311 matches
-
Centrală a Siberiei (Munții Altai și Sayan). În România este răspândit în zona de munte din Transilvania și Muntenia, fiind întâlnit în toate depresiunile și văile carpatice împădurite, la altitudini de 600-1 800 m (Masivul Ceahlău, Retezat, Ciucaș; Bucegi și Gârbova; Munții Godeanu și Făgăraș) Trăiește în zone împădurite, mai ales în cele cu subarboret, de pe versanții stâncoși ai munților: în pădurile de foioase în care predomină fagul și în cele de conifere, cu trunchiuri doborâte la sol, în luncile și
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
circumscrisa în nord de râurile Trebiș (emisar Bistrița) cu afluenții Slatina, Cârligați Negel, în est de Siret cu afluenții Bahna, Izvoarele, Cleja, Răcăciuni, Parava, Orbeni, Scurtă, Botohan, Fântânele, Contești, în sud-est de Trotuș (emisar Siret) cu afluenții Pârâul Mare și Gârbova, iar în vest - în partea sudică a depresiunii de Tazlău (emisar Trotuș) cu afluenții Nadișa, Răchitiș, Orașa, Helegiu, Văereni, Brătila. Afluenții Tazlăului cu origine în au un debit relativ redus dar permanent, talveguri cu panțe accentuate, viteze mari de curgere
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
Geomal (în ) este un sat în comuna Stremț din județul Alba, Transilvania, România. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 154), localitatea apare sub numele de „Diomal”. Se învecinează cu Stremț, Geoagiu, Gârbova de Sus, Gârbovița, Gârbova de jos, iar în partea de apus cu dealul Măgura. Este o străveche așezare așezată pitoresc la poalele contrafortului calcaros al Măgurii Geomalului care domină cu cei 746 m întreaga zonă. Urmând drumul de hotar Stremț
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
Geomal (în ) este un sat în comuna Stremț din județul Alba, Transilvania, România. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 154), localitatea apare sub numele de „Diomal”. Se învecinează cu Stremț, Geoagiu, Gârbova de Sus, Gârbovița, Gârbova de jos, iar în partea de apus cu dealul Măgura. Este o străveche așezare așezată pitoresc la poalele contrafortului calcaros al Măgurii Geomalului care domină cu cei 746 m întreaga zonă. Urmând drumul de hotar Stremț - Geomal după 6 km
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
de teren stabilizate sau active determinate de structura geologică, care au dus la degradarea clădirilor și construcțiilor anexe din vatra satului. Localitatea este legată prin DC 75 în lungime de cca. 4 Km și de satele Geoagiu de Sus și Gârbova de Jos printr-un drum de hotar de pământ. DC 75 străbate localitatea pe porțiunea de la intrare până în centru, este pietruit, elementele geometrice sunt în parte corespunzătoare, excepție face partea terminală la coborârea spre centru unde panta este accentuată și
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
și construirea Monumentului eroilor satului în curtea bisericii sau a căminului cultural din localitate. Satul Geomal, lângă Teiuș, e între cele mai vechi așezări românești cunoscute din Ardeal. Încă la 1282 se amintește într-un proces de hotărnicie al satului Gârbova, făcut din partea unor nobili maghiari György Samson și Nicolae Andrei, fiii lui Andrei, și alții împotriva căpitanului Episcopiei latine din Ardeal. I se zice la această dată Gyomal, nume pe care l-a păstrat până astăzi, zicându-i-se în
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
caracterizează prin poziția lor asimetrică și alternanța pe ambele maluri, cu dezvoltarea nivelelor superioare (t5 - t8) în special pe dreapta râului. Terasele mijlocii și inferioare (t1 - t4) se racordează cu terasele Târnavei, Ampoiului și ale afluenților mai mici (Valea Aiudului, Gârbova, Geoagiu, Galda și Ighiu), marcând evoluția comună (cel puțin în cuaternar) și pledând pentru antecedența Mureșului pe traseul actual“ (M. Buza, 1996). În aval de Alba Iulia, în Culoarul Orăștiei, L. Badea și colab. (1987), în acord cu studiile realizate
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
Lupșei, precum și cea mai înaltă cotă a regiunii, Măgura Codlei. În funcție de vîrstă și de gradul de cimentare, conglomeratele, mai extinse în Perșanii centrali, dau versante relativ domoale, dar și cele mai înalte culmi cu relief ruiniform: Vîrful Cetății, Creasta Crizbav, Gîrbova, Vîrful Negru, Runcul Bogatei, Harhamul Unguresc. Ele apar, de asemenea, și în Defileul Oltului. Marnele, argilele și gresiile sînt răspîndite pe flancul vestic al Perșanilor și, fragmentar, pe cel estic. Marnele și argilele cu diverse intercalații, avînd o duritate mai
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
conuri de dejecție. Înălțimile scad treptat cu 100-200 m spre nord și vest, cote ce depășesc frecvent 900 m întîlnindu-se în nord doar la muntele Negru (967 m), piscul Înalt (941 m), Runcu Bogatei (902 m), iar în vest pe Gârbova (933 m) și Fețeica (931 m). Grupa vestică a munților Bogatei are altitudini mai reduse, adesea cu aproape 500 m comparativ cu cea estică, excepție făcînd doar Măgura Pleașa (873 m). Ea este formată din culmi și măguri despărțite de
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
Gârbova de Jos, mai demult "Gârbova Ungureasca", (în , alternativ "Magyarorbó"), este un sat ce aparține municipiului Aiud din județul Albă, Transilvania, România. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Secțio 154), localitatea apare sub numele de „M. (Magyar) Orbo”. În afara satului
Gârbova de Jos, Alba () [Corola-website/Science/300242_a_301571]
-
Gârbova de Jos, mai demult "Gârbova Ungureasca", (în , alternativ "Magyarorbó"), este un sat ce aparține municipiului Aiud din județul Albă, Transilvania, România. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Secțio 154), localitatea apare sub numele de „M. (Magyar) Orbo”. În afara satului, în direcție nord-est, pe această
Gârbova de Jos, Alba () [Corola-website/Science/300242_a_301571]
-
de ani”, Cluj-Napoca, 1977, p.413-416. · ᗠtefan Zuravul de la Ocnele Mari, în Acta Musei Napocensis, XIV, 1977, p.401- 406. · Inscripᘰii medievale româneᗰti din Transilvania, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXI, 1978, p.307-318. · Biserică ortodoxă din Gârbova de Sus (jud. Albă). Un vechi monument de arhitectură medievală românească, în Acta Musei Napocensis, XV, 1978, p.307- 315. · Vechi inscripᘰii româneᗰti din jud. Mureᗰ (sec. XV-XVIII), în Marisia, VIII, 1978, p.107-120 (în colaborare cu N. Sabău). Contribuᘰii
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
care se afla lângă dispensarul din localitate, s-a ”hulit” după cum spun localnicii (adică s-a dărâmat) în urmă cu câțiva ani. Din vechea biserică de lemn, care data din 1707, nu a mai rămas nimic. Avându-și originea în Gârbova de Sus, Alba, biserica este adusă la 1900 în Berghin, cumpărată fiind pentru suma de 360 de coroane. Folosită de comunitatea greco-catolică, biserica din Berghin avea și o „soră” ortodoxă, tot din lemn care a fost demolată spre anul 1960
Biserica de lemn din Berghin () [Corola-website/Science/315836_a_317165]
-
Suhardul ocupă locul al 5-lea, valorile maxime fiind de 2 305 m în Munții Rodnei, 2102 m în Munții Călimani, 1962 m în Munții Maramureș, 1 956 m în Ciucaș, 1 932 m în Suhard, 1923 m în Munții Gîrbova, 1907 m în Ceahlău. Suhardul are înălțimi ce descresc de la 1932 m pînă la 800 m. În partea centrală se desfășoară o culme sinuoasă, în lungul căreia se înregistrează cotele cele mai mari. Urmărind harta hipsometrică constatăm cu ușurință conturarea
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
Timiș și Bihor. Primul concurs din București, organizat în Pădurea Pusnicul în anul 1949, de Ioja Ion, Bucurescu Cristian, ambii muncitori la IOR, urmat de primul concurs de Noapte organizat de bucureșteni la 18 octombrie 1951, la Sinaia în Masivul Gârbova; Anul 1950 - primul concurs de Orientare, organizat la Timișoara (organizator Oscar Kepecs) și concursuri organizate de clujeni, cu schițe de hărți și instrucțiuni de parcurs, sub formă de text, care se dădeau în plic la începutul sau pe parcursul concursului. În
Federația Română de Orientare () [Corola-website/Science/322649_a_323978]
-
pricina? TERMENI REGENȚI: - verb : N-a venit 1/ (pentru că) a fost reținut.2/ - locuțiune verbală: N-a băgat de seamă nimic 1/ (că) a fost neatent. 2 / - interjecție: Geamul tronc 1/ (din cauza că) s-a făcut curent. 2/ - adjectiv: Este gârbova 1/ (din cauza că) este bătrână .2/ - locuțiune adjectivala: Este din topor, 1/(din cauza că) nu-i educat. 2/ ELEMENTE DE RELATIE: a. conjuncții subordonatoare: deoarece, fiindcă, întrucât, căci, dacă, de, ca. Nu stie 1/ (fiindcă) n-a învățat. 2/ Lipsește
Propoziție circumstanțială de cauză () [Corola-website/Science/309929_a_311258]
-
Primii care au plecat s-au îndreptat spre nord-est și s-au așezat în lunca râului Sărata într-un loc gloduros, formând satul Glodeanu Sărat; în anul următor, un alt grup s-a îndreptat spre sud și a înființat satul Gârbovi. Ultimul grup care a plecat a fost format din 160 de oameni, membri ai unui număr de 40 de familii (între care învățătorul Teodor Zaharescu în monografia sa amintește de familia Cristeștilor, familia Cocioc, Popa, Săuleștii, Pătuleștii, Sănduleștii, Stoiceștii); aceștia
Glodeanu-Siliștea, Buzău () [Corola-website/Science/316390_a_317719]
-
județul Brașov, România, fiica lui Suciu Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 90408 Nurnberg, Reuterstr. 5/3, cu ultimul domiciliu din România, Brașov, Str. Pandurilor nr. 17, județul Brașov. 115. Nistor Sieber Pompiliu, născut la 28 iulie 1956 în localitatea Gârbova, județul Albă, România, fiul lui Nistor Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 76297 Stutensee Blankenloch, Linkenheimerstr. 3, cu ultimul domiciliu din România, Albă Iulia, Str. Gladiolelor, bl. G4, ap. 2, județul Albă. 116. Lutsch Gerda Katharina, născută la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
DE VALOARE NAȚIONALĂ EXCEPȚIONALĂ) 1. Monumente și ansambluri de arhitectură a) Cetăți ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul a)1. Cetatea Alba Carolina Municipiul Alba Iulia Alba a)2. Cetatea Câlnic Comuna Câlnic, satul Câlnic Alba a)3. Cetatea Greavilor Comuna Gârbova, satul Gârbova Alba a)4. Cetatea Aradului Municipiul Arad Arad a)5. Cetatea Șoimoș Orașul Lipova Arad a)6. Cetatea Poenari Comuna Arefu, Argeș satul Căpățânenii Ungureni a)7. Cetatea Oratia Comuna Dâmbovicioara, Argeș satul Podul Dâmboviței a)8. Cetatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
NAȚIONALĂ EXCEPȚIONALĂ) 1. Monumente și ansambluri de arhitectură a) Cetăți ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul a)1. Cetatea Alba Carolina Municipiul Alba Iulia Alba a)2. Cetatea Câlnic Comuna Câlnic, satul Câlnic Alba a)3. Cetatea Greavilor Comuna Gârbova, satul Gârbova Alba a)4. Cetatea Aradului Municipiul Arad Arad a)5. Cetatea Șoimoș Orașul Lipova Arad a)6. Cetatea Poenari Comuna Arefu, Argeș satul Căpățânenii Ungureni a)7. Cetatea Oratia Comuna Dâmbovicioara, Argeș satul Podul Dâmboviței a)8. Cetatea Biharia Comuna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
CONSTRUIT CU VALOARE CULTURALĂ DE INTERES NAȚIONAL ────────────────────��────────────────────────────────────────────────────────── Județul Unitatea administrativ-teritorială ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ALBA Municipii Alba Iulia, Aiud, Blaj Orașe Abrud, Câmpeni, Cugir, Sebeș, Teiuș, Zlatna Comune Avram Iancu, Berghin, Bucium, Câlnic, Cetatea de Baltă, Ciugud, Cricău, Daia Română, Fărău, Galda de Jos, Gârbova, Ighiu, Jidvei, Lupșa, Lopadea Nouă, Meteș, Mihalț, Pianu, Ponor, Rădești, Râmeț, Roșia Montană, Săliștea, Săsciori, Sântimbru, Stremț, Șona, Vadu Moților, Vidra, Vințu de Jos. ARAD Municipii Arad Orașe Lipova, Nădlac, Pâncota Comune Brazii, Fântânele, Gurahonț, Hălmagiu, Pecica, Pleșcuța, Sântana, Șeitin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Duminica a 2-a din Advent. Sf. Ioan Damaschin, Varvara, Adolf Kolping; 6 decembrie - Sf. Nicolae; 8 decembrie - Neprihănita Zămislire a Sf. Fecioare Maria. BISERICA GRECO-CATOLICĂ 4 decembrie - Duminica a 27-a d. Rusalii, 10 d. În. Sf. Cruci (Femeia gârbovă). Sf. Mc. Varvara (sec. III), Sf. Ioan Damaschinul (†749); 5 decembrie - Cuv. Sava cel Sfințit (†532); 6 decembrie - Sf. Nicolae, arhiepiscop în Mira Liciei (†325); 9 decembrie - Conceperea Sf. Fecioare Maria de către Sf. Ana (Neprihănita Zămislire). BISERICA EVANGHELICĂ 4 decembrie
Agenda2005-49-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284468_a_285797]
-
celor buni și gloria nu s-așează numai pe fruntea celor virtuoși... Dacă, după ani de încercări, n-ar fi ajuns decât un învins, un dezgustat, un sceptic, un îmbătrânit fără vreme, cu părul alb, cu fruntea zbârcită, cu umerii gârbovi, cu sufletul sterp? Cine poate ști? Decât zdrobit, micșorat, umilit sub povara vieții, nu e oare de preferat să cazi din timp, senin și zâmbitor, în triumful morții? Am scormonit amintirile, am șters praful depus pe imaginile scumpe, m-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
amintește bine de acele zile și parcă îl vede pe bătrîn venind de la secerat cu cîte un snop de grîu în spate, să-l arunce în ogradă, să aibă găinile ce ciuguli. S-a topit repede bătrînul, ajungînd un moșneag gîrbov, cu mîini greoaie pe lîngă corp, legănîndu-și în permanență capul, cînd înainte, cînd înapoi, cînd într-o parte și-n alta, oprindu-se numai atunci cînd e deja îmbătat și vrea să iasă în fața bufetului. Peste imaginea lui, suprapusă, înfățișarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
diferențiat: Amara — cultivarea cerealelor, Voineasa — creșterea animalelor și silvicultură, Tinca — cultura plantelor tehnice) și turism (stațiuni balneo-clima terice precum Amara, Almaș, Tinca sau climaterice Voineasa). Sate de tip risipit din Munții Apuseni (județul Alba) Satul Romuli, județul Bistrița-Năsăud (sat-drum) Satul Gârbova din județul Alba (de tip răsfirat) Munteni Buzău, județul Ialomița (sat de tip adunat) • Numiți criteriile care au stat la baza clasificării satelor. • Comentați modul de grupare a gospodăriilor pe baza schemelor prezentate. • Indicați prin săgeți corespondența dintre tipurile de
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]