astru pe care l-au văzut și îl vor vedea strălucind generații și generații de oameni. Dar aceste generații care vor
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
îmi sună-n ureche istorioarele omului din Vancouver. Mă și trezesc spunîndu-i lui Andrei Pleșu isprăvi cu individul care s-a ivit aseară, în ușa camerei de la Peleș, cu automatul în bandulieră, apoi cu midineta-cameristă, care în timp ce-mi gîngurea fierbinte la ureche, îmi pipăia buzunarele, cu șoferul de la Cota 1400, ofensîndu-l, diversionist, nu? pe domnul Iliescu, mă rog, cu chelnerul care, la masă, ține pistolul sub prosopul din stînga, și dă-i și dă-i. Surprind pe fața ilustrului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prăfuit, pe atît de discreționar.. Și sugeram implicarea vocilor tinere. Aseară, ieșind din clădirea atelierelor din Armeană, pe lîngă mine au trecut cîțiva juni spre atelierele lor de la demisol. Ei bine, toți aveau lipite pe gură benzi izolatoare și doar gîngureau. Era un joc pornit, probabil, dintr-un vernisaj... alternativ, dar mi-a venit să-l convertesc în simbol. Unul descurajant, deocamdată. Pe fondul unei tot mai pronunțate amnezii privind istoria noastră recentă, răspunsul lui François Furet, la întrebarea dacă ceea ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Îngrozind, ci Îndrăgind. Altă posibilă capcană este cea a mimetismului, a pretenției conformității celor spuse de elevi cu ceea ce s-a „dictat” de către profesor sau se găsește În manual. Sunt profesori care se simt gâdilați pe la urechi doar atunci când elevii „gânguresc” spusele acestora. Profesorul devine un „comparator” a două seturi de cunoștințe, gratificând doar ceea ce se potrivește mai bine cu referința indicată. Orice deviație este sancționată, spiritul critic Înăbușit, părerea proprie și judecata sunt desființate. Evaluăm nu comparând, ci edificând. Așadar
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Nu văzuse niciodată un copil mic... Maria îi povestise odată, plină de nostalgie, că în primii doi ani de viață sunt tare năstrușnici și frumoși, ființe pe care îți este imposibil să nu le iubești. Oameni mici, perfect formați, care gânguresc și pe care îți vine să-i strângi la piept toată ziua. Avea desigur amintiri din copilăria fragedă, dar ele se încețoșau cumva ori de câte ori încerca să coboare dincolo de vârsta de patru ani. Iar Maria îi spusese că un copil mic
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ușor vrăjită de vocea lui. — Toate? exclamă Luke. Becky, cînd faci tu alpinism extrem? Poate c-o să fac, Îi răspund. Poate că ăsta o să fie noul meu hobby! Mă și văd Împingînd un cărucior În sus pe Everest, În timp ce copilul gîngurește fericit la mine. Nu cred că e bine să excludem nimic din start. — Îhîm, face Stuart notînd În carnețel. Așa. Acum aș vrea să știu dacă doriți ca respectivul cărucior să se plieze ușor, ca să-l puteți pune În mașină
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
capul în poziție șezândă; apare o „schiță” de reflex Moro; alert la sunete; zâmbește; urmărește obiecte în mișcare; - 3 luni: mișcă bine membrele; ridică cu ușurință capul; în poziție șezândă, cade pe spate; mișcări reflexe de apărare; ascultă vocea și gângurește; începe să „pedaleze”; își mută privirea de la un obiect la altul; reacționează la muzică; se susține pe antebrațe și coate; se joacă cu mâinile, cercetându‑le; - 4 luni: `nalță capul și înclină toracele; suspendat, ține capul în plan superior; începe
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
reacționează la muzică; se susține pe antebrațe și coate; se joacă cu mâinile, cercetându‑le; - 4 luni: `nalță capul și înclină toracele; suspendat, ține capul în plan superior; începe să aibă controlul capului la mișcări de răsucire; dispare reflexul Moro; gângurește; răspunde zâmbetului prin zâmbet; distinge două sunete; reține cu mâna obiecte, se agață de părul și hainele persoanelor de lângă el; - 5 luni: ține capul ridicat fără să‑i cadă pe spate; împinge picioarele când este ținut ridicat „prin axile”; râde
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
să‑i cadă pe spate; împinge picioarele când este ținut ridicat „prin axile”; râde zgomotos; se joacă cu o persoană, duce obiecte la gură; poate arăta nemulțumire; pedalează; apare reflexul Landau; - 6 luni: se ridică, ajutându‑se de încheietura mâinii; gângurește; întoarce capul către o persoană care râde; începe să se târască pe podea; apucă biberonul și‑l duce la gură cu ambele mâini; se rostogolește pe spate și pe burtă; distinge chipurile familiare de cele străine; - 7 luni: se deplasează
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]