504 matches
-
2004, populația la nivelul comunei Halahora de Sus constituie 1589 de oameni, 45.63% fiind bărbați iar 54.37% femei. Compoziția etnică a populația comunei arată în felul următor: 6.92% - moldoveni, 89.18% - ucraineni, 3.40% - ruși, 0.25% - găgăuzi, 0.25% - alte etnii. În comuna Halahora de Sus au fost înregistrate 669 de gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.4 persoane. Prima atestare documentară a satului Holohoreni din ținutul Hotin datează
Halahora de Sus, Briceni () [Corola-website/Science/305139_a_306468]
-
deservire socială, brutărie. În 1979 în Corjeuți au fot numărați 3076 de bărbați și 3212 de femei. La ultimul recensământ unional din 1989 populația Corjeuților număra 6621 de oameni, inclusiv: moldoveni - 6560 persoane, ruși, 37 persoane, ucraineni - 21 persoane, doi găgăuzi și o persoane de altă etnie. La 27 august 1991 Republica Moldova își declară independența față de URSS. În noile condiții, Corjeuții au fost primii care au început împroprietărirea țăranilor cu pământurile fostelor gospodării colective. La sfârșitul secolul XX în sat activau
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
și Sat-stație cale ferată Zaim. În 1816 este încheiată construcția unei biserici de lemn în localitate. Conform recensământului din 2004 din Zaim are o populație de 4.657, dintre care 4.569 sunt români (moldoveni), 48 ruși, 24 ucraineni, 4 găgăuzi, 1 polonez, precum și alte 11 persoane cu naționalități nedeclarate. Zaim este bine cunoscut în Moldova ca satul natal al lui Alexei Mateevici, un poet celebru din Basarabia și activist național. Aici a locuit din 1893 până în 1897 când este înscris
Zaim, Căușeni () [Corola-website/Science/305151_a_306480]
-
școală primară mixtă, biserică ortodoxă, poștă rurală, telefon, primărie, post de jandarmi. Dicționar statistica al Basarabiei. p. 160-161. La recensământul din 1930 populația satului a fost de 1721 de locuitori, inclusiv 1696 români, 8 ruși și ucraineni, 17 - bulgari, evrei, găgăuzi. În cel de-al doilea deceniu a administrației românești în Brînza funcționau banca populară „Munca”, un atelier de fabricare a cărămizii, 3 băcănii. La 28 iunie 1940 Basarabia este anexată URSS. După anexare sovieticii realizează un recensământ și constată 350
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
din anul 2004, populația localității este de 2618 locuitori, dintre care 1293 (49,39%) bărbați și 1325 (50,61%) femei. Structura etnică a populației în cadrul localității arată astfel: moldoveni — 2499 locutori, ucraineni — 13 locuitori, români — 71 locuitori, ruși — 10 locuitori, găgăuzi — 8 locuitori, bulgari — 3 locuitori, țigani — 4 locuitori, altele/nedeclarată — 10 locuitori. În 2004 au fost înregistrate 716 de gospodării: inclusiv - 107 gospodării cu un membru, 115 gospodării cu doi membri, 121 - trei membri, 168 - patru membri, 98 - cinci membri
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
u fost înregistrați 3.354 locuitori, inclusiv: 1.579 bărbați (47,08%) și 1.775 femei (52,92%). Structura etnică este următoarea români - 3295 persoane, ucraineni - 20 persoane; ruși - 17 persoane, rromi - 14 persoane; doi bulgari, câte un polonez și găgăuz și 14 persoane aparțin altor etnii. În 2004 au fost înregistrate 1321 de gospodării, 346 de gospodării au fost alcătuite dintr-o singură persoane, 396 - din două psroane, 247 - din trei persoane, 227 - din patru persoane, 74 - din cinci persoane
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
a pionierilor, orchestră de muzică populară, oficiu poștal, centrală telefonică. În domeniul sănătății activau sanatoriu pentru copii, spital, punct medical, farmacie și maternitate. La recensământul din 1989 populația satului întrunea 5173 oameni: inclusiv 3970 moldoveni, 765 ucraineni, 348 ruși, 2 găgăuzi și 3 bulgari, 85 de persoane erau de altă etnie . Primarul satului este Cebotari Valentin (PCRM) care a câștigat alegerile locale din 2011 acumulând 86,62% din numărul de 1884 de alegători care au participat la votare. Ceilalți doi concurenți
Tîrnova, Dondușeni () [Corola-website/Science/305160_a_306489]
-
democrat (PDM). La recensământul populației din 2004 în satul Tîrnova au fost înregistrate 4293 persoane: inclusiv 2017 bărbați și 2276 femei. Componența națională este următoare: moldoveni/români - 3497 locuitori, ucraineni - 505 locuitori, ruși - 222 locuitori, romi - 39 locuitori, polonezi, bulgari, găgăuzi. Grădinița Licurici, Albinuța. În 2003 Școala profesională polivalentă a fost reorganizată în Școală profesională . În această instituția se efectua studii la următoarele meserii: tractorist-mașinist în producția agricolă, electrogazosudor-montator, cusător, lăcătuș la repararea automobilelor, tractorist, bucătar, frizer . În 2010 Școala profesională
Tîrnova, Dondușeni () [Corola-website/Science/305160_a_306489]
-
Republica Moldova, situată în nord-vestul țării, pe malul rîului Prut, la cca 65 km vest de orașul Bălți. Populația - satul Balatina - 3938 de locuitori (1914 de bărbați, 2024 de femei), inclusiv 3800 de moldoveni, 62 de ucraineni, 60 de ruși, 2 găgăuzi, 1 bulgar, 10 români și 3 de alte etnii (Recensămîntul anului 2004). În total pe comună 5637 de locuitori din care în satele Tomeștii Noi - 728 de locuitori, Tomeștii Vechi - 40 de locuitori, Lipovăț - 155 de locuitori și Clococenii Vechi
Balatina, Glodeni () [Corola-website/Science/305173_a_306502]
-
Biserică Moldoveneasca, în frunte cu Mitropolitul Gavriil(Bănulescu-Bodoni) că, în toate eparhiele, să fie întocmite registre unde în fața ispravnicului și revizorului să fie înscriși cei ce au depus jurămîntul. Să deie jurămîntul erau impuși nu numai modovenii, dar și evreii, găgăuzii, bolgarii și alte națiuni ce locuiau pe acest pămînt. În formulare, localitățile și populația erau introduși după trei categorii: A- bogați; B- mijlocași; G- săraci; Erau introduși și slujitorii bisericești, și cui aparținea "Votcina" - moșia satului. Iată ce a fost
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
din anul 2004(4), populația satului este constituită 5.111 de oameni, 48,95% fiind bărbați iar 51,05% femei. Structura etnică a populației în cadrul satului arată astfel: 99,69% - moldoveni/români, 0,12% - ucraineni, 0,08% - ruși, 0,02% - găgăuzi, 0,04% - bulgari, 0,06% - alte etnii. În satul Ciuciuleni au fost înregistrate 1.826 de gospodării casnice la recensământul din anul 2004(4). Membrii acestor gospodării erau în număr de 5.111 de persoane, iar mărimea medie a unei
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 1959 de oameni, dintre care 48.29% - bărbați și 51.71% - femei. Structura etnică a populației în cadrul satului era următoarea: 99.44% - moldoveni, 0.26% - ucraineni, 0.05% - ruși, 0.05% - găgăuzi, 0.20% - alte etnii. Conform datelor recensământului din anul 2004, populația la nivelul comunei Bulboci constituia 2284 de oameni, dintre care 48.20% - bărbați și 51.80% - femei. Componentă etnică a populației comunei era următoarea: 99.34% - moldoveni, 0.35
Bulboci, Soroca () [Corola-website/Science/305206_a_306535]
-
recensământului din anul 2004, populația la nivelul comunei Bulboci constituia 2284 de oameni, dintre care 48.20% - bărbați și 51.80% - femei. Componentă etnică a populației comunei era următoarea: 99.34% - moldoveni, 0.35% - ucraineni, 0.09% - ruși, 0.04% - găgăuzi, 0.18% - alte etnii. În comuna Bulboci au fost înregistrate 833 de gospodării casnice în anul 2004(4). Membrii acestor gospodării alcătuiau 2284 de persoane, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.7 persoane. Satul Bulboci este așezat
Bulboci, Soroca () [Corola-website/Science/305206_a_306535]
-
în anul 1599. La recensământul din anul 2004, populația satului constituia 3238 de oameni, dintre care 49.32% - bărbați și 50.68% - femei. Structura etnică a populației în cadrul satului: 98.39% - moldoveni, 0.31% - ucraineni, 0.37% - ruși, 0.03% - găgăuzi, 0.06% - bulgari, 0.77% - țigani, 0.06% - alte etnii. Conform datelor recensământului din anul 2004, populația la nivelul comunei Bădiceni constituia 3391 de oameni, dintre care 49.13% - bărbați și 50.87% - femei. Compoziția etnică a populației în cadrul comunei
Bădiceni, Soroca () [Corola-website/Science/305205_a_306534]
-
datelor recensământului din anul 2004, populația la nivelul comunei Bădiceni constituia 3391 de oameni, dintre care 49.13% - bărbați și 50.87% - femei. Compoziția etnică a populației în cadrul comunei: 98.23% - moldoveni, 0.44% - ucraineni, 0.44% - ruși, 0.03% - găgăuzi, 0.06% - bulgari, 0.74% - țigani, 0.06% - alte etnii. În comuna Bădiceni au fost înregistrate 1108 de gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.7 persoane. Numele satului Bădiceni, a venit de la
Bădiceni, Soroca () [Corola-website/Science/305205_a_306534]
-
ultimului recensământ din 2004, în comuna Corlăteni locuiau 5596 persoane, printre care 2711 bărbați și 2885 femei. Structura etnică este omogenă, 98, 21% reprezintă populația românească (5496 persoane); 0,94% sunt ucraineni (53 persoane), 0,64% - ruși (36 peroane); 1 găgăuz, 2 bulgari, alte naționalități - 8 persoane . Primarul cumunei este Anatolie Baciu, din Partidul Liberal Democrat, care a câștigat turul II la alegerile locale din 2011 cu 787 voturi. Contracandidatul său, comunistul Ion Gordilă, a acumulat 781 de voturi . Consiliul local
Corlăteni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305200_a_306529]
-
XXI. Populația satului la 1 ianuarie 2010 reprezenta în total 3464 locuitori, dintre care 48.14% fiind bărbați iar 51.86% femei. La recensământul din anul 2004 , structura etnică a populației în cadrul satului constituia: moldoveni - 3343, ucraineni - 57, ruși - 25, găgăuzi - 5, alte naționalități - 34. În satul Bilicenii Vechi sunt înregistrate 1135 de gospodării casnice. Membrii acestor gospodării alcătuiesc 3464 de persoane, iar mărimea medie a unei gospodării este de 3.1 persoane. Gospodăriile casnice sunt distribuite, în dependență de numărul
Bilicenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305202_a_306531]
-
Strășeni, Republica Moldova. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 5220 de oameni, dintre care 49.27% - bărbați și 50.73% - femei. Structura etnică a populației în cadrul satului: 97.93% - moldoveni, 0.79% - ucraineni, 0.82% - ruși, 0.11% - găgăuzi, 0.17% - bulgari, 0.02% - țigani, 0.15% - alte etnii. În satul Vorniceni au fost înregistrate 1528 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.3 persoane. Documentar satul Vorniceni este
Vorniceni, Strășeni () [Corola-website/Science/305211_a_306540]
-
PLDM, 4 de către PCRM și 3 de către PDM: La recensământul din 2004 în Sânereii Noi au fost înregistrate 3341 persoane, inclusiv 1641 bărbați și 1700 femei. Componența etnică este următoare: 2929 locuitori - moldoveni, 355 locuitori - ucraineni, 44 locuitori - ruși, 5 găgăuzi, 2 rromi, alte naționalități - 6 persoane. Fondul locativ este reprezentat de 474 de case (2016) cu o suprafață totală de 24 mii m. În 2004 existau 1267 de gospodării casnice, mărimea medie a unei gospodării fiind de 3,8 persoane
Sîngereii Noi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305204_a_306533]
-
datelor recensământului din anul 2004(4), populația satului constituie 3025 de oameni, 49.72% fiind bărbați iar 50.28% femei. Structura etnică a populației în cadrul satului arată astfel: 99.40% - moldoveni/români, 0.23% - ucraineni, 0.30% - ruși, 0.00% - găgăuzi, 0.00% - bulgari, 0.00% - evrei, 0.00% - polonezi, 0.00% - țigani, 0.07% - alte etnii. În satul Olișcani au fost înregistrate 1066 de gospodării casnice la recensământul din anul 2004(4). Membrii acestor gospodării alcătuiau 3025 de persoane, iar
Olișcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305214_a_306543]
-
de cetățeni. Conform datelor recensământului din anul 2004, populația satului constituie 553 de oameni, 48.10% fiind bărbați iar 51.90% femei. Structura etnică a populației arată astfel: 98.19% - moldoveni/români, 0.90% - ucraineni, 0.72% - ruși, 0.00% - găgăuzi, 0.00% - bulgari, 0.00% - evrei, 0.00% - polonezi, 0.00% - țigani, 0.18% - alte etnii. E o localitate veche, cu oameni cuminți și muncitori care a apărut, se pare, în secolul XIX. Este o localitate legată de scriitorul român
Măcăreuca, Drochia () [Corola-website/Science/305228_a_306557]
-
Chișinău. Conform datelor recensământului din anul 2004, populația satului constituie 2002 oameni, dintre care 48.10% - bărbați și 51.90% - femei. Structura etnică a populației în cadrul satului este următoarea: 99.20% - români, 0.45% - ucraineni, 0.20% - ruși, 0.05% - găgăuzi, 0.10% - alte etnii. În satul Pohoarna au fost înregistrate 731 de gospodării casnice la recensământul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.7 persoane. Numele satului provine de la cuvântul „pohoarne”, adică râpi, formate atât
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
sunt telefonizate. Orașul are un grad de telefonizare de 16,7%. Orașul dispune de un nod de cale ferată. Populația or. Iargara este de 5.700 persoane, dintre care moldovenii constituie 76,7%, bulgarii 14,7%. Restul 8,6% sunt găgăuzi, ruși, ucraineni și reprezentanții altor naționalități. Populația în vârsta aptă de muncă constituie 3.030 persoane. Cea mai mare parte a populației active este ocupată în gospodăria casnică -1.150 persoane și agricultură - 950 persoane. În localitate funcționează 2 instituții
Iargara () [Corola-website/Science/305254_a_306583]
-
sunt școala, biserica și serviciul militar. Procesul de rusificare a teritoriului a mai constat și în colonizarea cu alte etnii aduse de pe cuprinsul Rusiei, din țările de limbă germană și din Imperiul Otoman: ruși și ucraineni, germani, evrei, bulgari și găgăuzi. Un al treilea mijloc de desnaționalizare a fost toponimia: ori de câte ori autoritățile ruse aveau de ales între o denumire moldoveană și alta tătară sau turcă, au ales-o sistematic, ca nume oficial, pe cea de-a doua (de exemplu Кагул de la
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
Republicii Moldova. Când parlamentarii moldoveni au ales calea independenței mai degrabă decât cea a unirii cu România, președintele Mircea Snegur a elaborat doctrina numită "un popor, două state". Această doctrină susține că Republica Moldova este o "„patrie a moldovenilor români, ruși, ucraineni, găgăuzi, bulgari ș. a., toți cetățeni egali în drepturi și toți deopotrivă moldoveni, fie că aparțin limbii, istoriei și culturii poporului român, rus, ucrainean, găgăuz sau bulgar”". După alegerile din 1996, identitatea românească a populației majoritare și bășinașe a început să fie
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]