1,318 matches
-
Marți 20 iunie, pe la 7 fără 10, geamul din baie s-a desprins din balamale și l-a trăsnit în creștetul capului. Accident stupid, cum se zice. Or fi existînd pesemne și accidente ingenioase, accidente spirituale, accidente istețe... Sîngele curgea gîrlă. Iute la Spitalul Colțea! Tensiunea, pulsul, injecție antitetanos, dezinfectarea rănii, bandaj provizoriu, trimitere la Spitalul Universitar (Colțea n-are neurochirurgie). Camera de gardă de la Universitar. Diagnostic: (= traumatism cranio-cerebral) minor nivel O. Plagă contuză scalp F-p (= frontal-parietal) mediană. Conștient, cooperant, fără
TCC by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10353_a_11678]
-
Cele nevăzute îți vezi în vis părinții și te urlă Mireasma cimitirului amară Bătrânul /mod pe scară se omoară Să pună-în lanțuri semețita turlă Și clopotele care-o strămutară Mai sus pe Ceruri. Maica jos la gârlă Secară spală pleava o azvârlă Vorbirii apei. Pietrele de moară Cu timp și fără timp plinesc sudoare. Unde-înnoptezi? La nunta de la Cana Din Galileea Pânea ta și Vinul Sunt la pământ. Degeaba cerți asinul Și hățul. îi îndeamnă neprihana Spre
Horia Zilieru by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/10638_a_11963]
-
Simona Tache Am zis ceva azi despre cum am călcat în picioare niște bobocei, când eram mică, și a venit lumea cu povești gârlă despre bobocei uciși în copilărie. Concluzia: mulți adulți din ziua de azi au pe conștiință câte-un snop de bobocei pufoși, inocenți și galbeni, ca gutuile. Sau, dacă nu bobocei, măcar puișori, peștișori sau o oaie. I-auziți aici:
Tăcerea boboceilor by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18889_a_20214]
-
părintele cu cetele sale îngerești rostește și cu mai multă convingere rugăciuni Împăratului Ceresc și Maicii Sale. Prin negura nopții aleargă arătări în flăcări, când la deal, când la vale. Pe ulița satului trec în galop cai cu coarne spre gârlă și sar în ea. Apoi, din apa murdară, țâșnesc bivoli fioroși ce iau în coarne gardurile de la curtea vrăjitoarei, se transformă în șopârle care sar pe bojdeucă și dispar pe hornul acesteia. Baba, speriată de năvala lighioanelor în odaie, țipă
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
câte un jar mai pocnește, arzând mocnit în câte o bârnă de lemn. În final totul se transformă în scrum, iar adierea vântului de dimineață ridică cenușa ca pe un nor negru prevestitor de furtună și o prăvălește în apele gârlei. În acele momente de dezmăț diavolesc credincioșii își continuară procesiunea până în zori, apoi mulțumiți de biruință, cu ajutorul Împăratului Ceresc, se retraseră fiecare la casa sa. Com Referință Bibliografică: COMOARA BLESTEMATĂ - VIII. Calea spre talpa iadului / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
va ști niciodată de ce n-a fost lume mai multă în sală! “, urmează un intertitlu - „Mischa Elman - „fostă mare speranță a artei“ și continuarea: „Cu trei săptămâni înainte ziarele minoritare încep să publice anunțuri de pagină întreagă. Notițele publicitare curg gârlă, superlativele amețesc. Se ajunge chiar la obrăznicii de felul acesta: Viața muzicală a ultimelor doi decenii are trei violoniști de faimă legendară: Fritz Kreisler, Mischa Elman și Bronislav Hubermann». Ați citit bine, trei: Mischa, Fritz și Bronislav! Gheorghe Enescu a
Agenda2005-34-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284107_a_285436]
-
juriul poate acorda mențiuni în valoare totală de 1 500 euro. Data limită pentru predare a lucrărilor este 10 iunie 2005. Mapa de prezentare se va preda sub forma unui plic sigilat care va avea înscrisă adresa RomTelecom S.A. (Str. Gârlei nr. 1B, Sector 1, București) și mențiunea „A nu se deschide înainte de 13 iunie 2005”. Mapa nu va avea inscripționat numele participantului. Fiecare participant poate prezenta unul sau mai multe proiecte. Pentru expediere se vor accepta numai plicurile care au
Agenda2005-22-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283746_a_285075]
-
spre anul 1989 și ar mai fi continuat, dar iată, de multe, de mult prea multe ori, zborul spre înălțimi e frânt de stânca nepăsării. Nemernicia unei nomenclaturi îmbuibate de glorii patriotarde efemere, pe de-o parte, fonduri risipite pe gârle care se scurg spre nicăieri, pe de alta, au zădărnicit nobila aventură în folosul semenilor. Astfel s-a pus capăt năzuințelor unor specialiști de marcă din această parte a țării, care cu modestie, dar cu puterea mâinilor și a minții
Agenda2005-24-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283810_a_285139]
-
coleg de-al lui, consătean de-al nostru, s-a înecat. Scriitorul trăiește o adevărată dramă, pentru simplul fapt că a spus unui coleg să meargă la scăldat, după ce și-a terminat ”norma”, alături de alți colegi, care pleaseră déjà la gârlă. Trăiește adevărată dramă, când dirigintele C. Emil l-a făcut criminal, călău. În ultimul capitol, ”Blesteme părintești”, scriitorul Ion Părăianu ne expune efectiv privirilor alt aspect al vieții de la țară, de data aceasta din viața unei tinere familii. Nu lipsesc
CHEMAREA STIGĂTULUI... UN CALISTRAT HOGAȘ CU NICOLAE LABIȘ DE MÂNĂ PE VALEA ȘASEI... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382408_a_383737]
-
o agitație fără seamăn în studiourile televiziunii și urmăream cu sufletul la gură tot ce se spunea. Unii anunțau că se trage zdravăn în clădirea televiziunii, alții aduceau vești despre armată, că nu trage în populație, în fine, anunțurile curgeau gârlă și s-a ajuns să se spună și minciuni pe post, cu apa otrăvită, sau teroriștii uciși la aeroport. Eram complet zăpăcit și nu mai înțelegeam mare lucru, dar realizasem că Ceaușescu nu mai este la conducere și noii veniți
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382393_a_383722]
-
clorofila ce-o port timid în vene și-n neștire. Aș adormi în manuscris pe fila cu chipul tău adulmecând uimire. Pe crusta ta solzoasă de șopârlă, Mi-aș construi hamacul infantil. De sete te-aș sorbi ca pe o gârlă în care s-a-necat un crocodil. Iubita mea de iad, dar și de rai! Nu mai sunt frunze, s-a uscat și rugul. S-au copt trei mere. Dă-mi -le și hai! Să îți acopăr de ispite, nudul
ANOTIMPUL ISPITELOR de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382453_a_383782]
-
să-mi sară ochii, dacă te mint!”,-în sufletul lui Piticu râdea, știa că dacă ține degetele încălecate nu se prinde jurământul,- mergeam cu el în piață când, într-o aglomerație de oameni, cred că se vindea pește proaspăt de gârlă, știți, plevușcă ieftină din care cumpără săracii, eu am rămas să discut cu un cetățean care mă întrebase ceva, o banalitate cred, că am și uitat ce voia, atunci Gilă a dispărut. M-am uitat în stânga, în dreapta, în sus, în
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XI de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385347_a_386676]
-
piftie! Doar noi, în pantaloni scurți, adunați la un grătar, o bere rece... și taclale. Povestiri și amintiri din copilărie... de alde „Mai ții minte ce bine mirosea pomul de Crăciun? Îți mai aduci aminte când mergeam la patinaj pe gârlă?” Sau „Ce colinde frumoase cântau copilașii din cartier...”. Apoi „O brad... frumos, o brad frumos...” Cer fără pic de nor, soare arzător și ochi înlăcrimați de amintiri și dor... Dar haideți să nu fim prea sentimentali! Veronica IVANOV: Cât de
INTERVIU CU GEORGE ROCA – DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE [Corola-blog/BlogPost/92413_a_93705]
-
Latri... luneci... Pe sub fulgii somnului te pierzi de-a bine. Și pe rând, în gămălia ta de minte, prinsă-n vis, Vin să-noate ca-într-o piatră lăcrimată: lunca, fânul, Malul apelor și clipa jinduită când stăpânul Vreo nuia zvârlind pe gârlă te asmute: "Ad-o, Miss". Tânără, ca altădată, coapsa ta în coardă vine: Laba scormone mormântul vreunei cârtițe de soi; După coada retezată dai târcoale, roate pline; Bați prundișul, spinteci unda, intri toată în noroi! Și ce lucruri minunate!... Sălcii, slujnice
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
denumirea o auzeam pronunțată doar de plutașul nostru. Un tânăr cuo privire tăioasă, de statură potrivită, dar mânuia barca cu cei șase orășenicu dexteritate, în timp ce ne povestea și ne îndruma atenția spre malurilecu foioase. Deodată a oprit strigând :suntem în Gârla Turcească și la capătul ei esteLaguna-un loc mai adânc! Acolo am văzut unele păsări acvatice. Cât de superb este locul acelaîndepărtat unde Dunărea se varsă în Marea Neagră. Mi s-a tăiat respirația ,privirea mea rămas țintă spre cele două
DELTA DUNĂRII de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364295_a_365624]
-
Acasa > Orizont > Meditatie > AJUTOR ! Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 423 din 27 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Ecosistem Pe malul apei Amiaza tăvălită De biet furnicar Ecosistem II Scai din omăt Zorii plutesc pe gârlă Trași de gâște Lizieră Pâlc de stejari Păsările se rotesc Cu reverențe Vis Cerbul lopătar Ia în coarne tot cerul Se scurg fulgere... Zgribuleli Console la stâlp Pe sârmele întinse Vrăbii golașe Ajutor Elev la tablă- Mușcata din fereastră Suflă
AJUTOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364542_a_365871]
-
istorie străveche a dorurilor, dragostelor, durerilor și alinărilor oamenilor Dobrogei. Ascultându-ți cântecele mi se înfățișează deopotrivă apăsătoarea singurătate și îngândurare din polatele pescarilor deltei, clocotul cherhanalelor de la malurile Dunării și Mării Negre, duhurile desișurilor cu răchiți, stuf și răgălii, ale gârlelor, zăcătoarelor și bulboanelor Tulcei, dorurile fără stavile, nebiruitele de plâns frumuseți, toate adunate și reizbucnite în emoție. Te farmecă marea Dobroge într-atât încât emoția să intre singură în cântecele tale, sau o cauți tu pe ea? Eu creez o
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
noi cât poate, /părând a ne-arăta/îngerii copacilor și ai/celorlalte priveliști; în partea a V-a a acestei elegii, increatul (eroul liric) „intră “din „văzul copacilor “(ca și cum s-ar sparge o frunză/și-ar curge din ea/o gârlă de ochi verzi), în cea de-a treia și „ultima “contemplare, a recăderii în „starea de om “(a dării trupului: îmi lungeam sufletul într-o parte și-ntr-alta/ca să- mi umplu țevile brațelor cu el...). A patra elegie
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
județ și am luat chiar marele premiu pe județ cu poemul „Moartea căprioarei” de Nicolae Labiș. Mi-amintesc că atunci când eram în vacanța de vară și nu aveau loc asemenea serbări, eu strângeam copiii ca un adevarat lider; mergeam la gârlă sau pe uliți și le vorbeam despre intențiile mele de a organiza serbări în aer liber. Improvizam o scenă ajutați de părinții noștri, pe locul viran de vis-a-vis de casa părintească. Cortina era făcută din cearceafuri, părțile laterale ale scenei
TAINA SCRISULUI (50) – CUVINTELE MELE DE SUFLET de VASILICA ILIE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362467_a_363796]
-
Care cu poveri de muncă Vin încet și scârțâind, Turmele s-aud mugind Și flăcăii vin pe luncă, Hăulind. Cu cofița, pe-ndelete, Vin neveste de la râu; Și cu poala prinsă-n brâu, Vin cântând, în stoluri, fete De la grâu. De la gârlă-n pâlcuri dese Zgomotoși, copiii vin; Satul e de vuiet plin, Fumul alb alene iese Din cămin”. Iată viața la țară, iată viața pașnică și sănătoasă din Domneștii de Argeș. Mereu proaspătă, curată, diversificată, ea pare desprinsă chiar atunci din
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
marele proprietar și negustor Ghiță Opran care avea patru mori la Bistrița, în plasa Ocolul, și 2 la Brabova în Dumbrava. Boierii deținători de numeroase mori se găseau și în plășile sudice, între aceștia un Costache Oteteleșanu care avea la Gârla Mare 6 făcăi, Ștefan Gănescu 4 făcăi la Obârșia, iar la Caraula, în aceeași parte, clucerul Constantin Brăiloiu deținea alte 6 făcăi etc. 23. O a doua categorie importantă de mori, în funcție de apartenența lor, erau cele moșnenești, aflate în partea
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
13 pe moșia Strehaia și 2 locuri la Slătinic,30mânăstirea Gura Motrului mai multe locuri la Țînțaru etc. Dintre marii proprietari laici vornicul Barbu Știrbei avea închiriate 13 locuri la Drincea și șase la Izimșa , Costache Oteteleșanu patru locuri la Gârla Mare, Catinca Gărdăneasca două la Obârșia etc.31 În județul Gorj, situația era asemănătoare în toate privințele: împărțirea instalațiilor pe categorii și zone, pe tipuri de proprietate și modalități de construcție și exploatare 32, astfel încît se constituie ca o
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
care să-i sprijine pe întreprinzători. Unele biblioteci sătești au fost înființate cu ajutorul Casei Școalelor care, sub ministeriatul lui Spiru Haret, au desfășurat o laborioasă activitate în acest domeniu. Cu sprijinul său au fost înființate biblioteci la Broscari, Cujmir, Gârla Mare etc. 58. Dar, din lipsa susținerii materiale din partea administrației locale, bunele intenții ale Casei Școalelor și ale unor învățători nu s-au putut materializa. Cu toate greutățile, însă, bibliotecile sătești din județul Mehedinți, a căror înființare era cerută de
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
1905-1906 avem posibilitatea de a menționa nominal 77comunele pe raza cărora își desfășurau activitatea școlile de adulți . Aceștia erau : Balta Verde, Bucura, Burila Mare, Braniște, Bălvănești, Bâcleș, Broscari, Brădetl, Cioroboreni, Cujmir, Cloșani, Cârceni, Cernaia, Ciovărnășani, Covrigi, Devesel, Florești, Gogoșu, Gruia, Gârla Mare, Gemeni, Gura Motrului, Horăști, Izvoarele, Izimșa, Ilovăț, Izverna, Iablanița, Izvorul Bârzii, Lupoaia, Lupșa de Sus, Mărășești, Menții de Sus, Malovăț, Negrești, Negomir, Oprișor, Pătulele, Prisăceaua, Punghina, Prejna, Piria, Plopi, Poroina Mare, Rocșoreni, Roșiuța, Rogova, Ruptura, Salcia, Slașoma, Secu, Selișteni
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
la urmă E ultimul ce râde... Se bucură românul De adevăruri crude. Înțelepciunea noastră Ne-o tragem de la oi, Ce-ar fi să-ntoarcem placa Și să fim lupi și noi? Să nu vă fie frică De cei cu banii gârlă, Că sunt puțini la număr Și sunt crescuți la târlă! Căci n-au făcut avere Fără vreo silnicie În câțiva ani politici Numiți democrație. Să nu vă fie frică De cei postați pe sus, Ce-atârnă azi de grindă Și
INTERVIU CU NICU COVACI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367250_a_368579]