3,241 matches
-
o soră. O soră medicală de la spitalul cela unde ședea băiatul. Avea un chip alb ca spuma laptelui și niște ochi în care erau adunate toate florile albastre ale pământului. Mâinile...mâinile erau calde și moi cum îi puful de gâscă. Când o deschis ochii flăcăul, îngerul a izbucnit întâi în râs, apoi a început să plângă, murmurând cuvinte neînțelese...Vorbea într-o limbă pe care el nu o pricepea...Lacrimile din ochii înfloriți de bucurie îi picurau pe obrajii uscați
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
bulgar despre care acum nimeni nu mai recunoaște c-ar fi existat -, i-a spus că o să cadă mai întâi o ninsoare, după care o să moară din cauza unei sinucideri. Luni, pe stradă, au început să cadă peste noi fulgi de gâscă și lui Kiril i-a căzut un chinez în cap. Și nu singur, ci împreună cu un pietroi. Chinezul a vrut să se sinucidă. Chinezul a scăpat, Kiril a murit. — O coincidență nefericită, i se putea întâmpla oricui trecea pe stradă
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Costel Cașcaval (actorul din filmul lui Pintilie), colegii mei din Iași, Smîntînică & Sfaițer, ori fostul meu student, Smîntînă. Am mai avut la BÎrlad, un actor, Brînzeiu. Am fost amic cu Adrian Rățoi (de la Brașov) și coleg, la Iași, cu profesorul GÎscă. Am avut un student...Labă (la Iași) și o studentă Suflet! Sau o actriță... Isbîndă (Bacău)! La Naționalul bucureștean joacă o fată Ciuciulică; și la Galați, familia de actori Păpușă. Și tot acolo, e o comediană, Friptu. Nici secretarii literari
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
Începător - fie el unul de 7-8 ani, adică unul cu candoare. În al doilea rînd, repet, nu cred că e bine să aduci animale vii pe scenă: nu e artistic, nu e igienic și nu e profesionist (calul, mîța sau gîsca fiind imprevizibile și putînd strica, oricînd, o scenă). O cronicăreasă Îmi mărturisește, cu umor, că a pățit o rușine, Într-o seară : a plecat să vadă Macbeth și a nimerit la...Richard al treilea (se referea la modul În care
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
de cealaltă, e vreme ploioasă, înaintezi riguros, hotărât, tu știi bine calea ta, trebuie să înaintezi fără preget, pentru a fi punctual la întâlnirea cu suflețelul tău drag, nu te poți odihni decât după ce închei fiecare etapă din acest puzzle, gâștele sălbatice moffitti, cu capul negru, plonjează către adâncul bălților să își hrănească puii, lacurile sunt locuri bune de odihnă și hrană pentru ele, dar pentru tine nu, în rest, tu și gâștele sălbatice moffitti semănați din mai multe puncte de
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
decât după ce închei fiecare etapă din acest puzzle, gâștele sălbatice moffitti, cu capul negru, plonjează către adâncul bălților să își hrănească puii, lacurile sunt locuri bune de odihnă și hrană pentru ele, dar pentru tine nu, în rest, tu și gâștele sălbatice moffitti semănați din mai multe puncte de vedere. progres treptat șase în al doilea loc: în față zărești o pădure de munte, cărarea ta se îndreaptă către ea, îți trebuie curaj și atenție, nu vei mai putea observa teritoriul
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
ridici tavanul de piatră al acestei cisterne malefice, îl pui alături, ca superman, între timp s-a crăpat de ziuă, poți respira un aer curat, roua pură a dimineții înglobată în mici picăturici sferice, te bucuri să vezi stolul de gâște sălbatice moffitti apropiindu-se înfometat, nenumăratele gâște migratoare se așează, una câte una, ca un joc de domino, pe apele cisternei, vânează, unul câte unul, fiecare limax-vinețiu-cu-guriță-cu-dinți și fiecare mormoloc de broască-spion, până la miezul zilei apele cisternei sunt curate, regina
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
malefice, îl pui alături, ca superman, între timp s-a crăpat de ziuă, poți respira un aer curat, roua pură a dimineții înglobată în mici picăturici sferice, te bucuri să vezi stolul de gâște sălbatice moffitti apropiindu-se înfometat, nenumăratele gâște migratoare se așează, una câte una, ca un joc de domino, pe apele cisternei, vânează, unul câte unul, fiecare limax-vinețiu-cu-guriță-cu-dinți și fiecare mormoloc de broască-spion, până la miezul zilei apele cisternei sunt curate, regina gâștelor sălbatice moffitti îți dăruiește drept mulțumire
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
sălbatice moffitti apropiindu-se înfometat, nenumăratele gâște migratoare se așează, una câte una, ca un joc de domino, pe apele cisternei, vânează, unul câte unul, fiecare limax-vinețiu-cu-guriță-cu-dinți și fiecare mormoloc de broască-spion, până la miezul zilei apele cisternei sunt curate, regina gâștelor sălbatice moffitti îți dăruiește drept mulțumire o pereche de ciorapi din puf de gâscă sălbatică, stolul se înalță în v, tu te ocupi să termini de rezolvat problema acestei redute a oștirilor dușmanilor tăi, găurești pânza freatică alimentatoare a cisternei
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
un joc de domino, pe apele cisternei, vânează, unul câte unul, fiecare limax-vinețiu-cu-guriță-cu-dinți și fiecare mormoloc de broască-spion, până la miezul zilei apele cisternei sunt curate, regina gâștelor sălbatice moffitti îți dăruiește drept mulțumire o pereche de ciorapi din puf de gâscă sălbatică, stolul se înalță în v, tu te ocupi să termini de rezolvat problema acestei redute a oștirilor dușmanilor tăi, găurești pânza freatică alimentatoare a cisternei cu o săgeată de bronz, apoi lărgești gaura cu mâna ta dreaptă, puternică și
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
as-astâmpăr! (Interpretul va rosti și în continuare replicile potrivit defectului de vorbire al personajului.) DĂNILĂ: Ei las', drăguță, că-ți face eu vânt și ție în graba mare! Am dat de gustul negoțului... Iaca, vine dimpotrivă un creștin c-o gâscă sub braț. Aista știu și eu că-i om deștept: ouă-ouă, boboci, deh, ce să mai vorbim, într-o primăvară ți-i plină bătătura. Și nici de mâncare nu le porți de grijă, că le dai drumul să pască la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
-i om deștept: ouă-ouă, boboci, deh, ce să mai vorbim, într-o primăvară ți-i plină bătătura. Și nici de mâncare nu le porți de grijă, că le dai drumul să pască la gârlă. Apoi ce zamă iese dintr-o gâscă grasă când o pui în oală..., ca să nu mai socotim penele și puful... (Intră Cârlig, cu o gâscă sub braț) Bun întâlnișul, om bun! CÂRLIG (bâlbâit): Noroc să dea Dumnezeu! DĂNILĂ: Frumoasă gâscă ai! CÂRLIG: Păi n-ai nimerit-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
nici de mâncare nu le porți de grijă, că le dai drumul să pască la gârlă. Apoi ce zamă iese dintr-o gâscă grasă când o pui în oală..., ca să nu mai socotim penele și puful... (Intră Cârlig, cu o gâscă sub braț) Bun întâlnișul, om bun! CÂRLIG (bâlbâit): Noroc să dea Dumnezeu! DĂNILĂ: Frumoasă gâscă ai! CÂRLIG: Păi n-ai nimerit-o, că nu-i gâscă, îi gânsac. L-am cumpărat de sămânță. DĂNILĂ: Bine-ai făcut! CÂRLIG: Păi da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
gârlă. Apoi ce zamă iese dintr-o gâscă grasă când o pui în oală..., ca să nu mai socotim penele și puful... (Intră Cârlig, cu o gâscă sub braț) Bun întâlnișul, om bun! CÂRLIG (bâlbâit): Noroc să dea Dumnezeu! DĂNILĂ: Frumoasă gâscă ai! CÂRLIG: Păi n-ai nimerit-o, că nu-i gâscă, îi gânsac. L-am cumpărat de sămânță. DĂNILĂ: Bine-ai făcut! CÂRLIG: Păi da... DĂNILĂ: Bade... cum îți zice? CÂRLIG: Istrate Cârlig îmi zice. DĂNILĂ: Frumos nume! CÂRLIG: Păi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
pui în oală..., ca să nu mai socotim penele și puful... (Intră Cârlig, cu o gâscă sub braț) Bun întâlnișul, om bun! CÂRLIG (bâlbâit): Noroc să dea Dumnezeu! DĂNILĂ: Frumoasă gâscă ai! CÂRLIG: Păi n-ai nimerit-o, că nu-i gâscă, îi gânsac. L-am cumpărat de sămânță. DĂNILĂ: Bine-ai făcut! CÂRLIG: Păi da... DĂNILĂ: Bade... cum îți zice? CÂRLIG: Istrate Cârlig îmi zice. DĂNILĂ: Frumos nume! CÂRLIG: Păi da... DĂNILĂ: Bade Cârlig, și-o spune ceva. CÂRLIG: Păi spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
spune ceva. CÂRLIG: Păi spune. DĂNILĂ: Iaca spun. Eu, de când mă știu, sunt om norocos. Dovada aici de față: mi te-a scos norocu-n cărare. Pentru că de ce? Eu am acasă păsăretul pământului, atâta doară că pe gânsacul cârdului meu de gâște l-a mâncat vulpea mai acu' o săptămână. Și mă tot chiteam de unde să fac rost de altul în loc; tot am vorbe cu nevasta, că de ce stăm fără gânsac. Ce mai tura-vura: hai să facem schimbul. Să-mi dai gânsacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
schimbul. Să-mi dai gânsacul dumnitale pe capra asta a mea. Că și asta-i o sămânță cum rar întâlnești... CÂRLIG: Păi da, însă numai dacă mi-i da ceva adaos poate să ți-l dau. Iară de nu, norocul gâștelor mele, că are să facă un otrocol prin ele de s-o duce vestea! DĂNILĂ: Bre, da' cilibiu mai ești! Ce să-ți mai dau adaos? Dacă n-aș fi grăbit, pe capra asta pot lua zece gânsaci, și-mi mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
aveam mare trebuință de-o piele nouță, că mi s-a spart burduful de la cimpoi. Ei, hai, hai să facem târgu' și gata! Cum ajung acasă, ju-ju-jup belesc capra și dreg cimpoiul. M-oi descurca eu pe urmă și cu gâștele... DĂNILĂ: Așa spune, vere Cârlig! Ia capra de ici. Adă gânsacul. Umblă sănătos și cântare bună! CÂRLIG: Păi mulțumim, la fel si dumnitale. (pleacă cu capra) DĂNILĂ: Săăăăraca de dânsa, căprița mea, iaca unde avea să-i fie sfârșitul! Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
de-o pasăre ca asta pe care-o țin eu sub braț. MARCU: O găscă? Ce să fac eu c-o găscă? N-am destule belele pe cap, îmi mai lipsește una care înoată! DĂNILĂ: Atâta doar că nu-i gâscă, jupân Marcule, îi gânsac. Și încă unul pe-alese, precum vezi; atârnă cel puțin cinci ocă... MARCU: Gănsac? Poți să pleci căt de repede. Poftim, gănsac! Vorba ceea: Am auzit că te-nsori. Felicitări! Cum se prezintă logodnica? Logodnica? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
lasă, jupâne, nu te mai bârzoi atâta! Că doar nu ți-am adus porc, ți-am adus gânsac! Te pomenești că nu-i fi mâncat niciodată gânsac fript sau umplut. Ori nu-i fi pus în perne decât puf de gâscă nu de alta, da' cel de gânsac zgârie. Așa-i? MARCU: Să mănănc gănsac? Acuma, pe căldurile astea, așa-i? Carne-mi trebuie la reumatismele mele, fie pe capul dușmanilor! Abia îmi pot trage sufletul, și doar dacă, dimineața, mestec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
gândeam la cine să mă mai duc azi. Am ajuns la o colegă de clasă. Se bucurase mult când mă văzuse, era singură acasă așa că vizita mea fu binevenită. Am ajutat-o repede să pregătească hrana pentru pui, rațe și gâște, să dea buruiană și apă la porc, la iepuri și ne-a rămas timp și pentru noi, destul. Însetasem și ne-am dus la fântână să adecem apă rece și proaspătă. Când am ajuns acasă, Maria îmi zice: - Mergi cu
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
du-te, dar vino repede, auzi? - Da, mamă, vin tot acum înapoi, spuse ea îndreptându-se spre poartă. Ieși în drum și ce bucurie! Chiar la câțiva metri de ea, erau cele două copile ale vecinei, care aduceau cârdul de gâște cu bobocii acasă, la amiază. Cum o văzură pe Ioana, îndată observară și rochița ei cea nouă, dar nu o întrebară nimic, prefăcându-se că nu au remarcat. Ioana simțea că ceva ascundeau vecinele, că nu erau sincere cu ea
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
uite mai bine la rochie și chiar să încerce calitatea pânzei cu degetele. Ioana o lăsă, desigur. Nu putea să știe ce pusese la cale invidia vecinei. Alături de ele curgea un pârâu, apa căruia era puțină și foarte murdară, doar gâștele cu bobocii mai încercau să aleagă ceva bun din ea. Vecina se aplecă iute și își umplu mâinile cu mâl și cu viteza săgeții reuși în doar câteva secunde să-l înșire pe rochița ei de sus până jos. Fugi
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
apoi bătrână, cu părul cânepos, gheboșată și zbârcită. S-a trezit toată transpirată. În casa de oaspeți a C.A.P.-ului miroase a mucegai, pereții sunt plini de igrasie până la jumătatea încăperii. E învelită cu o plapumă de puf de gâscă. Își amintește că femeia de serviciu îi spusese de cu seară: "Domnișoară, puneți duna pe dumneavoastră, că în căsoiul ăsta e frig și în miezul verii ca în mormânt". A simțit de cum a intrat în cameră un miros de beci
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
ceva, motiv pentru care stăpânirea făcea atâta zarvă și le călca pe urmă oriunde voiau să se aciueze!? Dacă se căutau motive, se puteau găsi: că în cutare sat, la trecerea convoiului de țigani, au dispărut fără urmă mai multe gâște, că un cioban se plânsese de lipsa a doi cârlani, că o babă aschidă ajunsese până la primărie cu o jalbă în proțap că i se luase chiar o cloșcă, de i-au rămas puii de izbeliște, de parcă ar fi pierdut
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]